Page 36 - Drumul_socialismului_1976_03
P. 36
DRUMUL SOCIALISMUL'
Pag. 2
r
\ MAR'
( 12,05 Intim
l Iară şl inte:
i De la 1 Ia
! şilor ; 16,00
V meteorologic
I mîntului roi
1 registrări di
117,00 Buletii
’ locvii conte:
Dezvoltarea şi perfecţionarea în să, munca de Ia om Ia om, punerea intensificată, pusă tot mai mult în 1 serii ; 20,00
cerinţa
cu
în discuţia grupelor sindicale a ce
concordanţă
Cultura şi educaţia continuare a vieţii cultural-educati lor care se abat de la normele de adinei transformări in unor mai Spirit ferm de ordine i' populară ; !
\ eficienţă ; 2
ve din judeţ este condiţionată, prin
conştiinţa
socialistă — Ia cota tre altele, şi de eliminarea unor ca disciplină şi altele. Folosirea cu pri cooperatorilor, in spiritul Codului şi disciplină în toate ( sa dumneav
cepere a acestor forme a avut efect
renţe din stilul de muncă al Comi
eticii şi echităţii socialiste.
1 ştiri (ora 2
tetului judeţean de cultură şi edu pozitiv asupra comportării oameni ION CIOCLEI l tr-o oră ; V.
înaltă a exigenţelor caţie socialistă, al celorlalţi factori lor în muncă, a făcut să scadă con cooperativele agricole 1 turnă.
directe
atribuţii
organizarea siderabil abaterile de la disciplină,
cu
în
şi desfăşurarea acestei activităţi : să se elimine în totalitate absenţele 0 cerinţă mereu actuală: } MIERC
actuale U.T.C., sindicat, Inspectoratul şcolar uemotivate. de producţie!
O cerinţă esenţială care s-a con
judeţeană
a
Organizaţia
judeţean,
pionierilor etc. Deseori, în organi turat în dezbateri priveşte ridicarea îmbunătăţirea I 5,00 Buletb
\ mi-c ciutul
Plenara
Consiliului
Plenara Comitetului de cultură şi zarea activităţii se au in vedere mai pe o treaptă superioară a activităţii ţene a cooperativelor Uniunii jude 1 dioprogramu
agricole
de
educaţie socialistă al judeţului Hu mult mijloacele de desfăşurare decît grupei sindicale. Pe drept cuvînt s-a producţie, consacrată dezbaterii mo i mărul prese
nedoara â analizat cu exigenţă şi conţinutul acesteia, se manifestă subliniat că grupei sindicale, fiind activităţii educative în dului cum se înfăptuiesc sarcinile
spirit critic munca desfăşurată pen încă formalism şi se mai plăteşte veriga de bază, trebuie să i se a- din Programul ideologic al partidu
tru transpunerea în viaţa cultural- tribut dispersării forţelor, activita corde o atenţie sporită, începinţl cu rîndurlie femeilor lui, a reliefat felul în care se trans
educativă din judeţ a ideilor, prin tea la aşezămintele culturale şi clu instruirea responsabililor şi terminînd pun în viaţă sarcinile stabilite în
cipiilor şi orientărilor trasate de buri se desfăşoară eu intermitenţe, cu sprijinirea ei în întreaga activi vederea educării ţăranilor coopera
Programul partidului pentru îmbu nu se manifestă suficientă exigenţă tate, in organizarea şi susţinerea în Darea de seamă prezentată in fa tori în spiritul normelor eticii şi e-
nătăţirea activităţii ideologice, ridi trecerii socialiste, a iniţiativelor oa ţa activului Comitetului judeţean al chi lăţii socialiste, pentru ridicarea
carea nivelului general al cunoaş faţă de calitatea unor spectacole şi menilor muncii. femeilor, planul de măsuri adoptat, nivelului lor de cunoştinţe politico-
terii şi educaţia socialistă a mase ţinuta unor formaţii etc. Eliminarea Plenara a conturat cu suficientă ca şi dezbaterile au subliniat con ideologice şi profesionale. Informa
lor, pentru aşezarea relaţiilor din acestor neajunsuri, alături de rod claritate principalele direcţii de ac tribuţia însemnată a femeilor la în rea prezentată şi participanţii la dez
societatea noastră pe baza princi nica activitate pentru înfăptuirea ţiune în care trebuie să acţioneze în treaga viaţă socială, precum şi ce bateri au evidenţiat pe larg formele melodia pre
piilor eticii şi echităţii socialiste şi planului de măsuri adoptat, vor viitor organizaţiile sindicale. rinţa de a se acţiona pe multiple şi mijloacele folosite în scopul creş dc ştiri, o
comuniste. duce la ridicarea întregii activităţi CORNEL ARMEANU planuri penlru ridicarea nivelului de terii răspunderii cooperatorilor faţă 11.00 Buletin
Numeroşii partipipanţi la dezbateri cultural-educalive din judeţ la cota conştiinţă al femeilor, educaţia lor crofonul pio
de participarea la muncă şi produc
au subliniat faptul că, în perioada înaltă a exigenţelor actuale. socialistă. In prim-planul activităţii ţia agricolă, de apărarea şi dezvol premieră Ita
trecută de la elaborarea programu T. ISTRATE educative se cuvine să stea cu mai tarea avuţiei obşteşti. In acest con tin de ştiri
lui educaţional, Comitetul de cultu multă insistenţă acţiunea chemată text s-a subliniat necesitatea ridică melodia poi
ră şi educaţie socialistă în colabo să formeze o atitudine înaintată fa rii în continuare a rolului adunări preferat ; 12,
rare cu ceilalţi factori care au atri ţă de muncă, în vederea participării lor generale ale cooperatorilor şi al Revista şlag:
buţii directe în activitatea cultural- active, efective a femeilor muncitoa consiliilor de conducere ale C.A.P. 1 la 3 ; 15,(
educativă, a reuşit să dobîndească o re, cooperatoare, intelectuale la rea 15,50 Fotbal
experienţă bună în îndeplinirea sar lizarea obiectivelor planului de dez în rezolvarea tuturor problemelor 18.00 Orele i
cinilor izvorîte din programul par voltare economico-socială a judeţu cu care sînt confruntate unităţile, de muzică r
tidului, din documentele Congresu lui nostru. S-a formulat cerinţa ca întăririi ordinii şi disciplinei în noi in Romă
lui al Xl-lca al P.C.R., îndeosebi în in colaborare cu toţi factorii edu muncă, respectării legalităţii şi a I adresa dumc
buna organizare şi desfăşurare a Plenara Consiliului judeţean al sin caţionali să se pună un accent mai democraţiei cooperatiste, generaliză de ştiri (ora
activităţii cullural-educative de ma dicatelor a abordat problematica „Să facem în aşa fel ca întreaga mare pe propagarea şi statornicirea rii experienţei înaintate, promovării I nări (ora 21,
să, în amplificarea şi îmbunătăţirea conştiinţei socialiste prin particulari muncă politică şi culturai-educativă în viaţa şi munca femeilor a prin principiului muncii colective, comba | oră ; 24,00 1
se
desfăşoară
in
cooperativele
ce
conţinutului vieţii artistice de ama tatea comportamentului, ceea ce a noastre să ducă la împlinirea unui cipiilor moralei noastre, ale eticii si terii cu tărie a cazurilor de indisci
tori, în îmbogăţirea repertoriului conferit dezbaterii un pronunţat ca scop major — aşezarea temeinică a echităţii socialiste. Atît la învăţă- plină, a abuzului şi favoritismului. | JOI,
revoluţionar al formaţiilor corale, racter de lucru, claritate şi precizie, întregii noastre activităţi pe princi mîntul politico-idcologic de partid şi Ioan Fulea, preşedintele C.A.P. Bo-
în dezvoltarea teatrului politic şi a precum şi o strinsă legăturii cu via U.T.C., la cursurile pentru femei din şorod, Horlcnzia Hălălaie, preşedin i 5,00 Bulclir
dansului cu temă, în promovarea ţa. S'-a apreciat, pe bună dreptate, piile eticii şi echităţii socialiste" — cadrul universităţilor populare, la tele C.A.P. Băcia, Păun Răvaş, pre mi-e cîntul
creaţiei culte etc. că în cele din urmă conştiinţa oa se arată în darea de seamă prezen lectoratele cu femeile casnice din şedintele C.A.P. Simeria, Aurel Tru i dioprogramul
tată în conferinţa de dare de seamă
Desigur, tabloul realizărilor este menilor se exprimă prin fapte con şi alegeri a U.J.C.M., unde s-a a- mediul urban, cit şi la cursurile de faş, preşedintele C.A.P. Orăştie, Za mărul prese:
mult mai mare şi nu poate fi înfă crete în sfera muncii, in viaţa so nalizat totodată şi modul cum sint educaţie socialistă organizate la co harie Vraciu, preşedintele C.A.P. | cloric ; 11,00
ţişat în întregime în aceste rînduri. cială, in familie. transpuse in viaţă sarcinile ce re mune şi sate se impune să se di Birtin, şi alţi vorbitori au făcut re 11,05 Din ii
EI, dealtfel, a fost bogat şi cuprin Cum este şi firesc, cea mai mare vin uniunii din Programul ideolo versifice, să sporească în conţinut, feriri concrete la acţiunile inlre- | lui Ion Rorr
zător conturat în darea de seamă parte a dezbaterii s-a oprit asu gie al partidului. eficienţă şi atractivitate formele şi prinse pentru transpunerea în viaţă de ştiri ; 12
şi de aceea a fost surprinzătoare pra efortului şi a eficienţei acestuia In sistemul cooperaţiei meşteşu mijloacele acţiunilor educative, să a programului ideologic. Intre alte | lodia populai
tendinţa unora dintre vorbitori de în îndeplinirea sarcinilor de plan şi găreşti din judeţul nostru, activita se îmbunătăţească modalităţile de le, s-a insistat asupra rolului fi ferat ; 12,30
a raporta excesiv, de a prezenta a angajamentelor in întrecerea so tea culturai-educativă are vechi şi desfăşurare a acestor acţiuni, ca şi xe mpTu lui personal. al muncii de I Revista şlagi
mici „dări de seamă", care să des cialistă. Lucrările plenarei au subli bune tradiţii. Propaganda prin con cuprinderea numerică a femeilor. la om Ia om şi al folosirii eficiente ,1 la 3 ; 15,0
crie în detaliu activitatea unui sec niat că în anii care au trecut de ia ferinţe, lectoratele, expunerile, bri Materialul prezentat a menţionat, iar a mijloacelor muncii politice de I Radiojurnal.
tor sau altul de care ei răspund. Pe adoptarea de către partid a progra găzile ştiinţifice, gazetele de perete, participantele Ia discuţii în plenară masă în mobilizarea cooperatorilor , gic ; 16,25 t
bună dreptate s-a cerut participan mului de educaţie socialistă sindi brigăzile artistice de agitaţie, biblio au întărit ideca că o influenţă po şi mecanizatorilor, a tuturor locui ' versul famili
ţilor Ia dezbateri să formuleze a- catele din judeţul nostru au adus o tecile volante etc. au constituit for zitivă deosebită in întărirea conştiin torilor satelor, la valorificarea depli | populară ;
procieri critice, să-şi aducă o con contribuţie de seamă in educarea mele şi mijloacele principale pe ţei socialiste au avut adunările ge nă a rezervelor de sporire a pro ' Realitatea
tribuţie reală — prin idei, sugestii, socialistă a maselor .de oameni ai care organizaţiile de partid din coo nerale de dezbateri ideologice care ducţiei agricole. Plenara a cerut con | Concert de
20,30 Panora:
propuneri — la îmbogăţirea planului muncii, activitate condusă de orga perativele meşteşugăreşti, condu s-au desfăşurat cu femeile, la toate siliului U.J.C.A.P. să militeze cu per l Muzică pe s
de măsuri ce urma să fie adoptat nele şi organizaţiile de partid. A- cerile acestora, le-au folosit în sco nivelurile — C.A.P., sate, coopera severenţă pentru ca fiecare coope tră ; 22,00 O
de plenară. ceasta se reflectă pregnant între al pul transformării conştiinţei coope tive, cartiere etc. La dezbateri au rator şi formaţie de muncă .să cu
Conţinutul bogat al dării de sea tele în faptul că in intervalul ana ratorilor, ridicării nivelului lor ge luat parte peste 36 000 de femei, iar noască şi să-şi realizeze exemplar | Jazz forum
mă şi al planului de măsuri, con- lizat colectivele hunedorene şi-ău în neral de cunoaştere. efectiv, la discuţii, mai bine de 5 300. sarcinile de plan, să pună inai pre ^ ştiri ; 0,03—5,
Iributiile valoroase ale acelor vor deplinit an de an sarcinile ce le-au Cu toate acestea, participanţii la Interesul major pentru statornicirea sus de toate interesele generale în-
bitori care au analizat critic acti fost stabilite prin planul de stat, rea- dezbateri; Ion Manaţe, Ion Zaharie, şi respectarea normelor moralei co trucît numai pe această bază sc VINER
vitatea desfăşurată şi au vizat per lizînd suplimentar importante depă Adolf Mangelusz, Aurora Cotolan, muniste, ale eticii şi echităţii, com poate asigura ridicarea bunăstării
fecţionarea acesteia în perspectivă şiri. In această perioadă, 1,8 între Valentina Cerchez, Nicolae Ghcr- baterea mentalităţilor mistice, înve personale. . 5,00 Buletin
au permis să se definească direcţiile prinderi din judeţ au fost declarate man, Ancta Marian, Carol Gabor chite au condus la formularea a nu ! mi-e emtul
i dioprogramul
Drincipale de acţiune în viitor, în fruntaşe în întrecerea socialistă pe şi alţii, arătînd minusurile din ac meroase propuneri, în scopul îmbu Ca o problemă de însemnătate
luminn Programului partidului, a ţară sau pe ramuri, judeţul însuşi tivitatea economică din cooperati nătăţirii calitative a nivelului de e- deosebită s-a desprins .cerinţa unei I mărul presei
indicaţiilor tovarăşului secretar ge deţinînd un loc de frunte în între vele unde activează, au subliniat că ducaţie politică, cetăţenească al fe preocupări susţinute în privinţa per i melodia pref
neral Nicolae Ccauşcscu. între cere. Aici sînt înmagazinate un ma unele cauze constau in participarea meilor. In sarcina comitetelor şi co fecţionării pregătirii profesionale a | dc ştiri ; 9,0
acestea consemnăm : sporirea con re volum de acţiuni şi iniţiative, o neconvingătoare la muncă a unor misiilor de femei s-a pus necesitatea tuturor cooperatorilor, în scopul de l artistice dc
1 tin dc ştiri.
tribuţiei activităţii cultural-edncative mare varietate de forme şi mijloace membri cooperatori (care în schimb de a găsi forme noi de atragere a a stăpîni şi aplica în practică noile
la cultivarea în mase a spiritului de de influenţare a conştiinţei maselor, realizează in particular venituri prin femeilor la întronarea unui climat tehnologii care să asigure creşterea 112,05 Intilnirt
răspundere pentru îndeplinirea pro întreprinse şi susţinute (ţe către or practicarea cu evaziune fiscală a propice muncii, a unei atmosfere productivităţii muncii, ridicarea din ’ Iară şi inter]
gramului partidului, a sarcinilor e- ganizaţia sindicală. meseriei), în îndepărtarea clientelei sănătoase în familie, a întăririi res punct de vedere economic a unită \ Ştiinţa la zi
conomice pe 1976 si pe întreg cinci In cadrul dezbaterilor, mai mulţi de unele unităţi prin lipsa de prin pectului reciproc dintre soţi, a răs ţilor şi o eficienţă sporită în fiecare gărelor ; 13,Ol
nalul ; intensificarea muncii cultu- vorbitori, între care Ovldiu Morariu, cipialitate a unor lucrători in rapor punderii ce Ie revine in creşterea sector de producţie. în strinsă legă \ Sludcnt-club
ral-educative în direcţia aşezării vie secretarul Consiliului municipal Hu turile lor cu populaţia, în practi şi educarea generaţiilor ce ne vor tură cu acest imperativ au fost sub Buletin metc
ţii oamenilor ne principiile eticii si nedoara al sindicatelor, Iosif Mer- carea de tarife neconforme cu pres urma, prevenirea dezbinărilor şi di liniate — în lumina indicaţiilor date \ riţa ; 17,00 B
Pentru patri
echităţii socialiste ; creşterea şi di cea, directorul clubului din SImeria, taţia efectuată şi alte cauze. vorţurilor, părăsirii şi abandonării de secretarul general al partidului, I triotice ; 20,4
versificarea activităţilor coniDlexe Dionisie Munteanu, preşedintele co De aici rezultă că acea cerinţă for copiilor. In acest sens, se vor tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la şe sa dumneavo
de educaţie patriotică ; de lărgire a mitetului sindicatului din turnătoria mulată în darea de scamă şi redată statornici acţiuni cum ar fi : dinţa de lucru de la C.C. al P.C.R., I (ora 21,30) ; 1
orizontului ştiinţific, materialist- nr. 1 a I.V. Călan, Gheorghe Cojo- Ia începutul acestor rînduri este de „Şcoala părinţilor", „Pedagogia fa din 27 februarie a.c. — sarcinile ce
dialcctic a! oamenilor ; impulsiona caru, preşedintele comitetului sindi mare actualitate, scop în care orga miliei", „Minori în derivă", „Şcoala revin organizaţiilor de partid din u- 23.00 Bijuterii
rea activităţii cultural-educative de catului de Ia E.M. Petrila, Cornel nizaţiile de partid din cooperativele mamei", „Rolul femeii în dezvolta nităţile agricole, conducerilor C.A.P., Estrada noct
masă, cu accente în continuare pe Covaliov, preşedintele comitetului meşteşugăreşti trebuie să asigure în rea la copii a dragostei pentru cadrelor tehnice şi consiliului SlMBAl
dezvoltarea mişcării corale, a dan sindicatului de Ia I.C.S. Hunedoara viitor muncii politice un mai pro muncă", „Ziua tinerelor fete" şi al U.J.C.A.P., care trebuie să subordo
sului tematic, a activităţii teatru si alţii s-au referit la principalele nunţat caracter educativ. Formelor tele, iar Ia căminele culturale să neze întreaga lor activitate materia 5,00 Buletin
lui de amatori, brigăzilor artistice forme, metode şl mijloace ale mun folosite, arătau mai mulţi partici teşti va fi instituită o „Zi a femeii". ţ mi-e cintul
de agitaţie şî a formaţiilor de mon cii politico-educative care şi-au do panţi la dezbateri, trebuie să li se Plenara şi-a exprimat hotărirea ne lizării programelor judeţene de dez ! dioprogramul
taje literar-muzicale : stimularea şi vedit mal pregnant eficienţa. Tova asigure o mai mare receptivitate din strămutată de a acţiona pentru voltare a agriculturii. înfăptuirea \ mărul presei
popularizarea mai eficientă a creaţiei răşul Dionisie Munteanu, de pildă, partea cooperatorilor, prin îmbună transpunerea în viaţă, în continua planului de măsuri adoptat de ple a- / tura! ; 10,50 1
nară
împlinirea
tocmai
vizează
literare si plastice locale : folosirea a enumerat in rîndul acestora lecto tăţirea continuă a conţinutului lor. re, a Programului ideologic al par cestui deziderat major. \ Pintea ; 11,6
mai bună a instituţiilor de cultură ratele politice in grupele sindicale, Activitatea culturai-educativă din tidului nostru. i 11,35 Re’’ ,'s
din judeţ etc. activitatea politică în pauzele de ma cooperaţia meşteşugărească trebuie N. TÎRCOB ţ eu ; I Bi
1 Intîln. /■' eu
I interpretul p
l vista şlagăre
15,oo
3 la 3 ;
rubrica tineretului — să introducă mobilierul şi să-şi Vizita preşedintelui UAE CEAUŞESCU \ gic ; 16,15 R;
Radiojurnal.
primească tinerii.
De ce a întîrziat repartizarea / z.ical ; 18,00 (
nefamilîştilor în cămin ne relatea \ românească ;
ză tovarăşul Silviu Popes'cu, şeful i manţe ; 22,01
Angajament ufecist în muncă autobazei nr. 1 i in Grecia şi Kuweit-o nouă şi nobilă misiune j Buletin de ş
^ da nocturnă.
— Au trebuit făcute unele re
Organizaţia de tineret de la C.A.P. din Nădăştia de Jos, Ba- tuşuri la zugrăveli, am pierdut
I.V. Călan şi-a stabilit 12 puncte tiz şi Strei La efeotuarea lucră mult timp cu montarea şi aranja de pace şi înţelegere intre popoare I DUMINI
in angajamentul de muncă patri rilor difi campaniile de primăva rea mobilierului, cu montarea în ’ (prog
otică pe acest an : depăşirea pla ră, vară şi toamnă. cuietorilor şi înlăturarea altor - 7,00 Radioju
nului la producţia de fontă cu mici defecţiuni. Am aşteptat şi {Urmare din pag, 1) punerea în aplicare a spiritului do l sei ; 8,00 Vă
700 tone, la lingotiere cu 150 tone, Sub îndrumarea şi conducerea după I.R.E. Deva să ne dea lu la Helsinki pe plan regional. Da / azi ; 8,10 I
la piese turnate cu 15 tone, la ci organelor şi organizaţiilor de mină. Acum putem să ne primim lui de înaltă preţuire, tovarăşul torită eforturilor neprecupeţite alo 1 9,00 Ora sati
lindri prelucraţi cu 200 tone, să partid, organizaţia de tineret din locatarii. Avem peste 60 de soli Nicolae Ceauşescu a spus între al noastre, ale tuturor, am reuşit să 1 lirică: Partidi
I 11,00 Radior
recupereze toată cantitatea de întreprindere îşi intensifică în a- citări, urmînd ca în continuare tele : realizăm la Atena prima întîlnirc / 11,30 Intiinire
cocs şi semicocs_ de pe liniile fe ceste jzile activitatea politico-ide- alţi tineri să solicite cazare. »Aş dori, domnule primar, să vă a specialiştilor pentru cooperare \ Iară şi it
rate uzinale, să economisească ologică pentru a face din acţiuni Iată că, în sfîr.şit, tinerii nave mulţumesc în numele mou, al soţiei tehnologică şi economică interbal- i 12,00 De toal
materii prime, materiale, energie le de muncă patriotică o datorie tişti care şi-au dorit o casă cu mele, pentru acordarea acestor ,canică, care s-a bucurat de o apre \ Radiojurnal ;
electrică şi termică în valoare de de onoare a fiecărui tînăr, o în rată şi liniştită au trecut pragul înalte distincţii ale capitalei Gre ciere generală atît din partea po i 15,00 Divertis-
700 000 lei. să colecteze 500 tone semnată pîrghie de educare co inaugurării- Am stat de vorbă cu ciei. poarelor balcanice, cit şi din par * muzică ; 20,0
metale vechi, o tonă metale ne munistă prin muncă şi pentru primii • locatari, sosiţi la recepţia Vă mulţumesc, de asemenea, pen tea opiniei publice mondiale". < Estrada dum
) jurnal ; 22,10
feroase, 3 tone hîrtie, 5 000 bu muncă. (IOAN RESIGA, activist căminului, să-şi ia in primire ca tru declararea mea ca cetăţean de La rîndul său, tovarăşul Nicolae ţ 22,30—5,00 Est
căţi sticle şi borcane, să sprijine la Comitetul judeţean al U.T.C.). merele s Dorin Morar, Silviu Lazăr, onoare al frumosului dumneavoas Ceauşescu a spus :
Idnuţ Lehaci şi alţii — care s-au tră oraş, Atena. Consider aceasta „Sînt încredinţat, domnule prim- l LUNI.
LoguS de muncă, naveta şi „Gasa noastră" declarat mulţumiţi de condiţiile ca o mare cinste, ca pe o cinstire ministru, că şi rezultatele vizitei (progi
pe care Ie oferă căminul: came a României, a capitalei patriei me pe care o facem acum în ţara
Construirea căminelor pentru — Căminul de nefamilişti, pu o re cu două şi patru paturi, mobi le, oraşul Bucureşti". dumneavoastră, acordul de colabo 6,00 Radiopi
nefamilişti, cazarea tinerilor în capacitate de 230 locuri — îşi în In cursul aceleiaşi zile, tovară rare de lungă durată în domeniul 8.00 Sumarul
crofon,
melo
condiţii cit mai bune sînt proble cepe^ discuţia inginerul Mircea lier modern, un viitor club, în şul Nicolae Ceauşescu a făcut o economic, pe care îl vom semna, Buletin de şti
me care devin pe zi ce trece tot Almăşan, trebuia să-şi primească care tinerii să-şi petreacă timpul vizită preşedintelui’ Republicii Ele vor deschide noi perspective în rară radio ; 1
mai actuale Pornind pe urmele primii locatari în decembrie 1975, liber, un bufet alimentar etc. ne, Constantin Tsatsos, căruia i-a extinderea colaborării multilatera 10,30 Din ţările
unor scrisori sosite la redacţie, -7- Angajaţii noştri se pot simţi conferit Ordinul „Steaua Republi le. Am dori c3 să conlucrăm în aşa letin de ştiri
care ne informau despre cămînul cînd finanţarea lucrărilor s-a şi foarte bine aici — ne spune to cii Socialiste România" clasa I. fel incit ţările noastre, care au o- Radio-TV. ; l
varăşul Schneider Weiland, direc
de nefamilişti aparţinînd I.T.A. încheiat. Am depus multe efor Sîmbătă, duminică şi luni au con rînduiri sociale diferite, să ofere 12.00 Buletin
tîlnire cu me
Deva, am constatat următoarele i turi ca să ne încadrăm în timp. tor tehnic la I.T.A. Deva. Vrem tinuat convorbirile oficiale între un exemplu de felul cum două i tcrprelul pref
a Iulie ’74 — Au fost atacate pri Constructorul principal a fost să facem un cămin model, exem preşedintele Republicii Socialiste state pot colabora în interes reci ) zi ; 12,35 Revi
mele lucrări; o Constructor — şantierul nr. 2, dar partea termi plu pentru altele similare. Am România, tovarăşul Nicolae proc, al cauzei progresului si pă De ia 1 Ia 3
Şantierul nr. 2 al T.C. Deva ; a că a fost executată de şantierul făcut regulament de ordine inte Ceauşescu, şi primul ministru al cii". lescenţilor :
rioară, avem o evidenţă strictă a
Termen de dare în folosinţă —■ nr. 1. A venit şi frigul, care a Greciei, Constantin Karamanlis. La După încheierea vizitei în Grecia, 16,25 Ediţie r
31. XII. 1975 ; © Recepţie — ia îngreunat lucrările. Cu unele re tinerilor care loouiesc aici, am dejunul oferit în onoarea preşedin tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU letin de ştiri
nuarie ’76 s o Beneficiari — Auto^ medieri — executate ulterior — rezolvat şi problema personalului telui Nicolae Ceauşescu, sîmbătă şi tovarăşa ELENA CEAUŞESCU ( rctului ; 18,0(
i Teatru r-adlofi
baza nr. I — marfă şi nr 2 călă recepţia a fost făcută la începu de serviciu, în aşa fel ca tinerii să la prînz, primul ministru Constan au început, ieri, vizita în Kuweit, l pe adresa du
tori din cadrul I.T.A. Deva; o tul lunii ianuarie, urmînd ca cei nu se poată plînge de nimic,. Dar tin Karamanlis a rostit un toast în la invitaţia emirului statului Ku * O zi într-o c
Primii locatari — februarie ’76. care beneficiază de acest cămin, aceasta depinde mult şi de ei, de care a spus între altele ; weit, şeicul Şabah Al-Salem Al Sa- l muzicale.
Dar să dăm cuvîntul interlocu şi în primul rînd autobaza 1 — spiritul lor de gospodari. „Popoarele regiunii balcanice au bah, şi a doamnei Norryyah Al-
torilor i în administraţia căreia a fost dat VIORICA CIORBAGIU avut curajul să b^'«rce primele Sabah.