Page 30 - Drumul_socialismului_1976_03

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6107 O MARJI, 23 MARTIE 1976

t-----------
ANOTIMP DE ROD
\
E-un anotimp de rod peste Carpaţi \
Sub paşi simţim pâmîntul cum vibrează, \
Lumina blînd se scurge în bărbaţi s
Şi rid copiii-n fiece amiază.
s
Se limpezesc culorile-n fîntini V
Î l ochiul naşte păsări călătoare, V
ngenunchem pe ţărmuri, drept stăpini
HUNEDORENE ai unei ţâri ce se înalţâ-n soare. !

E-un anotimp de rod peste cîmpii
Şi o căldură-n piine ce ne-mbie s
să preamărim puterea de a A FI
Deziderat şi r 1 izvorul fâu de vise — Românie ! IO AN VASIU
CODRUL
certitudine CONTINUITATE VI
Codrul ne-a fost suflet de basm La Masa tăcerii v
Şi cumpănă de fîntini la răscruce de drum,
Dezideratul la care se reîeră Stau voevozii noştri
titlul acestor însemnări aparţine Baltag puternic, de nimenea învins, Adine incrustaţi în aerul ţării. i
trecutului. El a fost formulat în Fluier de cîntec încins ; Se vorbeşte despre bătălii, de iubirea de neam
multe feluri, de către mulţi şi lu­ Şi de Azi ; î :
minaţi oameni ai culturii româ­ Codrul ne-o fost înaltă poartă *
neşti. Una dintre cele mai semnifi­ Şi adăpost în vremi zdruncinate Cuvintele sînt pietre din Jiu, fagure sau ram,
cative expresii ale sale mi se pare Brazi.
a fi aceea pe care i-a dat-o Ni- Din veacuri şi veacuri plecate Tîrziu după ce pleacă strămoşii la culcare,
colae Iorga încă în 1899, cînd a- A rămas legănarea-i nemoartă ; în zori, le luăm locul
firma că scopul suprem al între­ Şi vorbim despre bătălii, de iubirea de neam şi de Azi.
gii sale activităţi este „acela de a Codrul ne-a fost cîndva lemn de plug Cuvintele sînt pietre din Jiu, fagure sau ram,
afirma credinţa că noi, cu tradiţia Şi mult încercată redută, Brazi.
noastră, cu puterile noastre, arun-
cînd deprinderi urîte, care dura­ Bradul şi stejarul, deopotrivă, PETRISOR CIOROBEA
seră prea mult şi făcuseră atîta Ne-.au slujit ,de acoperiş
rău, am putea să creăm o civili­ Şi peste ape de plută ;
zaţie, una adevărată, originală, co-
respunzînd şi firii noastre reale şi Codrul s-a îmbrăcat cu atitea ninsori,
celei mai bune şi nobile moşteniri".
(O viaţă de om...). Dezideratul de S-a-nfăşurat in atitea adîncuri de seară,
atunci, aşadar, era de a dovedi că Prin lancea pură şi albă de ger
noi „am putea să creăm...". Alerga întirziată o căprioară ;
Certitudinea aparţine zilelor
noastre şi s-a născut din solidari­ Codru-i frate cu noi,
tatea îforiurilor unei întregi na­ Aur verde şi sfînt,
ţiuni. Ea există în sufletele fiecă­
ruia, dar va fi certificată şi înăl­ Pe guri, cană de lemn
ţată ca un stilp de foc vizibil de Şi neîntirziat cuvint.
pretutindeni, la apropiatul Congres MIRON ŢIC
al educaţiei politice şi al culturii
socialiste. E certitudinea că noi
am creat acea civilizaţie visată de
patriotismul precursorilor. A.m S U N T
creat-o într-adevăr cu puteriie
noastre, cu tradiţiile noastre, con-
tinuînd cele mai nobile moşteniri, Sunt închinare la ţărm
fu consonanţă cu fi ca noastră, a- zise vîntul lăuntric
şezînd-o sub semnul adevărului şi steaua palmei să nu stric
al originalităţii şi eradicînd ceea ochiul dragostii nu sfărm
ce Nicolae Iorga numea blînd „de­
prinderi urîte", dar ceea ce se
p,-ate nuni mai exact prin cuvin - sunt închinare pe rîu r ^.uiiu tle stat „Valea Jiului" din Petroşani a prezentat un op.—
tul „exploatare" cu tot ce impli­ zise vîntul din noi in premieră, pe scena căminului cultural clin Dobra. S-au jucat piesele
că i*d. din lacrima mea vin ploi „Plete lungi şi minte scurtă" de lorgu Copcea şi „Consiliul" de Paul
Congresul însă nu va marca un şi-obrazul ne spală în grir Everac.
punct final. El va constitui — e a- în imagine o scenă clin spectacol.
devăr.at -j un prilej de legitimă
mîndric născută din preţuirea cer­ sunt înălţare închinare Roata literară
zise-,un vînt ce clatină
titudinilor noastre, dar va însem­ şantiere-n platină —
na în egală măsură un moment de somn şi vis şi cel şi care Eftimie Murdare — Uricani. Chiar pleca cu sîrg asupra literaturii, nu­
evaluare a datoriilor şi a perspec­ sunt am fost şi sunt dacă deocamdată poeziile nu sînt trim speranţa ca într-o zi să vă pu­
tivelor pe care le avem. Căci dru­ zise pacea din noi publicabile, versurile dv. ar putea blicăm.
fi incluse în repertoriul unor brigăzi
Ioana Popeseu, Adrian Mitr.oi, Ma-
mul continuă şi, ca orice drum şi dincolo de ziua de-apoî aţtistice de agitaţie. ria Ana Cazac — cercul literar
Dumitru Băzăvan — Călan. Abun­
înspre mai bine, nu cunoaşte popas, sunt am fost şi sunt denţa de cuvinte mari produce un „Freamăt" de la Şcoala generală nr.
iar — pentru noi, cei ce păşim cu umerii scrişi în grai de pămint efect invers decît cel scontat. In 8 Hunedoara — lucrări promiţătoare
ee demonstrează talent şi rîvnă. Ar
lucizi către zările lui comuniste — poezia patriotică, e nevoie de mai fi bine, credem, ca la lucrările cer­
multă simţire...
nici întoarcere. ION IUGA Marinei 'Marian — lila, Gh. Sirian cului literar să invitaţi din cînd în
cînd membri ai cenaclului „Flacăra*
— Petrila. Sînt versuri de început, din Hunedoara, ale căror îndrumări
RADU CIOBANU încercări şcolăreşti. Dacă vă veţi a- v-ar fi de un real folos.
Istoria patriei—nesecat  folosi tradiţia în artă
izvor de inspiraţie e un merit si o datorie
SbK •» ' Prezenţa, în judeţul nostru, a face o remarcă : Însuşi faptul de
rajul, vitejia, avîntul. Consider că se găseau în casele ţărăneşti din mai multor personalităţi ale artei a avea in judeţ o operă a unui ar­
pentru un artist, cunoaşterea isto­ Gorjul său natal.
riei — nu la modul general, ci Ideile novatoare ale Iui Brâncuşi şi culturii, iu prim-planul unor ac­ tist prestigios ca Jalea e un merit
ţiuni ce se organizează in pregăti­
chiar foarte amănunţit — este ab­ au fost Înţelese în primul rînd de rea Congresului educaţiei politice al judeţului şi ai oamenilor săi.
— înzestrarea oraşelor cu monu­
solut necesară. Fără înţelegerea is­ compatrioţii săi. Operele sale au şi al culturii socialiste, a făcut să-l mente de artă este o preocupare
toriei propriului tău popor, a vic­ in ele ceva titanic. Complexul de avem ca oaspete şi pe criticul de consecventă a partidului. s*
toriilor, iuXringoriior, bucuriilor, la Tg. Jiu, acest loc de taină, care artă, profesorul universitar Dan — Este încurajatoare pentru artă
necazurilor sale, operele artistice îl îndeamnă pe om să asculte po­ Grigorescu. Amabilitatea cu care a această consecvenţă şi, revenind la
nu vor putea fi nlcicînd .convin­ runca pămîntului, pare că a fost răspuns Ia solicitarea redacţiei a tradiţii, judeţul dumneavoastră o-
gătoare. gindit de Brâncuşi in amintirea prilejuit discuţia de mai jos. feră o mulţime de subiecte de artă
— De-a lungul vieţii dumneavoas­ tinerilor români căzuţi în anii pri­ — Sînteţi pentru prima oară In monumentală. Sînt tot atitea mo­
tră, .aţi redat chipuri de eroi in­ mului război mondial şl în alte municipiul Deva ? tive de inspiraţie pentru crearea
traţi deja in legendă : Dragoş Vo­ războaie, pentru apărarea fiinţei Epopeii Naţionale. Cînd ai o isto­
dă, Mircea cel Băt.rîn, Decebal... naţionale a poporului român. — Nu chiar. L-am mai vizitat în rie ca a noastră, e păcat să n-o
Printre altele, critica de artă v-a foloseşti in realizarea unei epopei.
atribuit în acest sens maniera de — Pentru că aţi amintit de Epo­
a fi creat o tipologie de chip ro­ peea Naţională ; în fiecare judeţ
mânesc. I N T E R V I U R I arta .plastică — să vorbim numai
— Fiecare asemenea lucrare, pen­ de ea — este terenul de exprimare
tru mine, nu este doar o simplă a unor artişti locali. 'Posibilităţile
reprezentare, ici urmarea unui stu­ lor de exprimare artistică asigură
diu îndelungat. .Chipurile pe care — Revenind la prima întrebare, 1965 dar de atunci s-au schimbat suficientă -participare la realizarea
.Vuo.u oio-jiuii Decebal din centrul le-am sculptat sînt tipice trăsături­ ideile dumneavoastră privitoare la multe. unei asemenea oper.e temerare V
oraşului Deva, un Decebal măreţ, lor poporului nostru, şi anume es­ necesitatea cunoaşterii istoriei pa­ — în toată această schimbare ce — In realizarea Epopeii Naţio­
scruliud din şaua calului abia te vorba despre sintetizarea trăsă­ triei converg de fapt spre marea y-a impresionat mai mult ? nale trebuie ţinut seama de două
strunit Îndepărtate orizonturi, con­ turilor sale morale. Deci această misiune încredinţată astăzi artişti­ — Arhitectura şi urbanistica ora­ lucruri : o judicioasă selecţie a
stituie pentru orice trecător un tipologie de care vorbeai se refe­ lor întru crearea Epopeii -Naţionale. şului. Deşi total înnoit, păstrează momentelor istorice din care se re­
punct de atracţie şi interes. Lucra­ ră nu a.tit .la portretul fizic, ci în ~ Fără îndoială, o întreprindere un aer specific românesc, naţional, alizează ea în artă şi satisfacerea
rea, după cum se " ştie, aparţine special la col moral- ca aceea a Epopeii Naţionale .obli­ un specific care nu se manifestă in realizare a unor exigenţe de or­
detaliului din artistic astfel ca Epopeea să-şi
integrarea
doar
prin
artistului poporului Iou Jalea, unul Un monument „Decebal" este .un gă moralmente artiştii, nu numai morfologic, ci exprimă o adevărată îndeplinească rolul de cunoaştere
din marii noştri artişti conterpp.o- proiect mai vechi de-al meu. Aş sculptorii ci şi pe literaţi, muzi­
rani. putea zice că l-am gindit încă din cieni, pictori," să abordeze in crea­ mentalitate a edificiului cu speci­ istorică şi de educaţie estetică.
In ziua inaugurării statuii (dumi­ tinereţe. Pină Ia realizarea sa ţia lor teme izvorite din marea fic, din care e absentă ostentaţia. Chiar privind prin prisma acestor
nică 1 martie a.c.), în aşteptarea plastică, am studiat toate repre­ cronică a poporului român. cit M-.am oprit ou privirea asupra noii exigenţe, artiştii locali pot asigura
începerii festivităţii, maestrul Ion zentările sale de pe Columna lui priveşte pe .sculptori, menţionez clădiri a Casei de cultură. Este ex­ acea participare la care vă refe­
Jalea ne-a răspuns cu amabilitate Traian şi de pe alte .monumente printre altele că se preconizează presia cea mai fidelă a acestei reaţi ; eu o condiţie : să se facă
la cîteva întrebări. antice. Peste tot ,am iutîlnit chipul ridicarea la Bucureşti a turui marc mentalităţi. Doar două oraşe din apel la ei cu mai mult curaj.
— Ce reprezintă şi ce a reprezen­ său frumos, dominant, viril, calm monument caro să întruchipeze ţară se mai pot mîndri eu edificii — Critica de artă are aici un
tat istoria pentru artistul poporului şi solemn. Şi aşa am încercat să-l lupta noastră pentru libertate şi de .cultură in care tradiţionalul, rol de seamă,'..
Ion Jalea •? redau. independenţă, nu numai cea din modernul şi specificul se îmbină — Problema criticii nu e una de
- Istoria patriei este ,o disciplină — In acest an aniversăm cente­ 1877, ci întreaga această luptă dusă atit .de fericit — -Suceava şi Baia rivalitate cu arta, nici de orientare
mare, mi-a plăcut dinto.tfteauna. narul naşterii iui Constantin Brân- de poporul român de-a lungul mul­ Mare. Aş mai remarca armonia pe a artistului. Laboratorul de creaţie
Bogăţia ei de fapte a însemnat de-a cuşl. Aţi fost contemporan Şi pri­ tisecularei sale istorii. Va fi o lu­ care o creează perspectiva cetăţij- este mediul intim al lui şi orice
lungul anilor un nesecat izvor de eten al .acestuia. Ce ne puteţi spu­ crare colectivă şi de mari propor­ SimUol al .oraşului, dominând de pe amestec prematur dinafară X-ar
inspiraţie. Toată viaţa m-a preocu­ ne despre eel .care declara că ţii. In încheiere, aş vrea să pre­ fundai centrul acestuia. deranja. Critica trebuie să reali­
pat ldoea să redau intr-un mod „n-am căutat, de-a lungul întregii cizez următoarele ; sentimente pa­ — >E mai interesantă şi plăcută zeze puntea de înţelegere de către
cit mai veridic paginile de seamă mele vieţi, decit esenţa zborului" ? triotice are orice locuitor al pă- priveliştea noaptea, cîr.d atît ora­ mase a operei de artă şl un dia­
din marea epopee a poporului din — Constantin Brâncuşi este con­ mîntului românesc ; artistul tre­ şul cit şi cetatea sint luminate... log teoretic cu artistul. Sub acest
care mă trag. Acum, de pildă, lu­ siderat unul dintre fondatorii buie iusă să redea acest sentiment. — Da. Există o ştiinţă a ilumi­ aspect artiştii plastici hunedoreni
crez la tema întemeierii ţărilor ro­ sculpturii moderne şi unui dintre Măreţia faptelor şi evenimentelor nării monumentelor. La dumnea­ ca şi edilii judeţului pot conta pe
mâneşti... cel mai mari sculptori ai omeni­ din istoria noastră trecută sau pre­ voastră se pare că este cunoscută sprijinul dezinteresat al criticii de
Noi, artiştii, avem e grea dar rii. Eu l-am cunoscut Ia Paris, In şi aplicată. artă.
nobilă îndatorire do a transmite 1915... Atelierul său de pe Impasse zentă. Irebuie neapărat transpusă •— Aţi observat, desigur, că mu­ — Vă -mulţumim ta numele re­
lumii idei înalte, cu mesaj auten­ Rosin, nr. 11, unde era vizitat de artistic pentru a fi pildă genera­ nicipiul. judeţul şi-,au întregit pa­ dacţiei şi al cititorilor ziarului nos­
tic, deoarece oamenii nu preţuiesc marile personalităţi ale timpului, ţiilor de mîlne %... trimoniul monumentelor cu un tru.
operele în .care nu se recunosc- era de fapt o gospodărie ţărăneas­ Decebal ecvestru, operă a maestru­ Discuţie consemnată de
Chipurile pe care am încercat să că. In mijlocul atelierului avea o Discuţie consemnată de lui Ion Jalea.
te redau simbolizează de aceea cu­ masă rotundă, ,d.e lemn gros, cum CAROL DROZD — In legătură cu aceasta aş nud ION CIOCLE1