Page 28 - Drumul_socialismului_1976_03

DRUMUL SOCIALISMULUI © NR.
Pag. 4

CINCINALUL REVOLUŢIEI TEHNICO ŞTIINŢIFICE i TERET

Locatarii I
pe slratla ,,\
iî»3*
ppdiiie croraionul 7
sint tn diler
vor amenaja
de 7 Unii
\ răspundă : II
Dar iată c»
\ posibil : con
Metronomul 1970 — an haîărîfor în redresarea economică s şi-a construi
Operativitate şi eficienţă --------------------------------------------------------------------------------------------------------- . ţ 1 care de fapt
— in fapt ni
baiajelo sint
producţiei a cooperativelor agricole de producţie ţ bloc şi zidui
de acest bl<
In ‘transporturile auto La C.A.P. SînLandrei j lă auloturisn
termică. Aici.
tovarăşilor d(
PLANUL SORTIMENTAL personală. Ui.
service". Aşa
REALIZAT ! Creşterea veniturilor nu se poate realiza \ apă in jurul
Convorbire cu tovarăşul lOSiF BULEA, directorul I.T.A. Deva plutesc bîrtiii
— La producţia globală şi Ia cea
marfă vom încheia trimestrul cu de­ Vor interveni
păşiri — asigura, luna trecută, to­ pentru curma
ţii ?
— Verigă impor! ;htă în angrena­ operaţiunile de încărcarc-descărca- varăşul Ioan Haţegan, director co­ numai cu... un atelier ic tinicligerieS i
jul complex al ac ivită ţii economi­ re prin paletizare şi pachetizarc, mercial al întreprinderii „Marmura" NU LA
Simeria. De aceeaşi părere era şi
co-sociale- a judeţului, transportu­ containerizare şi transcontainerizare. tovarăşul Ioan Farcaş, secretarul Subliniind faptul că anul 1976 Printr-o bună furajare şi îngrijire NESUPF
rile auto au fost confruntata in a- In această privinţă am primit în Comitetului orăşenesc de partid Si­ va trebui să fie anul hotărîior s-ar putea obţine, în medie, cel
ccastă iarnă cu probleme deosebite. dotare o serie de autospeciale (izo­ meria. Ambii aveau însă rezerve fa­ penlru redresarea economică a puţin 2000 1 lapte pe cap de vacă- O întîmpl
Cum le-a rezolvat I.T.A. Deva, to­ terme şi frigorifice) pentru trans­ ţă de realizarea planului sortimen­ cooperativelor .agricole, secretarul Neacoperirea deficitului mare de curmat firul
varăşe director ? portul mărfurilor alimentare. tal, rezerve confirmate din păcate şi general al partidului, tovarăşul masă verde şi fibroase (peste 1000 Constantin R
— Aş putea spune că destul de — Alte măsuri tehnico-qrgăniză- I de evoluţia ulterioară la aproape Nicolae Ceauşdscu, a indicat ca tone) determină însă şi un nivel " ;ma sa i-a
bine, deşi nu ne-am aşteptat la con­ torice ? toate sortimentele. baza acestei acţiuni să o consti­ scăzut al producţiei în sectorul < ^ s fltele lui ir
Argumentele invocate sint de acum
In casă pontic
diţii atmosferice atît de vitrege. — O măsură utilă o constituie di­ vechi, nu aduc nici un element _ nou : tuie efortul propriu al cooperati­ zootehnic. Importante resursa de A uitat însă
Gerul aspru, zăpada abundentă, lip­ versificarea recondiţionării de piese capacitatea carierelor nu este sincro­ velor agricole, al ţăranilor coope­ sporire a eficienţei economice e- care-1 prezint
sa — în unele perioade — a uleiu­ de schimb in cadrul atelierului de nizată cu capacitatea de prelucrare ratori, al tuturor locuitorilor sate­ xistă şi la producţia vegetală, sa nesuprave
lui şi a motorinei corespunzătoare recondiţionat agregate de la Brad. a produselor finite. Asta se spunea lor pentru creşterea producţiei a- unde producţiile de 2700 kg grîu, în camere u
pentru condiţiile de iarnă, ne-au De aici, fiecare" autobază primeşte şi în urmă cu doi-trei ani !... gricole, prin valorificarea la ma­ 3300 lţg porumb, 26 000 kg sfeclă astfel frăţior
Fiindcă la „Marmură« se tot invo­
creat mari greutăţi. Dar colectivul un număr de agregate recondiţio­ că lipsa de suficientă capacitate a ximum a resurselor materiale şi de zahăr, 14000 kg cartofi şi 17 800 numai trei a
s-a mobilizat, a depus eforturi su­ nate, le păstrează intr-un stoc de carierelor ca principal impediment umane existente. kg legume la hectar pot fi depă­ casă un incei
dezaodămînt
plimentare şi le-ani, învins. rezervă şi le foloseşte atunci cir.d în realizarea planului sortimental, Cooperativa agricolă din Sîntan- şite prin aplicarea în condiţii op­ rea diireroas
— E greu ca dintr-un colectiv situaţia o cere. Avantajele sint evi­ ne-am propus să consemnăm situa­ drei se situează în rîndul unită- time a tehnologiilor stabilite. flecţie, ilar
cu pesta 4 C00 de angajaţi, ■ ce-şi dente : maşinile nu mai stau ore ţia de la secţia de ipsos Călău, care .ţilor care dispun de condiţii pen­ Militînd pentru materializarea cauţie.
desfăşoară activitatea în perimetrul sau zile în şir în reparaţii, pu­ are contracte asigurate dar nu şi-a tru a avea o situaţie economico- acestui obiectiv, organizaţia de
judeţului şi dincolo de hotarele sale, ţind fi utilizate cu randamente spo-. realizat ritmic planul. finanuiară bună, putindu-şi aco­ partid din cadrul cooperativei are
Cariera
mic**
arată
„în
fabricii
să nominalizăm doar cit ev a forma­ rile, la capaciiăţile optima de trans­ lipsa de concordanţă între cerere şi peri din venituri proprii toate datoria să se preocupe îndeaproape
ţii de lucru, doar ciţiva dintre lu­ port. Am luat măsura dispeceriză- posibilităţi (căr6 în alte cariere este cheltuielile de producţie, ba chiar de întărirea, ordinii şi disciplinei îl
crătorii cei mai harnici. Să -încer­ rii transporturilor interurbane, ceea şi mai pronunţată). într-o carieră să-şi asigure uncie disponibilităţi în muncă, de întărirea răspunde­
cară totuşi... ce conduce la utilizarea mai raţio­ care abia acum se conturează ca băneşti. Abordind această temă rii fiecărui cooperator faţa de
i
— O activitate buna şi realizări nală a autovehiculelor, la realiza­ sistematizare, pe un front de lucru cu preşedintele C.A.P., Aronim’ soarta producţiei agricole. Or, în
notabile înscrie Autobaza T.A. Pe­ rea unor economii de carburanţi. redus, minerii Ioan Ciucă, Mi hai Ocoş, interlocutorul a încercat să condiţiile cînd o serie, de lucrări
Stanciu, Gheorghe Mureş an, Nicolae
troşani, deşi .iarna aceasta a fost Pentru uşurarea muncii he preocu­ Crăciun şi alţii, excavatoriştii Nico- ne convingă că i „problema s-ar se efectuează cu forţe dinafara
deosebit de grea in Valea Jiului. păm de asigurarea sistemelor de lae Benţa, Vasile Ionele, Ioan Ma- rezolva prin înfiinţarea unui ate­ i Magazinul
unităţii, în timp ce un cooperator
Avem însă aici mulţi oameni de prelucrare automată a dalelor — a- rincart, conducătorii auto au asigu­ lier de tinichigerie şi vopsitorie". nu realizează, în medie, decît 60 î lea Arsului
nădejde. Aşa sint Alexandru Hris- vem deja pus la punct un oficiu rat — în condiţiile vitrege din aceas­ Pînă la un punct, ideea a susţi­ de norme anual, rezultă că sint i pentru buna
tea, şeful autobazei, maistrul Ioan .de calcul —, iar în curîr.d vom re­ tă iarnă — cu mari eforturi reali­ nut-o şi contabilul, şef, Stelian serioase resurse umane nefolosite j minerilor (le
Amzulescu, secretarul comitetului zolva, pe bază de calculator, pro­ zarea sarcinilor de plan la materia Andrăşel. Aducînd însă în discuţie judicios. i Hor lor Dar
de partid, Kerestely Arpad, şeful a- blemele complexe pe care ni le primă. Dar îii lunile următoare se In efortul pentru redresare tre­ / voiţi să baţi
x
va cere o producţie dublă faţă ^ de necesitatea valorificării depline a
telierului mecanic — toţi oameni pune transportul călătorilor. Dealt­ cea realizată pînă acum. Şi atunci ?... rezervelor reale existente în uni­ \ Grişcior sau
buie să se regăsească mai mult şi »’ părături. De
cu înaltă pregătire profesională şi fel, o altă măsură, care vizează Minusurile Ia planul sortimental se tate pentru redresarea economică, contribuţia personalului adminis­
foarte buni organizatori ai produc­ îmbunătăţirea siguranţei, rapiditatea măresc la „Marmura" de la o deca­ contabilul şef afirma : i magazin în I
gestionara
trativ din unitate căruia, în me­
ţiei. De asemenea, aş remarca stră­ în circulaţie şi confortul călătorilor, dă la alta, adică nu pot fi stăvilite. — Intr-adevăr, avem posibilităţi die, îi revine lunar o retribuţie 1 deschis lunci
dania colectivului coloanei Crăciu- esle înlocuirea treptată a autobu­ Se acumulează însă şi milioanele la să sporim veniturile in primul de peste 12000 lei, ceea ce repre­ î orar ciudat ;
neşti, din cadrul Autobazei T.A. zelor tip T.V. cu autobuze Roman- depăşirea preţului de cost. Pe două zintă o sumă deloc neglijabilă, ţi- î cînd minerii
luni, cheltuielile totale suplimentare rând pe seama creşterii produc­
Erad, cu sublinieri pentru şeful de Diesel., în acest an, scontăm ca la 1 000 lei producţie marfă s-au ri­ ţiilor la hectar şi pe cap de ani­ l şi în timpul
coloană Ioan Duna, şi ale colecti­ procesul de înnoire şi modernizare dicat la 383 lei, din care 184 lei la mal. De asemenea, vom acţiona nînd seama că totalul fondului de i magazinul e
vului coloanei Riu Mare, din cadrul să-l realizăm în procent de peste cheltuielile materiale. în direcţia reducerii la maximum retribuire pe cooperativă se si­ \ chis. Dumne
Autobazei T.A. Haţeg, evidenţiin- 50 la sută. Sigur că în activitatea —• Dacă ne facem planul sorti­ a cheltuielilor, deoarece în plan tuează cu puţin sub 100 000 lei / stă la gura r
lunar. In acest sens credem că 1 la magazin.
du-1, in mod deosebit, pe şeful de noastră mai avem şi o serie de lip­ mental, de pildă la produsul... ne s-au cuprins şi unele lucrări în este necesară şi analizarea opor­ i ta careva de
coloană Ioan Clep. A fost iarnă suri şi neajunsuri privind dotarea vom încărca cu noi cheltuieli — a- ţ comercială il
firma. zilele trecute, tovarăşul Glieor- plus, care nu sint absolut nece­
grea în Retezat. Dar oamenii s-au tehnică şi asigurarea cu piese de ghe Boşorogan, directorul întreprin­ sare, însă s-au prevăzut pentru tunităţii unor posturi administra­ t s-o cheme !<•
aflat mereu la înălţime. schimb, calificarea şi educarea an­ derii. în schimb, lună de lună ne ca in caz de nevoie banca să ni tive în scopul definitivării unei ) pă cum sc
— Cu ce probleme vă confrun­ gajaţilor, ordinea şi disciplina în realizăm şi depăşim productivitatea le accepte' la plată. Printr-o mai scheme absolut justificate. Evi­ ^ aici.
taţi in prezent ? cadrul întreprinderii. Toate măsu­ planificată, ceea ce este foarte im­ bună organizare şi o gospodărire dent, un aport însemnat la pune­
— Cu mai multe. Dar cea mai rile — tehnice, organizatorice, po- portant. judicioasă a bazei tehnico-mate- rea in valoare a tuturor posibili­ ^ GEM
complicată este aceea a drumurilor, litico-educalive — converg spre a- F important. Se pare însă că la tăţilor de redresare economică a
pliate
ceva,
„Marmura"
mai ales a celor comunale. Toţi le celaşi punct final al activităţii noas­ nu este bine „concertat" : esenţialul, riale de care dispunem, putem re­ unităţii se aşteaptă şi din partea l Un semnal
duce mult diferenţa nefâvorăbilă
adică
folosesc, dar puţini ic repară. Situa­ tre : îndeplinirea şi depăşirea sarci­ producţia carierelor celor trei specialişti care îşi des­ .' cii de cons
t cu capacitatea (de peste 1,5 milioane lei), cu care
ţia unor drumuri, influenţează în nilor de plan, asigurarea unei ope­ de prelucrare, planul sortimental cu ne-am înscris in plan, intre veni­ făşoară activitatea la C.A.P. \ natara eticii
mare măsură asupra operativităţii rativităţi maxime şi a unei eficien­ marfa şi eficienţa. O analiză de turi şi cheltuieli. Sîntandrei. Nu subestimăm nici •' canele cu gi
\ părute, (le (
transporturilor, siguranţei în circu­ te economi xe sporite. fond, conjugată cu eforturi susţinute rolul dezvoltării sectorului ţ de i ne : Schin
laţie şi stării tehnice a autovehicu­ pentru a depăşi situaţia, este ceea Acest lucru ni l-a confirmat şi activităţi anexe industriale în ^ Scrieţi gem
lelor. Prin materializarea măsurilor Convorbire consemnată de ce se impune cu prioritate. şeful fermei zootehnice, ing. sporirea veniturilor băneşti ale i ştie consumi
stabilite la recenta sesiune a Con­ DUMITRU GHEONEA I. MIRZA Gheorghe Frenţoni. Potenţialul a- cooperativei, însă hotărîtor pentru * şl ce mănli
siliului popular judeţean se va re­ nimalelor nu esle nici pe departe redresare rămîne efortul propriu j vreme ce Ir
zolva, considerăm, şi problema dru- pus in valoare, dacă se are în ve­ pentru creşterea producţiei agri­ l căncl s-au
ffliurilor, ceea ce va conduce Ia rea­ dere că in primul trimestru nu se cole. 1 şi alte rei
lizarea mai operativă şi mai efi­ tâ realizează nici 15 la sută din pro­ I Dacă C.T.C ■
tot aşa de
cientă a unor sarcini din ramura N?. LV. Căian. Produse peste plan, ducţia anuală de lapte marfă (1) N. TlRCOB » vom găsi I
transporturilor aitt/\ cu ruguri c
— Am început un cincinal da o dar cu ce consumuri?
amplitudine economică fără prece­ SĂ NU
dent, in care potenţialul tehnico- I'izic, situaţia îndeplinirii sarcinilor de plan pe perioada ce a I SĂ COB
ştiinţific se cere valorificat deplin. trecut din acest an este pozitivă la I.V. Căian, cu excepţia produc­
Care sint preocupările I.T.A. Deva ) lP
în direcţia modernizării şi perfec­ ţiei de cocs brichete şi, în martie, şi la semicocs. Astfel, la fontă ce­ ţ La Căinel
ţionării activităţii, a creşterii gra­ nuşie, depăşirea se ridică la peste 1100 tone, la lingotiere la aproape 5 staţie pentr
ISO tone, la cocs fluidizat la 1 000 tone. Plusuri s-au obţinut şi la
dului de operativitate şi eficienţă
? naveta pe i
a activităţii de transporturi ? alte produse. Dar, în lunile ianuarie şi februarie s-au înregistrat i Chiar în st;
— Desigur, cincinalul revoluţiei” depăşiri şi la consumurile specifice de' cocs la furnale (9,5 kg pe 1 pe deal mi
fehnico-ştiinţifice vizează şi perfec­ tona de fontă), de fontă nouă în încărcătură la turnarea lingotie- ) Iarna aici <
relor, de combustibil la cocsul brichete etc. „Suplimentul" de 9,5
ţionarea activităţii în transporturile i se dczgheai
auto şi noi acţionăm dinamic în a- kg cocs pe tona de fontă reprezintă pe cele două luni aproape o ] Cetăt- J.I n
ceastă direcţie. Una din principalele jumătate de milion lei cheltuieli materiale în plus, depăşirea pro­ 4 nenf» aolii
măsuri luate în ultima vreme o porţiei de fontă nouă la lingotiere etc. j ţici * înti
Consumurile specifice principale se urmăresc aici zilnic şi se
constituie înfiinţarea, la Deva, a analizează decadal. Dar cu ce efect ? drumuri, p
terminalului de transcontainere şi ( circulaţiei c
dotarea întreprinderii noastre cu un De la I.V. Căian a pornit, în anii trecuţi, iniţiativa „Toată fonta stea înainte
număr de autotractoare şi semire­ peste pian cu cocs economisit". Ea este mai mult decît actuală, însă i de noroi c2
morci de cîte 20 şi 40 de tone, prin nu o susţine munca politică şi organizatorică. Pentru că, pe undeva, 1 • ploare dacă
care se asigură operativitate sporită se aşteaptă ca economiile, reducerea consumurilor specifice să sur- ţ ce a fost
t scurgere.
în descărcarea şi transportul măr­ vină prin asigurarea de minereu de calitate superioară, de cărbune ^ circulaţiei
furilor de capacităţi mari. De ase­ mai bun ş.a.ni.d. Acum s-a asigurat aprovizionarea cu un aseme­ ^ nealor să-ş;
menea, împreună cu beneficiarii nea minereu şi, totuşi, nu toată fonta dată peste plan se elaborează
noştri din comerţ, acţionăm pentru cu cocs economisit... j NU LE-
uşurarea şi reducerea timpului la La C.A.P. Totia bo transportă ultimele cantităţi de gunoi dc grajd
tn cimp. i
w De cum 1
1 trul Haţeg
l Petroşani, i
!La ordinea zilei în agricultură ^ mai mari, ]
' nă cu tot
l şi mai pro
1 in goană,
i unii sint
pomieySturâ tor era adus în unitate. Referitor ] (le-acum se
\ numărat gr
la stadiul lucrărilor în livezi, in­
terlocutorul ne spunea că s-au fă­ Producfia de legume se pregăteşte i ce să răpii
^ şului plăce
(Urmate din pag. 1). Cooperativa agricolă din Peştea- cut tăieri pe măi mult de 130 ha,
na are 80 ha livadă intensivă şi pe 82 ha plantaţie intensivă s-au cu grijă, dar nu şi sistemul de irigaţii \ IGNC
în livada cooperatorilor din To- 144 ha clasică. Pînă la data de 18 administrat Îngrăşăminte chimice,
teşti am întîlnit o amplă mobili­ martie a.ci, pomicultorii din aceas­ iar pe 60 ha s-a transportat gunoi ^ Iii ziua
zare de forţe. Alături de Ion Co- tă unitate aveau făcute tăieri pe de grajd. De asemenea, s-au ter­ Ferma legumicolă din Deva, a fosfor şi sare potasică pe toată su­ 4 dimineaţa,
zac, şeful echipei pomicole, se a- 146 ha, fertilizări cu gunoi pe 50 minat cele 2 stropiri planificate. I.A.S. Mintia, are prevăzut să pro­ prafaţa, iar pe 30 de ha, unde se buzul 31II
flau Romuluş Mihăesc, Letiţia Ze- ha şi cu îngrăşăminte chimice pe Cel 20 cooperatori care lucrează ducă şi livreze la fondul de stat cultivă legume mai devreme, s-a l ruta Dcva-
pn, Roza Pop, Pavel Vasiu, Antiţa 158 ha, precum şi două stropiri la permanent în livadă şi sint retri­ 1 250 tone legume. Viitoarei recolte aplicat şi azotatul. i printre ce)
Popa — să-i amintim doar pe cîţi- 90 000_ pomi. împreună cu şeful de buiţi in acord global la venit ga­ i se pregătesc de pe acum baze te­ O problemă de acută actualitate 1 Prin Şoimi
va din cei 28—30 cooperatori echipă, Gheorghe Ursu, cooperatorii rantat se străduiesc să încadreze meinice. Şeful fermei, ing. Nistor este punerea în funcţiune a siste­ l 70 km pe
care participă zilnic la tă­ Simion Ardelean, Ion Socaci, Cor­ toate lucrările în grafic. Giura Dorin, ne-a făcut precizarea mului de irigaţii pentru udarea le­ / întilnea in
ieri. Şefa fermei era însă nel Preda şi Vicu Tăşală participă Ca un aspect general semnalăm că lucrările se încadrează in gra­ gumelor ce se plantează în această V do Vălişoa
îngrijorată eă apa nu are unde să zi de zi la tăieri. In continuare — faptul că se impune cu acuitate ca ficele stabilite. Pină acum s-a rea­ 1 depăşire ei
se scurgă deoarece terenurile din ne spunea şeful fermei pomicole, şi consiliile populare comunale — lizat planul de amenajare a celor perioadă. Udările nu se pot face 1 un autocan
jur sint mai ridicate, repro.şînd ing. Speranţa Lobonţ — eforturile aşa cum a cerut secretarul gene­ 3 500 mp răsadniţe, din care s-au deoarece s-au produs unele defec­ l se spune,
proiectanţilor că nu s-au gîndit vor fi concentrate la discuiri, să­ ral al partidului, tovarăşul Nicolae însămânţat cu varză de vară, ardei, ţiuni la conducte şi racorduri. Exe­ I cuiul. Acut
din timp la acest lucru. Şi aici pat în jurul pomilor, aplicarea în­ roşii şi alte legume 2 200 mp. In cutantul lucrării — O.I.F.P.C.A. De­ ţ tă dată 7
s-au aplicat două tratamente, în­ grăşămintelor organice şi comple­ Ceauşescu, la Congresul consiliilor cimp s-a început plantatul cepei. va — a promis că va remedia de­ , pentru aut
treaga livadă a fost fertilizată' eu tarea a 500 goluri în livezi. populare — să se preocupe îndea­ fecţiunile „de îndată ce timpul va 1 oră în afa
îngrăşăminte chimice, iar 40 de Pe inginerul şef al C.A.P. Den- proape de urmărirea realizării în Din 15 ha sint plantate 5, urmînd l localităţi Ii
ha s-au fertilizat şi cu gunoi de suş, Aurelian Cazacu, l-am găsit in cele mai bune condiţii a lucrărilor ca lucrarea să se finalizeze în a- permite". Este o cerinţă imperioasă ! se respecţi!
grajd. Mai anevoios s-a pornit însă livadă, la locul unde urmează să în livezi, inclusiv în cadrul gospo­ ceastă săptămînă. Pe suprafaţa res­ ca promisiunea să fie grabnic ono­ \ şoferul de
ia săpatul în jurul pomilor. Tere­ se facă modernizarea pe 20 de hec­ dăriilor populaţiei, să fie mobili­ pectivă s-au administrat erbicide. rată. De asemenea, trebuie soluţio­ / tit 7 Tată !
nul s-a repartizat pe membrii coo­ tare. Aici, tractoristul Siminic Mi- zaţi mai mulţi tineri la acţiunile în scopul menţinerii umidităţii nată neîntîrziat problema asigurării ţ la care at
peratori, dar nu s-a acţionat pen- hăescu discuia terenul în vederea care se întreprind pentru dezvol- solului s-a grănat tot terenul desti- apei la statia de .pompare, numai [ la I.T.A. 1