Page 27 - Drumul_socialismului_1976_03

' DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6107 ® MARŢI, 23 MARTIE 1976 Pag. 3

PROGRES ŞCOLAR - PRIN SPRIJIN DIFERENŢIAT

DAT ELEVILOR
Comunist R Cunoaşterea intimă a

copilului— cheie a succesului
intensificarea mişcării muncitoreşti şi Complexa acţiune pedagogică de supus o muncă dezinteresată — de
mare responsabilitate, întreprinsă mamă şi dascăl — cu 8 copii, care,
ân urma măsurilor luate de condu­ inhibaţi, nu cunoşteau nici literele,
iar azi citesc cursiv, azi zâmbesc
revoluţionare In primele două decenii cerea superioară de partid pentru după fiecare răspuns dat învăţătoa­
creşterea nivelului de pregătire a
rei. „Azi, unul dintre elevi — ve­
elevilor şi lichidarea repetenţiei,
cunoaşte, şi la Şcoala generală nr. nit de la o şcoală de recuperare,
1 din Hunedoara, un viu interes. care în trimestrul I punea cele
ale secolului ai 11-iea Aici, unde la 15 septembrie 1975 mai mari probleme, deranjînd lec­
„totul a pornit de la A" — cilm
ţia — este aplaudat de colegi cînd
spun ' dascălii — (şcoală nouă, ca­
dre noi, elevi noi), azi e un colec­ răspunde. La un asemenea nivel s-a
ridicat". Cum s-a muncit pentru a
Istoria partidului nostru este is­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „...a pit considerabil prin repetate gre­ tiv închegat, care acţionează cu se ajunge aici ? Cu inimă, cu suflet,
toria luptelor pentru eliberare so­ stimulat spiritul revoluţionar al ve ale muncitorimii". răspundere pentru un scop comun : discutînd mereu cu părinţii — unii
cială şi naţională .duse de clasa clasei muncitoare, al maselor largi Nefiind satisfăcute revendicările progres şcolar prin muncă diferen­ recalcitranţi la cerinţele şcolii —
muncitoare, .ţărănime, intelectuali­ populare pe toate meridianele glo­ muncitorilor, aceştia sînt nevoiţi ţiată, exigenţă şi afectivitate, prin dar care, apoi, au înţeles că tre­
tate, de toţi oamenii muncii, fără bului, răsunând ca un îndemn la să revină cu o tot mai mare am­ cunoaşterea intimă a copiilor. buie să acţioneze în comun pentru
deosebire de naţionalitate, este is­ lupta pentru realizarea aspiraţiilor ploare, în această luptă, simţin- — îndată după noile măsuri — creşterea copiilor lor.
toria naşterii şi .dezvoltării mişcă­ lor de libertate şi progres, pentru du-se din plin rolul comuniştilor ne spune prof. Ioan Zăvoianu, di­ La clasa a III-a C, înv. Nicoliţa
rii muncitoreşti şi revoluţionare în eliberarea socială şi naţională". şi socialiştilor care răspîndesc în rectorul şcolii — am întocmit un Dănescu şi-a repartizat cei 40 de
România. în această perioadă, cînd în în­ rîndul muncitorimii un bogat mate­ plan de acţiune adaptat condiţii­ elevi în patru grupe pentru medi­
Băspîndirea ideilor socialismului treaga ţară iau amploare spiritul rial propagandistic. lor şcolii, pe baza unei analize a taţii. Grupele — cu denumiri în­
ştiinţific pe fondul unei accentuate revoluţionar, luptele de clasă ale Influenţa elementelor revoluţio­ situaţiei la învăţătură şi, mai ales, curajatoare ; „Hărnicuţa", „Florici­
mişcări muncitoreşti a dus la for­ proletariatului, şi în judeţul Hune­ nare creşte mereu în sînul munci­ a cunoaşterii elevilor. Am discu­ ca", „Gindirea" (la matematică) —
marea, în 1893, a Partidului So- doara, în Valea jiului, unde se află torimii din Valea Jiului, care de­ tat cu responsabilii comisiilor me­ se întîlnesc, la meditaţii, cu învăţă­
cial-Democrat al Muncitorilor din deja unul dintre cele mai puter­ vine tot mai puternică şi se orga­ todice pentru a găsi cele mai adec­ toarea lor, cu o oră înainte de în­
România, fapt care a marcat un nice detaşamente ale muncitorimii, nizează tot mai bine, reuşind de vate metode de a acţiona şi pri­ ceperea lecţiilor. Cu comisia meto­
moment deosebit în lupta politică iau fiinţă consiliile şi gărzile mun­ mele probleme care s-au reliefat dică a ţinut lecţii deschise — ade­
a clasei muncitoare. Organizarea, citoreşti ; punînd stăpânire vremel­ nenumărate ori să cîştige în lupte­ au fost : evidenţa elevilor slabi şi vărate schimburi de experienţă. La
în 1906, a mişcării sindicale, refa­ nică asupra puterii militare şi ci­ le duse pentru satisfacerea anumi­ mediocri pentru a se tr.eee la o ac­ clasa a III-a D, înv. Anastasia Di-
cerea partidului socialist în 1910 vile, acestea au dat dovadă de mul­ tor revendicări. în acest sens este tivitate diferenţiată şi găsirea mij­ cea, aplică citirea în lanţ şi în pe­
demonstrau creşterea maturizării tă maturitate revoluţionară şi, semnificativ conţinutul unei infor­ loacelor de creştere a eficienţei lec­ rechi, iar rezultatele se afirmă, dar
politice a proletariatului român, chiar dacă condiţiile vremii nu au mări în care conducerea societăţii ţiilor. Planul de acţiune prevede „la rezultatele de azi ne-au ajutat
în anii premergători, şi în timpul fost favorabile unei izbînzi depli­ miniere recunoaşte că : „de acest vizite bilunare ale cadrelor didac­ mult cunoaşterea copiilor, înţelege­
primului război mondial imperia­ ne, se poate considera că încerca­ pericol roşu nu mai putem scăpa tice la domiciliul copiilor, iar în rea părinţilor şi, aş zice, încrede­
list, mişcarea .socialistă a desfăşu­ rea din toamna anului 1918 a con­ altfel decât dacă le dăm muncito­ cazul unor absenţe — în zilele res­ rea pe care o are în noi directorul
rat ample acţiuni împotriva răz- stituit o reuşită experienţă revo­ rilor ce le revine de drept, îm- pective ; schimburi de experienţă şcolii, modul în care discutăm, în
hoiului nedrept, de reîmpărţire a luţionară, care a stimulat lupta piedecîndu-i însă în astfel de drep­ pentru familiarizarea elevilor cu care ţine seamă de punctul noştru
lumii, purtat de marile imperii ;a~ muncitorimii din anii următori, turi şi prin ele în posesiunea unei predarea pe obiecte ; consfătuiri cu de vedere". La clasa a Il-a D s-a
gresoare. După terminarea războ­ dîndu-i posibilitatea să-şi cunoască astfel de puteri pe care ar fo­ profesorii care predau la ciclul pri­ cîştigat mult şi prin citirea de co­
iului şi crearea statului naţional forţa revoluţionară de care dispu­ losi-o numai pentru a răsturna or­ mar desenul, muzica, limba moder­ rectare — unde clasa semnalează
unitar r.omân, mişcarea muncito­ nea. dinea socială de azi". nă şi educaţia fizică, în scopul cu­ greşelile celui care citeşte — greşeli
rească a căpătat dimensiuni noi; se Şi, într-adevăr, de ceea ce se noaşterii posibilităţilor şi particula­ ce scad de la o zi la alta —, citi­
impuneau In ţară profunde trans­ In repetate rînduri, în cursul temeau exploatatorii nu au scăpat, rităţilor de vârstă ale elevilor, pen­ rea ecou sau de punctuaţie. „La a-
formări — reforma agrară, lichi- anului 1919 se înaintează direcţiei pentru că la 6 ianuarie 1919 mun­ tru adaptarea mijloacelor de lucru ritmetică pun accent — spune înv.
societăţii miniere din Petroşani şi
oarea dependenţei faţă de .capitalul citorimea din Valea Jiului se ridică la nivelul de înţelegere al acestora; Maria Prejban — pe munca diferen­
străin, crearea unei industrii na­ Consiliului Dirigent al Transilva­ din nou la grevă. Aşa cum relevă cunoaşterea intimă a copiilor ca po- ţiată. Dau clasei muncă indepen­
niei numeroase memorii prin care
ţionale, democratizarea vieţii po­ tenţe intelectuale .şi particularităţi dentă (pentru 30 de elevi), iar cu
se cerea introducerea, potrivit tim­
litice şi de stat. pului lucrat, a ajutoarelor de boa­ documentele vremii, autorităţile au individuale care cauzează, de fapt, cei mai slabi lucrez la tablă, după
adus armata în vederea înăbuşirii
Situaţia economică a României, lă, a concediilor plătite, reorgani­ grevei. 78 de mineri au fost acu­ pierderile pe parcursul şcolarizării care verific munca individuală a
(aici se procedează prin diverse for­
la sfârşitul deceniului .al doilea al zarea caselor de ajutor reciproc şi zaţi ca organizatori ai grevei şi me — vizite la domiciliu, consfă­ clasei. Acord atenţie stimulării ce­
secolului nostru era dezastruoasă. aprovizionarea cu cele necesare trimişi la Curtea marţială din lor slabi. Azi, la lucrarea de control
■ Aceasta a avut consecinţe grave traiului. Faţă de aceste revendicări Sibiu. tuiri cu părinţii, legătură cu ceilalţi am avut o mare satisfacţie. Am dat
asupra situaţiei muncitorilor, de- ale muncitorimii, organele de con­ Asemenea greve şi manifestări de. factori educaţionali, caracterizările un singur 6 şi trei de 7. Majori­
psihopedagogice, discuţii cu psiho­
terminînd o tot mai mare creştere ducere ale societăţii se plângeau, protest sînt atestate în cursul a- logul şcolii, cu medicii). tatea lucrărilor au fost de notele
zece (17), nouă (5) şi opt. Legătura
a numărului şomerilor, înrăutăţi­ intr-un raport, că : „Organizaţia nului 1919 şi începutul lui 1920 şi cu părinţii, cunoaşterea intimă a
Cum se materializează, la clasă,
rea condiţiilor de muncă, vertigi­ socialistă îi pune pretenţii, ce cu în regiunea auriferă a Munţilor Â- aceste prevederi ? Învăţătoarea Au­ elevilor, munca diferenţiată cu ei
noasa urcare a preţurilor, scăde­ o jumătate de an înainte, de însăşi puseni, la Societatea Ruda „12 A- rora Ţirei, de la clasa a Ii-a A, măr­ m-au ajutat să aduc întreaga clasă
rea rapidă a salariilor reale ale bolşevici au fost puse", iar cu pri­ postoli" din Brad, la mina Dîlja, turiseşte : „principalul e că am fă­ la nivelul programei".
lejul unui alt raport cerea : „să ia
oamenilor muncii. măsuri cit mai drastice pentru con­ precum şi la Petroşani,.. Lupeni, cut progrese, că am câştigat copiii LUCIA LICIU
în clasă". Acest „am câştigat" a pre­
Vulcan şi Aninoasa.
In asemenea .condiţii, contradic­ cedierea şi expulzarea din Valea Dezvoltarea rapidă a luptelor
ţiile sociale se ascut ; sub conduce­ Jiului a elementelor revoluţionare". greviste anticipa greva generală,
rea elementelor revoluţionare din Cu toată folosirea unei largi game ■care va izbucni în 'toamna anului
cadrul partidului socialist, munci­ de măsuri de represiune, susnumita 1920. La aceasta au contribuit în Coimifieie judeţului pe treptele viitorului
torimea din întreaga ţară se ridi­ societate este din nou nevoită să cea mai mare măsură militanţii
revoluţionari, în frunte cu mem­
că la luptă. O puternică influenţă arate că : „agitaţiile continuă cu brii grupurilor comuniste, care
asupra luptelor muncitoreşti a .avut tot mai mare amploare", iar în lu­ desfăşurau o activitate din ce în î 1 i a
triumful Marii Revoluţii Socialiste nile noiembrie şi decembrie ale a- ce mai sistematică de răspîndire i
din Octombrie, care, aşa cum arau. celuiaşi' an : „producţia s-a scum­ a ideilor comuniste. Aşezată pe ambele maluri ale zare care sc fac tot mai mult
Prof. ION FRAŢI LA Mureşului, comuna Ilia are in simţite.
componenţa sa nouă sate şi o Intre aceste elemente se numă­
populaţie ce trece de 5 000 locui­ ră cele 22 unităţi comerciale şi 35
tori. Este o comună de mărime secţii prestatoarer_ de servicii, ali­
Manifestări consacrate aniversării a 55 medie, avansată din punct de ve­ mentarea cu apă realizată anul
trecut. Gradul tot mai înalt de
dere economic şi edilitar-gospo-
de ani de ia crearea F.CJ. Sesienea Consiliului dăresc. In sfera producţiei şi a civilizaţie şi cultură este reliefat
! prestaţiilor este ocupată peste de dezvoltarea învăţămîntului şi
două treimi din populaţia activă culturii precum şi a reţelei de o-
„ŞTAFETA CRAVATELOR ROŞII în întregul său, festivalul de la a aşezării. crotire a sănătăţii. In toate satele
CU TRICOLOR" Hunedoara a fost o manifestare popular judeţean sint şcoli, cămine culturale. La
artistică cu profund ecou patriotic, Dezvoltarea prezentă şi viitoare
Cea de-a IH-a ediţie a „ştafetei fiecare formaţie aducând cu ca mo­ a comunei se desfăşoară pe baza centrul de comună funcţionează
cravatelor roşii cu tricolor", dedi­ mente înălţătoare de dragoste şi (Urmare din pag. 1) planului economico-so'cial în pro­ un liceu real-umanist, o şcoală
cată in acest eu jubileului creării ataşament faţă de partidul comu­ fil teritorial şi a schiţei de siste­ generală cu 750 elevi, o şcoală de
Partidului Comunist Român, a .cu­ nist, faţă de patria socialistă. Du­ matizare — revăzută şi reactuali­ şoferi profesionişti cu 300 elevi, ■
noscut, duminică, în 25 .unităţi de pă o evoluţie meritorie, juriul a Silvestru, directorul general al Di­
pionieri din judeţ, ample manifes­ clasat pe locurile I — montajele recţiei generale judeţene pentru a- zată pe baza prevederilor Legii 3 grădiniţe, un spital cu 125 pa-
tări politico-educative. Inaugurate „Petală-n suflet, Românie" (şcoala gricultură, industrie alimentară, a sistematizării — .discutată şi adop­ turi şi policlinică, o circumscripţie
prin entuziastele marşuri pionie­ generală nr. 3), „Izvor de demnita­ ■prezentat o informare cu privire tată în adunarea populară a .ce­ sanitară, un cabinet stomatologic
reşti „Trec detaşamentele", ştafete­ te românească" (.şcoala generală la cel de-al doilea punct înscris pe tăţenilor. Am rugat pe tovarăşul şi două farmacii.
le de la Vata de Jos, Băita, Pui, nr. 8) şi „Flori pentru mineri" ordinea de zi. Teodor Vasiu, secretarul comite­ In cincinalul 1976—1980, econo­
Sunei-ia, Corlej, Vorţa, Zam şi din (Şcoala generală Teliuc), II — „Te
alte localităţi ale judeţului au iubim, străbună vatră şi iubit con­ La dezbaterile care au avut loc tului comunal de partid, primarul mia comunei se va dezvolta şi
înscris în programul lor obiective ducător" (şcoala generală nr. 9), III în plenul "sesiunii, au participat to­ .comunei, să ne vorbească despre mai mult. Investiţiile din fondu­
majore privind îmbunătăţirea acti­ — „Sub raza tinereţii comuniste" varăşii Ioan Farcaş, primarul ora­ înfăţişarea de .azi şi cea de miine rile statului, ale unităţilor coope­
vităţii instructiv-educative, înehe- (şcoala generală nr. 6) şi „Să urce şului Simeria, Emil Maiorescu, şe­ a Tliei. ratiste şi din contribuţia popu­
indu-se cu manifestări eultural- tinereţea spre comunism, in zbor" ful Inspectoratului silvic judeţean, Înfăptuirea politicii partidului laţiei vor ajunge la peste 21 mi­
artistice şi sporii v-turisticc. (şcoala generală nr, 10). Iosif Bulea, directorul întreprinde­ de dezvoltare armonioasă o tutu­ lioane lei în 1980, fiind de aproape
La poezie patriotică prifncle trei rii de transporturi auto, Dumitru ror localităţilor ţării, de ridicare trei ori mai mari ca in 1975. Ca
FESTIVALUL MONTAJELOR locuri au fost ocupate de forma­ Giurgiu, primarul comunei Bul- ecouomico-so.cială a .acestora, de
MUZICAL-LITERARE SI AL ţiile şcolilor generale nr. 1 (I), nr. ^eştii de Sus, Ion Constantinescu, apropiere treptată a condiţiilor de urmare, valoarea producţiei glo­
bale industriala va ajunge la a-
POEZIEI PATRIOTICE 4 (II) şi nr. 2 şi 3 (III), cu recita­ şeful secţiei de arhitectură şi sis­ muncă şi de piaţă de la sate de proape 27 milioane lei, fiind cu
lurile „Bărbaţii acestui pămînt",
Casa de cultură din Hunedoara „Patriei — inima şi gindul" şi tematizare a Consiliului popular cele de la or.aşe îşi găseşte o re- 40,5. la sută mai mare ca in 1975.
a găzduit festivalul municipal al „Frumoase versuri spune ţara". judeţean, Laur.enţâu Stelea, şeful . flectare tot mai pregnantă şi in Agricultura comunei va produce
montajelor literar-muzicale, poeziei (LUCIA COUPADE, carmen ,cqs- secţiei de drumuri şi poduri na­ realităţile .comunei noastre — spu­ şi livra la fondul de stat peste
patriotice şi dansului tematic în­ ţionale Deva, Gheorghe Mihai, şe­ nea interlocutorul. 1 000 tone griu, aproape 500 tone
chinat celei de a 55-a aniversări a TEA — sirbredacţia „Tot înainte" ful serviciului circulaţie din cadrul In prezent, în cadrul comunei porumb, peste 1 700 ione le­
creării Partidului Comunist Român. Hunedoara). Inspectoratului judeţean de inter­ îşi desfăşoară activitatea patru gume, 550 tone fructe, a-
ne, Clement Negruţ, primarul mu­ cooperative agricole de producţie, proape 600 tone carne, peste
nicipiului Petroşani, Vasale Prodea, o staţiune de mecanizare a agri­ 24 000 hl lapte şi alte produse. Vor
actualitatea politică directorul întreprinderii judeţene zonală, un centrii de prelucrare fi amplasate noi unităţi de pro­
culturii, o cooperativă de consum
de gospodărie comunală şi locati-
ducţie industrială, se vor construi
vă, Mareea Ursu, primarul comunei a laptelui, o coloană de transport şi amenaja noi unităţi comerciale
(Urmare din pag. 1) vitalea Frontului Unităţii Socia­ Iiiu de Mori, Maria Corcea, pre­ auto, o secţie de reţele electrice, şi de prestaţii, precum şi 40 noi
o secţie vinalcool, un ocol silvic,
liste de răspîndire a cunoştinţelor şedintele C.A.P. Bibiţa, Traian .Si— un centru de protecţia plantelor, apartamente in zona centrală, se
mina, directorul Oficiului de îm­
vizând activitatea .din tot atîtea ra­ ştiinţifice în mase, activitatea in­ bunătăţiri funciare şi construcţii secţii de tricotaje şi covoare şi va extinde alimentarea cu apă,
se vor moderniza mai multe
muri de vîrf ale economiei : chi­ ternaţională desfăşurată de Fron­ agricole, loan Rădulescu, primarul alte unităţi de producţie. Comu­ străzi şi se vor construi noi tro­
mia, metalurgia, .electroniea-eleetro- tul Unităţii Socialiste, precum şi oraşului Petrila, Pavel Bora, di­ na are gară C.F.R. şi auiogară tuare, iar prin unităţile comercia­
tehnica-automatica-maşini-unelte şi situaţia constituirii Fondului Soli­ rectorul Oficiului judeţean de gos­ T.A. le se vor desface anual populaţiei
mecanica fină, construcţii de ma­ darităţii Internaţionale. podărire a apelor, Viorel Ocoş, S-a întregit şi sc va întregi şi mărfuri în valoare de peste 40
şini şi fizica nucleară. Vizita a pri­ Presa cotidiană a publicat co­ preşedintele Uniunii judeţene a ■mai mult şi peisajul urbanistic al milioane lei. Creşterea puterii eco­
lejuit oamenilor de ştiinţă, cerce­ municatele cu privire ia vizitele cooperativelor agricole de produc­ viitorului oraş. Acum, alături de nomice a comunei, noile dotări
tătorilor şi proiectanţilor să rapor­ oficiale pe care tovarăşul NICOLAE ţie. străzile şi trotuarele asfaltate, în social-culturale şi edilitar-gospo­
teze cu mîndrie succesele .deose­ CEAUŞESCU, preşedintele Republi­ Sesiunea a adoptat în unanimi­ noul peisaj al localităţii se în­ dăreşti vor duce la ridicarea ni­
bite pe care le-au obţinut în ulti­ cii Socialiste România, împreună scriu în chip armonios cele 180 a- velului de trai material şi spiri­
mii ani, precum şi să se angajeze .CM tovarăşa ELENA CEAUŞESCU. tate hotărîrea Coiisiliului popular partamente construite din fondu­ tual al populaţiei, la transforma­
judeţean privind proiectarea, sis­
să .transpună cu fermitate în viaţă le vor face la sfârşitul acestei luni tematizarea şi realizarea drumuri­ rile statului, primele două blocuri rea ei în oraş. Viitorul de miine,
orientările date de partid acestor -în Grecia şi Kuweit. lor şi a obiectivelor de construc­ cu spaţii comerciale la parter, su- conchidea primarul, îl făurim prin
;
ramuri de prim rang ale economiei In cursul săptămânii trecute, to­ permagazinul, complexul de uni­ munca noastră de azi. Şi iot ce
româneşti. varăşul NICOLAE CEAUŞESCU a ţie din localităţile urbane şi ru­ tăţi prestatoare de servicii, casa construim, lot ce înfăptuim nu
rale.
Prezidată de tovarăşul NICOLAE primit delegaţia Consiliului Mon­ de cultură, cinematograful şi alte este altceva decît materializarea
In încheierea lucrărilor sesiunii
CEAUŞESCU, vineri a avut loc In dial al Păcii, grupul de tineret a luat cuvîntul tovarăşul Ioachim unităţi sociaLculiurale. O altă în practică a Programului parti­
Capitală şedinţa Biroului Executiv „Generaţia Socială şi Liberală" din Moga, prim-seeretar al Comitetului coordonată a modernizării şi dez­ dului.
al Consiliului Naţional al Frontu­ Franţa, precum şi pe ambasadorii voltării o constituie elementele de
lui Unităţii Socialiste, care a exa- Republicii Argentina şi Republicii judeţean de partid, preşedintele | confort şi civilizaţie, de urbani­ NICOLAE BADJU
r*vina't' 1 1 noln nrv-> o nnLuî n /I nn+î .