Page 33 - Drumul_socialismului_1976_03
P. 33
Proletari din toafe Jărlle, unlţi-vă j
FOAIE VOLANTĂ EDITA
TĂ DE SECŢIA DE PRO
PAGANDĂ A COMITE
TULUI JUDEŢEAN DE
PARTID Şl DE REDACŢIA
ZIARULUI „DRUMUL
SOCIALISMULUI"
Al P.C.R. SI AL
în întâmpinarea Congresului educaţiei socialiste şi al culturii
Gazetels de perete—puternic mijloc de educaţie socialistă a maselor
Publicăm în această foaie volantă, spicuiri din intervenţiile participanţilor la schimbul de expe
rienţă organizat de către secţia propagandă a Comitetului judeţean de partid.
Activitate permanentă, Experienţa acumulată ca şi 0 experienţă bogată, dobîndită
eficienţa muncii educative sînt
pe depbn cunoscute, nu mai au
eficienţă educativă sporită nevoie de teoretizare şi nici de prin nuincă asiduă
ci
doar
oameni
aprecieri,
de
hotărîţi, talentaţi şi obiectivi
care să le dea acea deplină gre
acumu
Continuînd
In spiritul obiectivelor stabilite ţă acele articole, caricaturi, epi utate în viaţa noastră de fiecare De cinci ani consecutiv gazeta ! lată de mai experienţa vreme am
multă
de Plenara C.C. al P.C.R. din no grame care abordează teme le zi, fie că o petrecem la locul de de perete „Minerul" şi gazeta sa- mers pe ideia ca gazeta de pere
lirică „Piconul" de la E.M. Petri-'
iembrie 1971 şi documentele Con gate de mobilizarea oamenilor, muncă, fie că o petrecem în so la ocupă locuri fruntaşe, iar re- î te „Minerul" să abordeze în fie
gresului al Xl-lea al P.C.R., pri de stimularea colectivelor de cietate. cent a obţinut „Marele premiu". care ediţie doar cîte o singură
acest
în
Tocmai
sens
îmi
vind intensificarea muncii de edu muncă pentru o participare tot permit să subliniez unele aspec Acest lucru reflectă preocuparea temă, rezultată dm obiectivul cel
caţie socialistă a maselor, perfec mai activă la rezolvarea proble te, cu speranţa că astfel ţmi deosebită a comitetului de partid mai important ce stă la un mo
ţionarea activităţii gazetelor. de melor majore de care depinde în faţă de această formă eficientă ment dat în faţa activităţii poli
perete şi a celor satirice, educa mod hotărâtor realizarea sarcinilor aduc o contribuţie la activitatea de influenţare a conştiinţei mase tice, a vieţii colectivului de mi
ţiei prin mijlocirea caricaturii şi de producţie şi a angajamentelor şi eficienţa acestor gazete, pen lor şi de mobilizare la îndeplini neri. Cu alte cuvinte, fiecare e-
epigramei, secţia de propagandă a asumate în întrecerea socialistă tru numerele lor viitoare. rea sarcinilor de plan şi a anga diţie este un „editorial" al eveni
în primul rînd mă refer la
Comitetului judeţean Hunedoara pentru îndeplinirea înainte de ter unele abateri mai des criticate, jamentelor luate în întrecerea so mentului politic, economie sau
al P.C.R., a iniţiat un schimb de men a sarcinilor de plan. cialistă. social de cea mai mare actualita
experienţă, care a avut loc la Hu Este de apreciat şi activitatea te, prezentat eu sobrietate, într-o
nedoara asupra modului în care acelor gazete care asigură popu La mina noastră, datorită acti formă grafică menită să retină
aceste forme ale muncii politico- larizarea şi generalizarea ini Ascuţişul satirei să vităţii gazetei de perete, angaja-, atenţia.
educative acţionează pentru for ţiativelor, a metodelor şi atitudinii ţii noştri au devenit un factor Acest fel de apariţie, prin edi
marea conştiinţei socialiste a ma înaintate, oglindind preocuparea activ, cu o dublă calitate : de lec ţii pe o singură temă, nu duce ia
selor şi mobilizarea lor la solu oamenilor pentru o mai bună fo nu se tocească! tor şi comentator • competent, iar neglijarea multitudinii de proble
ţionarea problemelor economico- losire şi gospodărire a maşinilor, apoi de participant, plin de ini me, fapte şi aspecte ce au loc în
sociale. utilajelor şi timpului de lucru, a ţiativă, la viaţa gazetei de pere fiecare zi la mina noastră. Pentru
te. Aproape în fiecare zi, din că
Din activitatea de îndrumare şi . materiilor prime, pentru reducerea oglindirea cu operativitate a re
control efectuată de către secţia cheltuielilor materiale, economisi aproape în toate gazetele : ab suţa poştală, amenajată în acest zultatelor deosebite obţinute în
consum
de
senţe
nemotivate,
scop, şi din discuţiile purtate cu
propagandă a Comitetului judeţean rea de energie şi combustibil etc. băuturi alcoolice in timpul pro diverse categorii de angajaţi, co producţie, a preocupărilor cotidi
de partid .şi comisia judeţeană de S-au dovedit eficiente şi gaze gramului, neglijenţă faţă de u- lectivul de redacţie culege rodul ene ale colectivului, cît şi pentru
organizare a concursului gaze tele satirice care combat prin lilaje sau in timpul procesului acestei participări : aprecieri re- combaterea stărilor de lucruri ne
telor de perete, precum şi din caricaturi însoţite de texte adec de muncă etc. Ca un ins să fie teritoare la unele articole sau gative s-au înfiinţat 4 panouri
analizele ce au avut loc la vate, manifestări ale indisciplinei, criticat pentru astfel de fapte caricaturi, aprecieri prin care mi sub genericul „Faptul zilei", ca
nivelul tuturor comunelor, oraşelor suplimente ale gazetei de perete,
şi 'municipiilor, a rezultat că în chiulului, superficialităţii, neglijen la gazeta de perete, trebuie ca nerii îşi exprimă dorinţa de a ceea ce înseamnă o apariţie co
ţei, risipei, actele de păgubire a
abaterea sa să fie de . notorieta
participa mai activ la viaţa colec
anul 1975, sub îndrumarea şi cu te ; sînt convins că nimeni nu tivului lor, sugestii, propuneri tidiană.
sprijinul organizaţiilor de partid, avutului obştesc, tendinţele unor este „pus" la gazeta de perete etc- Luată în ansamblu această La aceste panouri se popu
c lectivele de redacţie ale unui angajaţi de a folosi băuturi alcoo la prima abatere. Şi atunci, participare întruneşte toate cali larizează, în sistem afiş, scris cu
număr mare de gazete de perete lice în timpul serviciului, sau de a dacă un ins repetă asemenea tăţile unui dialog permanent în pensula, pe de o parte recordu
şi satirice din întreprinderi, ex se prezenta la muncă sub influenţa abateri şi ele sînt sesizate, nu tre oamenii muncii şi comitetul rile obţinute de către brigăzile de
ploatări miniere, şantiere de con alcoolului. mai el merită să fie criticat ? de partid, comitetul sindicatului mineri şi colectiv, iar pe de altă
strucţii, instituţii, comune, din Apreciem in această privinţă ac Dar colectivul de muncă din conducerea exploatării, purtai parte sînt combătute, cu exemple
C.A.P. şi şcoli au desfăşurat o ac care face parte nu are partea prin intermediul gazetei de pere concrete, absenţele nemotivate,
tivitate calitativ superioară, • umi : tivitatea gazetelor de perete şi sa sa de vină ? Un colectiv ferm le. cazurile de nefolosire a timpului
tirice' de la C.S.H.; • exploatările
rind permanent îmbunătăţirea con disciplinat şi cu dragoste faţă La aceste rezultate s-a ajuns de lucru, lipsa de grijă faţă de
ţinutului şi nivelului publicistic, miniere Petrila, Lupeni, Dîlja, I.M. de locul de muncă, nu poate să datorită faptului că, colectivul de utilaje, deficienţele în aprovizio
sporirea eficienţei materialelor pu Barza, I.C.S.H., I.M. Hunedoara, rămînă indiferent la abaterile redacţie al gazetei de- perete şi narea locurilor de muncă, abate
blicate, crearea unei atitudini îna cooperativa „Retezatul *, F.I.L. Ha unuia din membrii săi. Şi satirice şi-a propus să atragă a- rile de Ja normele de protecţia
1
intate faţă de muncă si faţă de ţeg, 1. C. Orăştie, I. V. Călan, atunci mă întreb de ce nu sînt lenţia cititorului asupra proble muncii şi _ alte aspecte negative. ele
comitetului.
Din
iniţiativa
avutul obştesc, a unei atitudini I.M.M.R. Simeria, l.R.E. Deva, puse la gazeta de perete şi a : melor vieţii şi producţiei de zi partid au luat fiinţă panoul de
colective
ceste
faţă
indiferente
înaintate de masă împotriva ma S.U.T. Deva, I.E.C. Mintia, Con de comportamentul unui tovarăş cu zi, care alimentează sistematic onoare _ sub genericul „Sărbătoritul
fondul
de
idei
oricărei
necesar
nifestărilor înapoiate,, retrograde. strucţii Chişcădaga, cele ale comi de al lor ? gazete. Noi am mers pe linia de săptămînii" ca supliment al gaze
S-a desprins, de asemenea, conclu tetelor comunale de partid şi con în al doilea rînd : am remar a avea o grafică reuşită, pentru tei de perete. Aici sînt expuse
zia că cele mai multe gazete de siliilor populare de la Sălaşul de cat că în ascuţişul ironiei au o prezentare echilibrată, eu gust, fotografii, însoţite de scurte texte
perete au militat pentru lărgirea Sus, Bc.şorod, Sarmizegetusa, Do- a articolelor şi caricaturilor, să explicative, în legătură cu faptele
celui
sărbătorit.
ale
de
muncă
ariei de probleme şi aspecte ale (Continuare în pag. a 2-a). completăm armonios conţinutul Săptămînal, apare cîte .un sărbă
comportării oamenilor. Au eficien (Continuare în pag. a 2-a). acestora. torit din rindul minerilor, mai
ştrilor, inginerilor şi altor ca
tegorii de angajaţi care s-au evi
denţiat în mod deosebit în mun
că sau au săvârşit un act de
eroism. De asemenea, sînt expu
Umor sănătos, viguros se fotografiile acelor angajaţi
care pleacă în pensie şi au des
făşurat o activitate rodnică în
cadrul colectivului nostru.
Caricatura, epigrama, versul ral cu poantă, momentul esenţial Panoul de onoare poartă titlul
cântat sau declamat la brigadă să fie ilustrat cit mai clar, expli „Cinste ţie muncă de miner" şi
sini mijloace la îndemîna oricui cat în cîteva cuvinte printr-un esle expus într-un loc pe unde
şi, mînuite cu pricepere, cu pru dialog sau monolog ai personaje trec zilnic toţi angajaţii minei.
denţă, fiindcă e vorba de om, cu lor sau personajului, cîteva fraze Trimestrial, apar noi fotografii,
obiectivitate şi curaj, pentru că care să elucideze faptele şi dacă cu explicaţiile de rigoare, ale a-
în faţa criticii avem acelaşi rang, e posibil să stîmească hazul şi celora ce s-au evidenţiat in mun
indiferent de funcţia ce ne-a fost dezaprobarea faptelor încondeiate. că. Este o formă eficientă de
acordată, pot să aibă o mare for Desenatori nu lipsesc de ia cele stimulare morală, a celor mai
ţă educativă. Experienţa ne-a de mai multe locuri de muncă, pro buni mineri, maiştri, tehnicieni
monstrat, că opinia colectivă stîr- blema e depistarea, atragerea şi şi ingineri.
nită, stimulată de astfel de mij iniţierea lor în acest gen de ac In ceea ce priveşte gazeta sa-
loace cum sînt cele specifice sa tivitate, şi ca în orişice meserie tirică „Piconul" vreau să arăt că
tirei, ştie să pună la punct pe numai primii paşi sînt mai difi
cei care, pe ici pe colo, uită să cili, pofta vine... desenînd. schimbarea ediţiilor nu aşteaptă
date speciale, ci intervine ori de
se alinieze efortului pentru mai Epigrama este un gen accesibil cîte ori se iveşte ocazia. Critică
bine, pentru autodepăşire şi aulo- celor mai mulţi, pentru că, nu e cu operativitate orice deficienţe
perfecţionare. niciun secret, tot românul se ce apar în activitatea colectivului,
Caricatura presupune, desigur, naşte poet, iar consacrarea în ca fără să se ţină seama de funcţia
un pic de talent, un obicei zul de faţă este o chestiune de şi rangul celui ce a greşit.
mai des repetat de' a desena şi Gazeta (le perete „Minerul" tic la E.M. Petrila, cîştigătoarea trofeu Aproape toate caricaturile au
nu neapărat frumos. Dar neâpă- (Continuare în pag. a 2-a). lui „Marele premiu". avut efecte pozitive, chiar dacă
unii s-au mai supărat. Principalul
este că spiritul ascuţit, critic,
Concursul judeţean al gazele măria Orlea, Rişculiţa şi altele. principial la ambele gazete de
lor de perete a cuprins şi cu 0 largă tematică gazetelor săteşti Ca urmare, gazetele sînt ca şi clanşează o opinie combativă.
prinde şi în prezent toate gazete inexistente. Ediţiile acestora sînt Toate caricaturile ce apar sînt
le de perete din mediul sătesc o raritate, iar cînd apar, totuşi, însoţite de epigrame ce satirizea
— organele de presă ale comi perativele agricole din Rapolt .şi nu execută lucrări de calitate. conţin materiale încărcate de ge ză în versuri pe cei vinovaţi. Este
tetelor comunale de partid şi Gînţaga, sau cele ale comitetelor Rezultatele bune obţinute de li neralităţi, fără situaţii concrete, o formă pe care noi o folosim de
consiliilor populare, ale organiza comunale Boşorod, Sălaşu de nele gazeie .de perete se datoresc fără oameni. Asemenea gazete, mai mulţi ani şi care s-a dovedit
ţiilor de bază din cooperativele Sus, o constituie mobilizarea îndrumării lor directe şi atenţe care nu reflectă preocupările co a da rezultate bune.
agricole, secţiilor S.M.A., ale membrilor cooperatori la muncă, de către comitetele de partid şi lectivelor, comportamentul oame Gazeta de perete de la exploa
I.A.S., precum şi pe cele din ex în campaniile agricole. Pentru birourile organizaţiilor de bază. nilor, nu aduc nici un folos. In tarea i noastră a devenit o tribu
ploatările forestiere. ca intervenţiile lor să fie mai e- Există însă şi organizaţii de astfel de situaţii, vina principa
Multe gazete, mînuind cu pri ficiente, multe din colectivele de partid care vreme îndelungată lă o poartă comitetele de partid nă de atitudine intransigentă îm
potriva
lipsurilor
neajunsuriloi,
şi
cepere arma criticii, au contri redacţie au adoptat formula pu nu se ocupă de gazetele de pe şi birourile organizaţiilor de ba
buit efectiv la îndreptarea unor blicării zilnice a unor liste în rete, nu le asigură o îndruma ză pentru că nu acordă acestora un instrument activ şi eficient de
stări do lucruri negative din uni care sînt evidenţiaţi, pe de o re. De aceea, şi rezultatele sînt îndrumarea necesară. Noua edi mobilizare a angajaţilor la reali
situaţie
tăţile agricole. Una din preoeu- parte, cei care participă activ la slabe. în această partid de sînt ţie a concursului trebuie să ducă zarea sarcinilor de producţie, iu
tu
efectuarea lucrărilor, iar. pe de
la
activităţii
îmbunătăţirea
de
la
organizaţiile
nările de seamă ale multor ga- altă parte, sînt criticaţi cei care C.A.P. Hăşdat, Bos. Cinciş. Bă- turor gazetelor de perete şi sati- însuşirea şi aplicarea în viaţă a