Page 37 - Drumul_socialismului_1976_03

DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6108 9 MARJI, 30 MARTIE 1976 Pag. 3

Sub conducerea partidului —

pe trepte tot mai înalte

de progres şi civilizaţie socialistă
Organizaţia de partid

promotoare a noului tate. Înălţăm, viguros, edificiul prima etapă a acestei măreţe opere —
societăţii
socialiste
multilateral
dezvol­
1971—1975 —
Cincinalul
a
ridicat,
progres,
prile­
ceea
şi
superioară
treaptă nouă, prin rezultate de remarcabile obţinute, întreaga ce ţară ne pe o
prosperitate
juieşte o îndreptăţită mîndrie patriotică. Cincinalul 1976—1980, direc-
Documentele Congresului al XI- tuirii măsurilor şi hotărîrilor adop­ partid şi-a dovedit capacitatea de
Iea, ca şi propria noastră expe­ tate. determinare a cursului faptelor. ţionat şi luminat de Programul partidului, de istoricele hotăriri. ale
Congresului al Xl-lea, va marca un şi mai uriaş salt calitativ în dez­
rienţă, ne arată an de an că înfăp­ Comitetul de partid a. recoman­ Printr-o susţinută muncă de con­
pînă
care
sfirşitul
asigura,
la
va
tuirea rolului de conducător al dat birourilor organizaţiilor de ba­ vingere, desfăşurată vreme mai în­ voltarea economico-socială, ţară in curs de dezvoltare, un progres perioa­
stării
de
depăşirea
dei,
fără
partidului are loc printr-o activi­ ză să abordeze cu curaj şi îndrăz­ delungată, noul s-a impus. Şi, nu precedent material şi spiritual de bunăstare.
tate permanentă, susţinută din neală orice probleme se ivesc. Fap­ numai atîta, comuniştii au fost Imaginea victoriilor obţinute, sub conducerea partidului, in cin­
partea fiecărei organizaţii. Ţinînd tul acesta are urmări pozitive în aceia care au propus şi au demon­
seama- de acest adevăr, comitetul întreaga noastră activitate. Voi da strat posibilitatea ca şi reparaţiile cinalul trecut şi a minunatelor şi însufleţitoarelor perspective ofe­
de partid al Termocentralei Min­ aici un exemplu convingător. Bi­ accidentale să fie executate în a- rite în noua etapă în care am intrat, este pregnant reflectată de dez­
tia se străduieşte să se afirme ca roul organizaţiei de bază de la cord global. voltarea economico-socială a judeţului Hunedoara, a fiecărui dome­
adevărat conducător al întregii reparaţii turbine a primit suges­ Ce' am cîştigat de aici ? Două lu­ niu in parte.
'. activităţi din unitate, mobilizînd tia să organizeze un studiu pe ba­ cruri foarte importante. în primul Azi înfăţişăm, succint, tabloul unei ramuri de bază, dinamice a
f .~ te o muncă plină de răspundere za căruia să se introducă acordul rînd s-a ajuns ca reparaţiile capi­ economiei ţării şi judeţului :
pe toţi comuniştii, întregul colectiv. global la reparaţiile capitale ale tale să le reducem cu o zi, iar în
Principala noastră preocupare turbinelor. Problema viza o anu­ al doilea rînd, că organizaţia de
este ca în primul rînd toate bi­ mită perspectivă, ceea ce a deter­ bază de la reparaţii cazane a pre­ M E T A L U R G I A
rourile organizaţiilor de bază să minat necesitatea unui sprijin din luat iniţiativa şi a extins-o şi la
acţioneze energic pentru înfăptui­ partea comitetului de partid. Am reparaţiile curente şi accidentale. • în cincinalul 1971—1975, meta­ stanţial la depăşirea prevederilor,
rea sarcinilor economice ce ne re­ ajutat la alcătuirea unui colectiv In ambele secţii' s-au format echi­ lurgia feroasă (inclusiv extracţia prin succesele deosebite obţinute
vin. De aceea, le acordăm tot spri­ care să facă acest studiu. Din a- pe de intervenţii din cei mai buni de minereuri) s-a dezvoltat în- an de an şi realizarea înainte de
jinul pentru a-şi însuşi şi adopta cest colectiv au făcut parte, între oameni. tr-un ritm superior prevederilor termen a cincinalului. în această
un stil de muncă eficient. Pentru alţii, inginerii Tibcriu Ersec, Ioan Cîştigul cel mai important însă maxime stabilite (de 11,3" la sută perioadă, economia naţională a pri­
ca acest ajutor să capete caracter Trînc, Florea Bereş, director teh­ îl constituie faptul că organizaţiile faţă de 9,0 la sută planilicat). mit în plus, din partea siderurgiş-
organizat, membrii comitetului de nic, muncitorul specialist Petru noastre de bază au căpătat capa­ © C.S. Hunedoara, I.V. Călan şi tilor şi minerilor din judeţ, peste
partid au fost repartizaţi pe orga­ Popa şi- alţii. Studiul a dus la con­ citatea de a soluţiona orice proble­ I.ÎVL Hunedoara, unităţi cu ponde­ o jumătate de milion tone mine­
nizaţii de bază. De asemenea, ca­ cluzia argumentată că acordul glo­ me se ivesc. re însemnată în producţia meta­ reu de fier, 410 000 tone fontă,
Comitetul de partid va continua
drele de conducere ale întreprin­ bal nu numai că se poate introdu­ să dea un sprijin permanent orga­ lurgică a ţării, au contribuit sub- 630 000 tono oţel, 300 000 tone de
derii fac parte din acele organiza­ ce, dar că este şi necesar, din a- nizaţiilor de bază pentru ca ele să laminate.
ţii de bază care se confruntă di­ ceasta rez-ultînd însemnate econo­ se afirme ca adevăraţi conducători 9 Cantitatea de fontă elaborată
rect cu problemele producţiei. în mii şi' un considerabil spor de pro­ la locurile de muncă, în sprijinul P* în plus, pe parcursul cincinalului,
►
acest fel, birourile primesc un a- ducţie.. îndeplinirii exemplare a sarcinilor dc către furnaliştîi de la Hune­
jutor concret în planificarea şi or­ De fapt, pentru organizaţia de ce ne stau în faţă. doara şi Călan este echivalentă cu
ganizarea muncii, în repartizarea bază de la reparaţii turbine greul întreaga producţie a celor două u-
de sarcini concrete fiecărui comu­ de-abia acum venea. De ce ? Pen­ GHEORGHE DUMiTRACHE nităţi siderurgice din 1955, iar cea
nist, în alegerea problemelor ce tru că trebuia să învingă atitudi­ secretarul de oţel depăşeşte de peste două
urmează să fie analizate, în pregă­ nile de cramponare învechită ale comitetului de partid ori nivelul producţiei din ace­
tirea analizelor şi urmărirea înfăp­ cîtorva oameni. Dar, organizaţia de de la Termocentrala Mintia laşi an.
o Cincinalul trecut a fost marcat
de un important salt calitativ în
Greva generală din octombrie 1920 — metalurgia judeţului. Producţia de
oţeluri
inoxidabile
oţeluri
de
şi
pentru autovehicule a crescut de 4
puternică ridicare la luptă a clasei muncitoare ori. O mare pondere în producţia
de metal au căpătat laminatele rea­
lizate după standarde de largă cir­
Intensificarea masivă a luptei ..cla­ nări au avut Ioc şi la Petrila şi Vul­ moriu „înaintea grevei muncitorii culaţie, într-o gamă multiplă de
sei muncitoare din România Sn pri­ can. Conform directivelor, în dimi­ erau stăpiniţi cu dcsăvîrşire de idei­
mele două decenii ale sccoiului al neaţa de 20 octombrie 1920 muncito­ le comunismului şi ale internaţiona­ tipodimensiuni.
XX-lea se face simţită şi prin am­ rii nu au intrat în mine. Iată ce se lei comuniste". 9 Combinatul siderurgic Hune­
ploarea deosebită ce o înregistrează spune într-o telegramă a Inspecto­ Greva generală din octombrie 1920 doara — unitate de prestigiu, re­
mişcarea grevistă. Luptele grevista ratului minier din Petroşani, referi­ a scos în evidenţă combativitatea şi prezentativă a judeţului nostru —
de la sfirşitul anului 1919 şi începu­ tor la acest lucru : „Raportez că azi voinţa maselor muncitoare, elanul
tul anului 1920 constituie punctul de dimineaţă, la ora G (o vorba de 20 lor revoluţionar, dovedind că lupta s-a situat permanent, în această
plecare al grevelor generale pe ra­ octombrie), la toate exploatările din proletariatului din Întreaga ţară, in­ perioadă, în primele rînduri ale
muri de producţie, pe oraşe şi re­ regiune muncile au fost sistate. Con­ clusiv de pe meleagurile hunedore- întrecerii pe ţară şi pe primul loc
giuni din etapa următoare, care a- comitent, Ia Lonea s-au adunat, pe ne, s-a ridicat pe o treaptă superi­ pe ramură.
nunţau izbucnirea grevei generale terenul de Ungă şcoală, peste 2 800 oară. Ea a demonstrat că proleta­
pe întreaga ţară. „GREVELE DIN de mineri, cărora lc-a vorbit „un riatul avea nevoie, in primul rînd, © Metalurgia hunedoreană va cu­
1918—1919, GREVA GENERALA DIN bărbat de încredere" despre faptul de un partid marxist-leninist, capa­ noaşte o impresionantă dezvoltare
1920 — arăta tovarăşul NICOLAE că a sosit timpul cind muncitorii bil să-l organizeze şi să-l conducă iilfil şi în actualul cincinal. Producţia
C E A U Ş E S C U — ' ADEVERESC trebuie să impună prin luptă îmbu­ in luptă, act istoric care s-a înfăp­ SIS■V ■ <>■:< de oţel, de exemplu, va creşte pînă
CREŞTEREA AVÎNTULUI REVOLU­ nătăţirea soartei lor". tuit la * mai 1921. :-< : x X' în 1980 la 4,4 milioane tone. De
ŢIONAR, AFIRMAREA TOT MAI Muncitorii de Ia Lupeni, caro nu asemenea, prin marile investiţii a-
PUTERNICĂ A CLASEI MUNCITOA­ au mai co’oorît la lucru,, s-au adu­ Prof. ION FRÂTILÂ Hi :-x ; :
RE CA CEA MAI AVANSATA FOS­ nat în faţa secţiei de preparaţie a locate dezvoltării I.V. Călan, pro­
TA SOCIALA A SOCIETĂŢII RO­ cărbunelui, de unde att pornit în­ Prof. VA5ILE IQNAŞ ducţia acestei unităţi va spori de
MÂNEŞTI". cadraţi, purtind drapele roşii, pe de la Arhivele statului C.S. Hunedoara. Vedere par- peste două ori într-un interval de
în această perioadă, se semnalea­ străzile oraşului, pînă la Direcţia Filiala Deva ţinlă a uzinei cocsochimice. numai 5 ani !
ză şi in mişcarea muncitorească şi minelor, scandînd. : „Vrem pline şi
revoluţionară Uuuedoreană un avint drepturi pentru mineri !“, „Jos sta­
deosebit. Pe fondul unei situaţii tot rea do asediu „Trăiască greva
mai precare pentru masele munci­ generală în ciuda măsurilor re­ mi mm
toare, la începutul anului 1920, ne­ presive luate de jandarmi, muncito­ SI DiSQPUNEI - PIRBHE
mulţumirile se amplifică, spiritul re­ rii au continuat demonstraţia. Ajun-
voluţionar creşte. Intr-un asemenea gînd Ia locul propus, ei au ţinut o
climat, sub conducerea celor mai nouă întrunire.
înaintate • elemente revoluţionare, Exemplul minerilor din Valea Jiu-' IMPORTANTĂ DE CREŞTERE A PRODUCŢIEI A6RIC0LE
muncitorimea huncdorcană se orga­
nizează, istoria conscmnind în pagi­ lui a fost urmat şi de cei de la mi­
nile ei acţiunile curajoase ale prole­ nele de aur de la Brad şi Săcurîmb, După cum se ştie, una dintre ce­ tăririle ce se iau, iar apoi să con­ gere pe care o avem, cei mai mulţi
tariatului de pe aceste meleaguri de muncitorii de la Uzinele do fier rinţele mereu actuale formulate pen­ tribuie efectiv Ia înfăptuirea lor. îşi cer concediile cind avem noi
împotriva claselor exploatatoare, din Hunedoara, de minerii de la tru lucrătorii ogoarelor de către Pro­ Pompiliu Tăşală : — Activitatea de mai mare nevoie de ei.
pentţu cucerirea unor drepturi şi li­ Gltelar şi Govăjdia etc. gramul ideologie, de documentele partid o îmbinăm in permanenţă cu Vizante Băcălete : — în legătură
bertăţi democratice. Autorităţile trimit armata pentru a Congresului al Xl-lea al partidului cea desfăşurată de consiliul popular cu angajaţii din alte unităţi, dar
în urma unor puternice acţiuni, forţa po muncitori să reia lucrul. este participarea activă, disciplinată şi de consiliul de conducere al coo­ care sînt membri cooperatori, am
care au precedat greva generală din Cei care nu au reuşit să fugă în la efectuarea la timp a lucrărilor a- perativei. Ne străduim să concen­ eu de ridicat o problemă. Nu se
octombrie 1920, mişcarea muncito­ munţi au fost arestaţi şi duşi sub gricole. trăm toate mijloacele de care dis­ procedează bine cind unităţile in­
rească a cucerit poziţii importante escortă ia lucru, dar chiar dacă e- Pe această temă, redacţia ziarului punem in aceeaşi direcţie, ceea ce, dustriale patronatoare duc toţi oa­
în majoritatea centrelor din judeţul rau introduşi cu forţa in mine, oi nostru a organizat recent o masă trebuie s-o spunem, a dat rezultate menii în cooperativele pe care Ie
Hunedoara. nu lucrau. Iată ce se spune intr-un rotundă la cooperativa agricolă de bune. patronează, fără să se ţină seama
Măsurile de represiune luate de act oficial despre acest episod : producţie din Unirea, la care au par­ — Cum acţionaţi între plenare şi de locul de domiciliu. In felul acesta
autorităţi nu au putut opri izbucni­ „Faptul că minerii s-au opus cu a- ticipat : Aurel Martinescu, secretarul adunări ? noi nu putem conta pe participarea
rea grevei. Sub conducerea elemen­ tîţa disperare măsurilor represive şi comitetului comunal de partid, Au­ Aurel Martinescu : — In primul locuitorilor satelor noastre la mun­
telor revoluţionare, muncitorii au au continuat circa 25 zile greva se rel Horvat, secretarul comitetului do rînd, prin controlul pe care orga- că aici la noi. Cred că trebuie În­
format comitetele de grevă. Apoi s-a datoreşte activităţii puternicului partid din C.A.P., Constantin Babeş, dreptate lucrurile în privinţa asta.
format un comitet în care intrau grup comunist, care a mobilizat şi preşedintele C.A.P., Teodor Pătescu, — Spuneaţi că mai sînt unii oa­
reprezentanţi ai tuturor centrelor a condus pe muncitori, iniţiind di­ inginerul şef al cooperativei, Vizan- meni care nu se prea îndeamnă la
carbonifere, comitet care acţiona pe ferite forme de luptă, de ia retra­ te Băcălete, brigadier, Avram Dum­ iasă rotondă muncă, la achitarea obligaţiilor. _
întreaga Vale a Jiului. în seara zi­ gerea în păduri şi ocuparea galerii­ bravă, secretarul organizaţiei de ba­ Aurel Martinescu : — Mai avem, o
lei de 20 octombrie a avut loc în lor, pînă la demonstraţii de stra­ ză din brigada Livezi, Pompiliu Ţă- adevărat. De regulă, folosim munca
sala sindicatului din Petroşani o dă...". şaiă, vicepreşedirte al biroului exe­ Sa 0. A. P. Unirea de convingere, de educare. Cind a-
mare adunare a minerilor. Cu acest După înăbuşirea grevei, au urmat cutiv ai consiliului popular comunal. ceasta se dovedeşte insuficientă, dar
prilej s-nu discutat directivele cu tot felul de represiuni şi percheziţii — Cum apreciaţi, mobilizarea şi numai alunei, recurgem la prevede­
privire la greva generală. S-a hotă- asupra greviştilor, cu scopul de a participarea la muncă a cooperato­ rile legilor. Nu putem admite ca
rît începerea grevei în dimineaţa ur­ îndepărta in primul rînd comuniştii, rilor nizaţia de partid il exercită asupra unii, puţini la număr, b drept, să
mătoare, la ora G. Asemenea adu­ pentru că aşa cum se arăta în me­ Aurel Martinescu : In general, bu­ modului în care se înfăptuiesc lio- sfideze principiile şi normele disci­
nă. Spunînd astfel avem în vedere tăririle şi măsurile adoptate. Apoi, plinei socialiste, să încalce legile
faptul că marea majoritate a mem­ folosim agitatorii, gazetele de perete statului.
brilor cooperatori muncesc conştiin­ (a căror activitate este încă destul — Aţi subliniat aici mai multe mo­
Manifestări consacrate aniversării cios şi cu rezultate bune. S-a creat de slabă), invăţămîntul politlco-ideo- menţinerea unui climat de pentru
care
acţionaţi
dalităţi
prin
un climat de răspundere în îndepli­
muncă
logic, agitaţia vizuală şi alte forme.
a 55 de ani de Sa Grearea P.C.R. nirea sarcinilor. Constantin Babeş: — Consider ca încărcată de răspundere, angajam.
— Prin ce mijloace acţionaţi in
Cu ce rezultate ?
favoarea instaurării ordinii şi disci­ un lucru bun faptul că în momen­ Ing. Teodor Pătescu : — Voi da eu
tele de vîrf ale campaniilor de pri­
„SUB FLAMURA PARTIDULUI" mesaj patriotic, închinate aniver­ plinei ? — în principal, măvară, vară şi toamnă operativele citeva rezultate, mai la zi. De pildă,
Aurel Korvat :
din planul de activităţi avem sarci­
„Sub flamura partidului, te slă­ sării a 55 de ani de la crearea printr-o susţinută muncă organizato­ se ţin dimineaţa la orele 4-5 şi nu na să decolmatăm şanţurile de pe o
vim Românie socialistă" a fost titlul partidului, se înscriu şi programele rică. şi politică de partid. După ple­ seara, ceea ce are influenţă pozitivă suprafaţă de 8S5 hectare intr-o zonă
montajului muzical-literar-coregra- artistice „Te apăr, te laud şi te nară C.C. al P.C.R. din iulie 1975, asupra participării oamenilor la lu­ cu exces de umiditate. Practic este
fic susţinut de elevii Şcolii generale cînt", „Leagăn eroic ni-1 ţara", or­ care a adus îmbunătăţiri structurii cru. vorba de 20 km de canale, din care
nr. 2 din Crişcior, Sn cadrul unui ganizate la Orăştie şi la' Lonea. organizaţiilor de partid de la sate, — După cum ştiţi, secretarul ge­ am docolmatat pînă în prezent 12 km.
program artistic consacrat apro­ Ambele manifestări au avut cola­ organizaţiile noastre au acordat şi neral al partidului, tovarăşul Nicolae De asemenea, am depăşit planul la
piatului jubileu al partidului. Sub borarea pionierilor şi uteciştilor continuă să acorde o atenţie deose­ Ceauşescu, a pus cu deosebită tărie zi la fertilizări cu îngrăşăminte chi-
acelaşi generic, cei mai talentaţi din şcolile localităţilor gazdă, fle­ bită problemelor economice, celor problema ca la muncile agricole să micexşi organice şi pregătim terenul
recitatori din rîndul purtătorilor care spectacol conferind partici­ care privesc participarea efectivă, lie mobilizaţi toţi locuitorii satelor, pentru însămînţările din prima e-
cravatelor roşii cu tricolor din panţilor momente de vihrant me­ responsabilă a oamenilor la lucru. indiferent unde Incrcază. Ce preo­ pocă.
cupări aveţi cu navetiştii ?
municipiul Hunedoara s-au în- saj patriotic. Aş putea spune că cel puţin jumă­
tîlnit într-un concurs interpretativ tate din adunările generale aie or­ Aurel Martinescu : — întrueît, in Participanţii la masa rotundă au
de poezie patriotică. După un au­ TRECERE IN REVISTĂ ganizaţiilor de bază, precum şi din satele noastre navetiştii au o pon­ subliniat însă faptul că deşi s-au
tentic recital, pe primele trei plenarele comitetului de partid au dere de peste 50 la sută din totalul obtinut unele rezultate bune în pri­
locuri ş-au clasat : I — Maria Pe scena căminului cultural din in centrul analizelor modul in care braţelor de muncă ale cooperativei vinţa instaurării spiritului de ordine
Cerchez (şcoala generală nr. 7), Bălţa, s-au întilnit intr-o adevă­ ne îndeplinim sarcinile economice. agricole, comitetul comunal de par­ si disciplină în cooperativa agricolă,
Monica Todor (liceul nr. 1), II — rată întrecere In revistă cele mai Paralel cu aceasta acordăm o aten­ tid, consiliul popular ţin o perma­ în brigăzi şi echipe, mai există li­
Daniela ’ Popescu (şcoala generală bune echipe şi artişti amatori din ţie sporită educării socialiste a mem­ nenţă legătură cu ei. De pildă, bi­ nele neajunsuri. Ei apreciau, în le­
nr. 7), Mihaela Iovănescu (liceul comună. Dedicîndu-şi programul brilor cooperatori. <. lunar, ne întîlnim cu ei, ii informăm gătură cu aceasta, că trebuie îmbu­
nr. l), III — Gabriela Neaţu aniversării evenimentului de la 8 Avram Dumbravă : — Cred că asupra sarcinilor ce ne stau în faţă, nătăţită considerabil munca dc edu­
(şcoala generală nr. 6), — Mariana Mai 1921, artiştii amatori din co­ trebuie să mai subliniem aici incă acţiunilor pe care ie întreprindem, caţie socialistă a membrilor coope­
Lupitu (şcoala generală nr. 10) şi un lucru foarte important, anume antrenîndu-i efectiv la realizarea lor. ratori, pentru ca participarea lor la
Mircla Juncu (şcoala generală nr. muna Băiţa au obţinut, prin cîn- că adunările, care au pe ordinea de Navetiştilor le cerem să-şi îndepli­ întreaga viaţă a cooperativei să fie
9). tec, joc şi poezie, aplauze la scenă zi probleme economice, in care sînt nească fără rezerve îndatoririle (1c mai rodnică.
„TE APĂR, TE LAUD deschisă din partea celor peste implicaţi toţi membrii cooperatori, membri cooperatori. In timpul cam­
Şl TE CÎNT“ 300 de spectatori tOAN STANCA ie ţinem deschis, pentru a da posi­ paniilor, duminică de duminică ei Masă rotundă
vin la lucru. De asemenea, cu ei
In salba manifestărilor cu cald — corospondent’. bilitate unui număr cit mai mare de executăm unele lucrări cum ar ti organizată şi consemnată
elev! vierea
oameni să participe la
problemelor, să ia cunoştinţă de ho- recoltatul fîncţelor, Printr-o înţele­ de CORNEL ARMEANU