Page 34 - Drumul_socialismului_1976_03
P. 34
Gazetele de perete - puternic mijloc de educaţi
Umor sănătos, „Semaforul se
bucură de
vig tiros atenţie
Colegiul de redacţie al „.Sema
(Urmare din pag. 1). disciplinară a colectivului, în mo forului" a fost ales în adunarea
dul cum oamenii mînuiesc şi de unitate a şcolii şi aprobat în
unanimitate de cei ipeste 1 500 pio
perseverenţă, înainte de toate. E- gospodăresc bunurile cu care lu nieri ai şcolii generale nr. 4 Deva.
pigrama este o poezioară de cîte- crează, ajută la îndeplinirea sar Itedactorirl şef (pioniera Mititelu
cinilor economice, de eficienţă, cu
va versuri care sintetizează fap care sîntem confruntaţi. De altfel, Tamara), face parte şi din coman
tele unui om şi se înţelege ca economiile realizate la principalii damentul unităţii. Imediat după
nici de aici nu poate lipsi poan constituirea colegiului de redacţie
ta, învăţătura de minte pentru indicatori de consum în acest an s-a procedat la instruirea acestuia,
cel căruia ne adresăm şi pentru la O.S.M. II sînt suficient de fapt repetat lunar.
alţii. grăitoare. Oamenii ne respectă, Colaboratorii „Semaforului au
La O.S.M. II aceste genuri ale ne îndrăgesc sau dimpotrivă, ne tH PATA âf f7-MART/£1975 AU fost recrutaţi din fiecare clasă a
satirei le folosim cu perseverenţă caută, ne relatează fapte, alţii se păpăsit locui m Muua mi şcolii. Articolele se schimbă săptă-
şi sîntem în măsură să declarăm justifică, ori se străduiesc să ne mmmmmmm- i,,, ... mînal (respectiv marţea).
Problemele publicate s-au depar
cu toată răspunderea că am reu înduplece. Toate aceste manifes ŞjfĂRA SĂ mm LAMPA Şi MASCA >H ijWW- tajat pe diversele coloane ale ga
tări ne crează certitudinea să sîn
şit să dobîndim mult rîvnitul suc tem o prezenţă utilă. Satira prin caricatură a fost una din „armele" lari ale ga zetei, coloane concretizate în titlu
ces de public, fapt care face să zetei de Ia e.M. Dîlja. rile : Ştiaţi că ? Liră şi paletă, Şi
avem tot mai mulţi cititori care Ing. IOAN CIOROIANU ei vor fi ca noi, Muguri, Arena
caricaturiştilor.
aşteaptă apariţia unui nou număr lesponsabilul colectivului de re La „Ştiaţi că am avut în ve
la gazetă, cu interes. Intervenţii dacţie al gazetei „Oţelarul" de dere să adunăm informaţii utile în
le gazetei se resimt în starea la C.S. Hunedoara Ascuţişul satin legătură cu evenimentele de seamă
din viaţa organizaţiei, sau să în-
cunoştinţăm pionierii despre eve
nimentele majore ce au avut sau
să nu se tocească! vor avea loc pe plan naţional, ju
deţean sau in şcoală, aspecte de la
detaşamente,
grupe
adunările
de
Activitate permanentă, (Urmare din pag. 1). te‘ ‘, dar redactorii gazetelor de etc.
<
„Lira şi paleta", include cele mai
fost prinşi strungari, magazio perete, în general subordonaţi reuşite creaţii literare ale pionie
lucrări
rilor,
cele
frumoase
mai
administrativ celor cu munci de
eficienţă educativă sporită prin faptele lor s-au pus într-o lor care ar putea să le facă zile de artă, desene, rezultatele deose-
neri, elevi chiulangii etc. Dacă răspundere, ocolesc lipsurile ce
bine pe linie sportivă.
astfel de situaţie, e bine că re „negre", clacă i-ar critica. Dacă In cadrul rubricii „Muguri", am
dactorii gazetei respective i-au am dreptate redactorii respectivi căutat să publicăm articole care
(Urmare din pag. 1). nele C.A.P. şi satele necooperati- luat în... obiectiv. Dar într-o mi-o vor da prin viitoarele nu pregătesc pentru muncă şi viaţă
vizate. întreprindere sau instituţie nu mere ale gazetelor de care răs pe adevăraţii muguri, adică pe ti
bra, Ghelar, C.A.P. Gînţaga, Do- Sub nivelul cerinţelor au acţio sînt numai muncitori sau nu pund. nerele vlăstare pioniereşti. Aici.
bra, Boşorod, Rapolt, Brănişca, nat comitetele judeţean, municipa mai funcţionari cu munci de Ar mai fi, poate, şi altele de au fost publicate şi cele mai în
gazetele de perete „Tineretul şi le, orăşeneşti şi comunale ale execuţie. Din toate gazetele ex spus, dar nevrînd să întîrzii pe drăgite articole din presa pionie
producţia' de la E. M. Petrila, U.T.C. pentru organizarea gazete puse la această expoziţie cu ceilalţi care sînt nerăbdători rească, aici a fost dezbătut frag
1
C.S.II., E.M. Lupeni, I.V. Călan, lor „Tineretul şi producţia" în u- care s-a încheiat concursul ju să-şi exprime punctul lor de mentar, pe probleme, codul etic ai
I.C. Orăştie, C.S. Hunedoara ; „Se nităţile agricole socialiste, mai ales deţean, lipsesc inginerii, medi vedere, voi încheia cu o epigra pionierului, relatări despre felul
maforul" pionierilor de la Casa în S.M.A., unde lucrează foarte cii, profesorii, funcţionarii cu mă... în afara concursului : cum au fost însuşite problemele
pionierilor Hunedoara, şcolile ge mulţi tineri şi unde asemenea for munci de răspundere, lipsesc, Critica nu-i cu folos eticii pioniereşti de către pionierii
nerale nr. 6 Petrila, nr. 4 Deva, me ale muncii politice ar da, fără într-un cuvînt, toţi cei care do-o faci doar de... jos în jis. unităţii, au fost semnalate şi ac
Aninoasa, Şcoala generală Vaţa de îndoială, rezultate din cele mai conduc un colectiv mai mic sau Dacă ai ceva de spus, ţiunile declanşate pentru realiza
Jos, nr. 3 Hunedoara şi altele. bune. mai mare de oameni ai muncii. fă-o şi de jos în sus ! rea hotărîrilor celei de a IlI-a
Se confirmă că obţin succese, Sînt multe neajunsuri în ceea ce De ce ? Nu au abateri care să Conferinţe naţionale a Organiza
activează permanent acele colegii priveşte periodicitatea apariţiei e- merite a fi popularizate ? S-arl ţiei pionierilor, precum şi mobili
de redacţie care sînt atent îndru diţiilor ; sînt gazete la care edi ştirbi, cumva, autoritatea aces Av. NECULAI CHIRICA zarea detaşamentelor, grupelor, a
mate şi controlate de către comi ţiile se schimbă foarte rar ; apar tora ? Nu cred 1 Lipsuri există secretarul cenaclului literar fiecărui pionier pentru rezultate
tetele de partid, de sindicat, U.T.C. încă articole lungi, în care sînt şi la nivelele aşa zise „mai înal- „FLACĂRA" Hunedoara cît mai bune la învăţătură, rezul
şi pionieri. Sînt însă şi gazete de relatate generalităţi, care nu vi tate ce s-au popularizat în întrea
perete care nu se bucură de a- zează omul şi faptele sale, preo ga unitate.
tenţia şi îndrumarea celor cărora cupările cotidiene ale colectivelor în sfîrşit, „Arena caricaturiştilor"
le aparţin. Aşa se face că, la O experienţă bogată cuprinde cele mai însemnate şi ac
încheierea etapei pe comună, de muncă şi rezultatele activităţii tuale fapte din şcoală, redate con
oraş şi municipii, activitatea acestora ; multe colective de re cis si spiritual, în epigrame, foi
unor gazete de perete, ca dacţie ale gazetelor de perete fo letoane, schiţe, caricaturi etc.
cele de la panificaţie, fabrica de losesc doar genul de analiză, fără (Urmare din pag. 1). şi mijloace, mai eficiente de sti Prin tot ce s-a făcut pînă în
conserve, cooperativele meşteşugă a apela şi la alte genuri, cum ar mulare a muncii harnicului nos prezent, s-a observat că „Sema
reşti „Mureşul" şi „Progresul" din fi nota satirică, epigrama, carica măsurilor stabilite de organele de tru colectiv, de influenţare mai forul" prezintă o reală valoare for
Deva, de la E.M. Paroşeni şi Băr- tura ; în prea puţine locuri sînt partid, de dezvoltare a unei înalte puternică a opiniei de masă îm mativă in viaţa şcolii, el dezvoltă
băteni. E.G.C.L. Orăştie, C.F.R. şi organizate colective de corespon conştiinţe moral-cetăţeneşti a potriva tuturor aspectelor nega interes, pasiune.
grup II şantiere Petroşani, spital, denţi voluntari pentru realizarea membrilor de partid şi celorlalţi tive.
TI BERI A STANCIU
F.I.L. şi cooperativa meşteşugă materialelor etc. oameni ai muncii. EUGEN STRIKBERGER responsabilul colectivului dt>
municipale,
orăşeneşti
Comitetele
rească din Hunedoara, C.A.P. Hăş- şi comunale de partid şi organi în anul 1975 minerii petrileni responsabilul colectivului gaietei redacţie al gazetei „Sema
dat, Boş, Cinciş, Băţâlari, Aurel zaţiile de masă din unităţi, insti au dat patriei 55 000 tone cărbu de perete „Minerul" de la E. M. forul", de la Şcoala gene-
ne peste prevederile de plan. La
Vlaicu, Peştiş, Ilia, Sîntămărie- acest rezultat de prestigiu şi-a
tuţii, sate, şcoli, trebuie să tragă Petrila ralâ nr. 4 Deva
Orlea, Rişculiţa, Rişca ete., a fost unele învăţăminte din modul cum adus contribuţia şi întreaga gamă
apreciată nesatisfăcătoare. Există, a muncii politice de masă, remar-
a fost organizat şi cum s-a desfă
din păcate, şi gazete de perete a şurat în anul 1975 concursul ga cîndu-se şi gazeta noastră de pe
căror activitate este aproape ine zetelor de perete şi satirice şi să rete şi cea satirică.
xistentă mai ales în unităţile fo fie luate măsuri pentru îmbună în noul cincinal colectivul nostru
restiere, comerţ, I.A.S., S.M.A., u- tăţirea activtiăţii. de redacţie va căuta noi forme
DIN REGULAMENTUL
concursului judeţean al gazetelor de perete şi satirice, al caricaturii
şi epigramei
Pentru intensificarea activităţii gazetelor de metodelor şi atitudinilor înaintate, oglindind pre
perete şi a celor satirice, pentru creşterea con ocuparea oamenilor muncii pentru mai buna fo
tribuţiei acestora la ridicarea nivelului activităţii losire şi gospodărire a maşinilor, utilajului,
politico-educative, secţia propagandă a Comi timpului de lucru, a materiilor prime, pentru
tetului judeţean Hunedoara al P. C. R., îm reducerea cheltuielilor materiale, economisirea de
preună eu Consiliul judeţean al sindicatelor, energie şi combustibili;
Comitetul judeţean al U.T.C., Uniunea judeţeană — combaterea cu fermitate a indisciplinei,
a cooperativelor agricole de producţie, Inspecto chiulului, superficialităţii, neglijenţei, risipei, a
ratul şcolar, Consiliul judeţean (Hl pionierilor, actelor de păgubire a avutului obştesc, a abuzu ■ , Ţi
Uniunea judeţeană a cooperativelor (meşte rilor, manifestărilor de parazitism, a faptelor de
Gazeta „Tineretul şi producţia", de ia I.M.M.K. Simeria, ocupanta
şugăreşti, Redacţia ziarului „Drumul ţ socia necinste şi a tendinţelor de îmbogăţire ilicită, a primului loc la categoria gazetelor pentru tineret.
lismului" organizează concursul gazelelor de pe tuturor manifestărilor străine moralei comuniste.
rete şi satirice, al caricaturii şi epigramei. Con Etapele anuale ale concursului vor fi următoa
cursul se organizează pe perioada cincinalului rele :
1976—1980, avînd anual etape de trecere in 1. ETAPA PE ÎNTREPRINDERI, INSTITUŢII,
revistă pe municipii, oraşe, comune şi judeţ. COOPERATIVE AGRICOLE, ŞCOLI etc. sc va
Concursul este deschis tuturor gazetelor de perele' desfăşura in perioada 1 ianuarie — 30 iunie din
şi satirice din întreprinderile industriale, de pe fiecare an. ,
şantierele de construcţii, din unităţile de transport, — La sfîrşitul lunii iunie, la nivelul unităţilor
comerciale, ale cooperaţiei meşteşugăreşti, din coo se vor evidenţia gazetele de perete şi satirice
perativele agricole de producţie, fermele I.A.S., fruntaşe şi sc vor organiza expoziţii ale acestora
staţiunile de mecanizare a agriculturii, din sate, şi dezbateri asupra rezultatelor.
cartiere, şcoli şi celelalte instituţii din judeţ. De 2. ETAPA A 2-A, la nivel de municipii, oraşe,
asemenea, el este deschis tuturor caricaturiştilor comune se va desfăşura în perioada 1 iulie — 23
şi cpigrainiştilor amatori din judeţ. August. Ea va consta în prezentarea, la nive
Gazetele voi cuprinde o arie cît mai largă do lul unităţilor administrativ-teritoriale, a celor
probleme şi aspecte ale vieţii politice, economice mai bune gazete de perete din unităţi şi a gaze
şi sociale, ale activităţii şi comportării oamenilor, telor cetăţeneşti de stradă. Cele evidenţiate vor
specific localităţilor, unităţilor şi locurilor de fi reunite într-o expoziţie locală la 23 August şi
muncă din raza de acţiune a gazetelor de perete vor primi distincţii de etapă.
respective. 3. ETAPA A 3-A, JUDEŢEANĂ, se va desfăşura
In acest context, un loc de prim ordin trebuie în perioada 23 August — 30 Decembrie şi se
să-l ocupe materialele militante, care vor viza : va finaliza cu expoziţia judeţeană a celor mai
bune gazete de perete şi satirice,' selecţionate
— mobilizarea şi stimularea eforturilor creatoa din participarea la cele două etape anterioare ah;
re ale colectivelor de muncă pentru o participa concursului. O dată cu expoziţia se va organiza
re cît mai activă Ja rezolvarea problemelor ma- 0 consfătuire cu caracter de schimb de experien
jore_ de care depinde în mod liotărîtor realizarea ţă pe plan judeţean.
sarcinilor de producţie şi a angajamentelor asu Celor mai bune gazete de perete li sc vor înmî-
mate în _ întrecerea socialistă în vederea îndepli na diplome şi premii în obiecte.
nirii înainte de termen a planului cincinal; Gazetei care via ocupa doi ani la rînd locul I,
— popularizarea şi generalizarea iniţiativelor, a 1 se va atribui un trofeu şi Marele premiu. '