Page 38 - Drumul_socialismului_1976_03

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI • t

CINCINALUL REVOLUŢIEI TEHNICO ŞTIINŢIFICE >r APRO'

DA

Pc plat
1 al Grui
ui Mare
locuinţe,
şi unităţi
zionare, j
Investiţiile — la termen, de calitate SPORIREA PRODUCŢIEI Di C«U magazinul
nea şi cu
cordantă
li 0 IMITA RESPONSABILITATE nare. De
nina cu b
slănină al
rafturi er:
La I.M.C. Bîroea se construieş­ stând la taifas. In alte zile, se trul al doilea (şantierul de mon­ rare arc i
pune la t
te o secţie de materiale pentru întrerupe sau se încetineşte ac­ taj nu a atacat încă nici o lucra­
izolaţii, care nu ar trebui să ri­ tivitatea din cauza trimiterii re la noua secţie pentru că nu
dice probleme. Mai ales construc­ muncitorilor de aici la descărcat are front deschis). Apoi, să se REPARA
tive, întrucât amplasamentul a vagoane. Şi asemenea întreru­ doteze punctul de lucru cu me­
Cetăţean',
fost eliberat la timp, finanţarea peri sînt destul de dese — ne-a canizarea necesară, să se cuprin­ [CHIMICE SI POIITICO-IDDCATIVE ia din Hu
s-a asigurat, beneficiarul confec­ spus dirigintele de şantier. dă întregul efectiv în acord glo­ rai un tel
ţionează prefabricatele, a oferit Referitor la execuţia acestui o- bal pentru a-1 cointeresa în fo­ ghinionul
executantului (lotul Grupului de losirea tirnoului de ' muncă şi să pă numai
şantiere de construcţii forestiere se analizeze decadal realizările cumpărare
Deva) şi unele efective. Totuşi, fizice şi valorice. In sfirşit, con­ CLEMENT NEGRUŢ termenul (
ritmul de construcţii nu este sa­ structorul ar trebui să mai reflec­ prim-secretar al Comitetului municipal de partid Petroşani la repar
tisfăcător şi poate provoca întâr­ Construcţiile teze asupra sprijinului pe care
zieri în punerea în funcţiune la beneficiarul intenţionează să-l a-
termen a obiectivului. corde in efective. Poate este ca­ Anul 1976 pune în faţa colective­ cinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifi-
— Ceea ce se construieşte este
zul la descărcarea materialelor şi
— arăta tovarăşul Nicolae Devian, trebuie executate cru, pentru a nu descompleta e- cini de mare însemnătate şi com­ turi stăruitoare, conjugale, din | „Drum tK
de calitate, se lucrează însă încet aprovizionarea formaţiilor de lu­ lor de muncă din Valea Jiului sar­ ce, a căror realizare reclamă efor­
secretarul comitetului de partid chipele de constructori atunci plexitate, a căror materializare va partea tuturor colectivelor de mun­ I Reparaţiile
ridica pe noi trepte de progres şi că, o înaltă responsabilitate ia toa­
al I.M.C. cînd vin materiale mai multe. te nivelurile de conducere şi or­ T mintuială
şi la efective, şi la materiale, şi bine, dor şi la timp şitul trimestrului al doilea con­ bunăstare acest frumos colţ de ţa­ ganizare. înfăptuirea lor, in spi­ 1 S ori ! UI
Lotul G.S.C.F. este deficitar
Dat fiind faptul că pînă la sfâr­
—
* şii de aici
ră. Sporirea producţiei de cărbune
la utilaje — susţin reprezentanţii structorul trebuie să termine în — cu accent primordial pe valori­ ritul exigenţelor formulate de se­ l o piesă ci
l aibă răbdi
beneficiarului care se ocupă de cea mai mare parte lucrările şi ficarea cit mai eficientă a resur­ cretarul general al partidului, to­ l omul dar
Snvestiţii. să facă loc montajului, ne-am selor de huilă cocsificabilă, aşa varăşul Nicolae Ceauşescu, a im­ J va motiva
pus şi impune din partea comita­
— Punctul de lucru are oameni biectiv se cer luate unele măsuri adresat tovarăşului Alexandru cum se prevede în Directivele Con­ 1 seşle nici
suficienţi, efectivul scriptic com­ suplimentare, în lumina orientă­ Boşorogan, directorul Grupului de gresului al Xl-lea al partidului — tului municipal de partid, a birou­ ! lectronicii
lui său, a organizaţiilor de partid
plet — afirmă conducerea grupu­ rilor stabilite de recenta plenară şantiere de construcţii forestiere, 1 s-a dus şi
lui de şantiere. a Comitetului judeţean de partid pentru o precizare fermă : concomitent cu dezvoltarea unei şi conducerilor colective, acordarea / piesă. Ceti
baze proprii de maşini, utilaje şi unei atenţii deosebite nu numai
j găseste or
Posibil ca efectivele să fie care a analizat activitatea de in­ Vom căuta ca pînă la înce­ 1 şi că se ]
complete, scriptic, dar timpul de vestiţii. Este necesar să fie reac­ putul lunii mai să terminăm echipament minier, realizarea unui pregătirii temeinice a tuturor con­ J me legale,
lucru nu este folosit din plin. Un tualizate graficele de execuţie, structura de rezistenţă a secţiei, volum impresionant de investiţii diţiilor pentru desfăşurarea optimă t dus C.G.
exemplu : în ziua de 23 martie, adică să existe un singur grafic, concomitent cu lucrările de la industriale şi social-culturale — ia­ a activităţii în fiecare unitate eco­ / piesa, a fi
pînă la ora 10, din 26 oameni au valabil pentru toţi — şi pentru cota „zero" şi amplasamentele tă sarcinile principale pe care le nomică, dar şi stabilirii unor mă­ V meseriaşii
lucrat efectiv la acest punct de beneficiar, şi pentru constructor, pentru utilaje. Nu vom avea gre­ are municipiul Petroşani în acest suri politice şi organizatorice con­ / şi au tăbă
lucru practic doar două femei... si pentru montor — cu termene utăţi la montarea utilajelor. an. Sarcini la fel de mobilizatoare crete, care să asigure îndeplinirea 1 De ce s-a
Câţiva bărbaţi, mecanici şi con­ ferme, care să asigure o activi­ revin colectivelor din sectorul fo­ pas cu pas a fiecărei sarcini, a i să 7 Curio
structori, aşteptau după macara tate- mult mai susţinută în trimes­ 1. MiRZA restier, de la I.F.A. „Vîscoza" Lu- fiecărui obiectiv în parte. y să-şi facă
i ria, ei tra
peni, din industria locală şi din Recenta analiză comună a ,y clienţii loi
cooperaţia meşteşugărească, din secretariatelor comitetelor jude­ ^ perativei i
Atenţie permanente promovării progresului tehnic transporturi şi comerţ, din toate ţean si municipal de partid şi
cărbunelui \ CINE
conducerii
sferele vieţii economico-sociale ale a
Centralei
municipiului.
Petroşani, privind asigurarea con­
Minerii Văii Jiului vor scoate diţiilor de realizare ritmică a sar­ ţ , IR.
„la ziuă" in acest an peste 8,5 mi­ cinilor de plan de către exploa­ I Autobaza
O trăsătură dominantă a activităţii economice au constituit o solidă bază de discuţii, în cadrul lioane tone de cărbune, din care tările 'miniere din Valea Jiului / coloană di
o constituie, în acest cincinal al revoluţiei tehnico- cărora s-au subliniat şi rezultatele bune obţinute, o parte însemnată va fi destinată ne-a dovedit că trebuie să punem j mare tona
ştiinţifice, valorificarea superioară a potenţialului dar, mai ales, carenţele ce se mai manifestă în i Cr&ciuneşti.
de inteligenţă tehnică, în scopul îndeplinirii în cele acest domeniu atît de important al accelerării pro­ fabricării cocsului pentru siderur­ un accent mai mare pe întărirea j transportul
mai bune condiţiuni a programelor de cercetare gresului tehnic — factor determinant al creşterii gie. Această cerinţă stringentă a ordinii şi disciplinei în muncă, pe i industrial.
I că unii di
promovarea progresului tehnic, fo­
ştiinţifică şi introducere a progresului tehnic în eficienţei economice. S-a relevat, între altele, ne­ economiei noastre naţionale — de l tă, se aba
toate sfereie muncii productive. Acest imperativ cesitatea sporirii interesului unor cadre tehnice, a folosi în măsură tot mai mare losirea raţională a utilajelor şi mai 1 unele prob
major al zilelor noastre este reclamat cu atit mai specialişti, faţă de promovarea noului, de găsirea cărbunele indigen la fabricarea buna aprovizionare tehnico-mate- l pă tipări,
mult în industria metalurgică — ramură de bază şi aplicarea unor soluţii şi tehnologii moderne, cocsului metalurgic — este înţe­ rială a punctelor de lucru, pe îm­ i prietenă -
a economiei naţionale. In această privinţă, cadrele care să conducă la creşterea productivităţii mun­ leasă la întreaga sa dimensiune de bunătăţirea calităţii cărbunelui- ex­ i cumpărătui
tehnice de la Combinatul siderurgic Hunedoara cii şi reducerea eforturilor fizice, la valorificarea către mineri şi preparatori, care tras. Ca urmare, a măsurilor luate i nă Ia Băi
desfăşoară o muncă dinamică, fructuoasă. Numai deplină a resurselor de materii prime indigene şi acţionează în consecinţă. In întîm- şi a preocupărilor insistente ale } rănii in r
în anul 1975, aici s-au înregistrat 44 propuneri de diminuarea importurilor, la îmbunătăţirea sub toa­ pinarea ei vin şi preocupările tuturor colectivelor de muncă, de i vehiculele
) lui. După
invenţii şi inovaţii, iar eficienţa economică a ce­ te aspectele a activităţii productive. In acelaşi C be de prai
lor aplicate în procesul de producţie a fost de timp, s-a criticat drumul lung şi sinuos de la idee pentru extinderea şi modernizarea la începutul anului, sporul produc­ 1 noroi. Ce
celor trei preparaţii de la Lupeni, ţiei de cărbune net realizat de mi­
peste 20 milioane lei. O activitate susţinută desfă­ Ia materializarea ei, s-au făcut propuneri şi — fiind nerii Văii Jiului se cifrează la l în drumul
J consiliul p
şoară şi în acest an siderurgiştii huncdoreni. de faţă factori de la toate nivelele care răspund Vulcan şi Petrila, acţiunile de me­ * postul de
canizare a lucrărilor în subteran 50 000 tone.
Pe tema impulsionării în continuare a mişcării de acest domeniu de activitate — s-au stabilit une­ î prea puţin
de invenţii şi inovaţii, a avut loc, vinerea trecută, le măsuri concrete pentru intensificarea mişcării şi deschiderea de noi cîmpuri mi­ Comitetul municipal de partid i ce caută 1
la C.S. Hunedoara, o interesantă consfătuire, orga­ de invenţii şi inovaţii, creşterea contribuţiei ei la niere, ca şi extinderea şi perfec­ urmăreşte sistematic modul în ca­ ) acum...
nizată de Ministerul Industriei Metalurgice şi U- modernizarea şi perfecţionarea producţiei, la acce­ ţionarea activităţii la I.U.M. Pe­ re se îndeplinesc sarcinile de plan,
niunea Generală a Sindicatelor din România. Au lerarea ritmului dezvoltării economiei noastre na­ troşani. sprijină efectiv conducerile unită­ j ir
fost prezenţi responsabilii cu invenţiile şi inova­ ţionale. Sînt sarcini mobilizatoare, cu ţilor economice în rezolvarea pro­
ţiile dintr-un mare număr de unităţi metalurgice D. GHEONEA continuare în viitor, în întreg cin- blemelor cu care se confruntă, de- l De anuos
i generală c
din ţară, din combinatele siderurgice şi din Cen­ terminînd respectarea punct cu l finalizarea
punct a programelor stabilite.
* s-au angaj
trala industrială siderurgică, reprezentanţi ai unor * • •• Acţionînd in spiritul indicaţiilor l la Coopera
Institute de cercetări şi proiectări, de la Consiliul MFNA PE­ • ; '
TRILA. Briga­ secretarului general al partidului, / va, dar ca
Naţional pentru Ştiinţă si Tehnologie, Ministerul dierul Vasile . ,• • - tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi ţi- I promisiuni.
toarele
}
ce
Finanţelor etc. Avarvarei şi i 4 '' nînd seama de sarciniie rezultate \ montate la
Referatele prezentate privind desfăşurarea ac­ o r t a c i i din
tivităţii de invenţii şi inovaţii în unităţile M.I.M. schimbul său. • din documentele Congresului al XI- i din laborai
levii vor
ţ
' lea al P.C.R., Comitetul municipal
■r’nWii# * % de partid Petroşani va antrena in I sească lab<
j * dotare au
mai mare măsură organele şi or­ i prin munc
Angajare deplină ganizaţiile de partid, de sindicat l nu-i ajută
şi ale U.T.C. la o activitate poli- ( uni. Ultjpis
tico-ideologică susţinută, exigentă 1 ’lru...
(Urmare din pag. 1) ste plan între 120 şi 150 tone mi-,
nereu, de formaţiunile de lucru şi responsabilă, pentru mobilizarea | r :OTE.
beriu Valea, de la comitetul sin­ de la îlotaţie, conduse de mais­ energică a maselor de oameni ai
dicatului, ne-a vorbit despre bri­ trul Ioan Ţigan, şefii de echipă muncii in vederea îndeplinirii e- » Tn repeta
găzile de mineri conduse de Pe­ Nicolae Baie, Viorel Abrudcan, xemplare a tuturor sarcinilor de V turile de •
tru Groza, Alexandru Ivdochinov, Szok Ambrozie, maistrul Iosif producţie pe care Valea Jiului Ie / C.A-P. Ruş
ţ circ; — să
Gheorghe Băceanu, Ioan Trifu II, Ştiolna şi altele. are în anul 1976. Sîntem hotărîţi i exemple —
de ia producţie, Vasile Damian şi Minerii de la Deva. sînt hotă­ să ne mobilizăm în aşa fel incit j felul de p3
Clluf Martin, de la investiţii — rîţi să obţină în continuare noi să întîmpinăm cu rezultate bune ( dijmuiesc
secţia mină Deva —, care şi-au cea de-a 55-a aniversare a creării 1 faptul că
depăşit lună de lună planul, de şi însemnate succese în îndepli­ P.C.R. şi ziua de 1 Mai, să dove­ 1 gaţia să i
1 recoltei se
cele conduse de Ioan Moldovan, nirea şi depăşirea sarcinilor de dim că puternicele detaşamente ^ menea »asp
Mircea Bolunduţ, Gheorghe Maf- plan şi a angajamentelor asumate muncitoreşti din Valea Jiului sînt
tei, Constantin Buţă, de la secţia în întrecerea socialistă. la înălţimea tradiţiilor de muncă
mină Muncel, care au extras pe- N. BADIU şi luptă ale partidului.
Pe ogoare, fiecare zi folosită cu randament maxim! in zootehn
>*. PRODUCŢIE SUPLIMENTARA 425 capete. C
cerea unităţii
La însămîntări In legumicultura DE LAPTE MARFA să nu se iun
ţă 7
Cooperativa agricolă din Batiz În­
cheie primul trimestru al anului cu Deşi se ştii
(Urmare din pag. 1) losirea lor judicioasă. Nu ştie de SOLARII IN FIECARE C.A.P. GRADINA DE LEGUME un avans de peste 6 procente la din punct de
nităţii este I
pe o zi pe alta ce are do făcut la NU SE POATE IRIGA producţia de lapte marfă. Rezulta­ de modul cui
tul se datoreşte grijii deosebite ce
De menţionat că din partea con­ Sînpetru şi BărăştL Conducerile cooperativelor agricole CU... PROMISIUNI s-a acordat asigurării bazei furaje­ calorii de pli
ducerii C.A.P. Sălaşu de Sus (pre­ din raza consiliului intercooperatist re, unitatea avind un stoc de siloz nic, care are
în
producţia
Călan s-au preocupat ca in fiecare
şedinte Ştefan Breteanu şi inginer ■ MOBILIZARE unitate, din materiale obţinute din Ca unitate patronatoare, I.C.S. care ajunge plnă la jumătatea lunii băneşti ale ui
mai a.c. De menţionat că prevede­
sef Ion Moldovan), nu se dă nici resurse locale, să se construiască Hunedoara a acordat şi acordă un rile la natalitate sînt depăşite cu că tocmai ac
un program de lucru secţiei de me­ nesatisfAcătoare solarii. Acestea ocupă In prezent mai sprijin de seamă cooperativei agri­ 11 capete la bovine şi 2.1 capete la riferia preocu
canizare. Situaţia este asemănătoa­ mult de 1 000 mp. cole din Sîntandrei. Balastiera ovine. Sînt create premise favorabi­ poate explica
re în cazul C.A.P. Nucşoara şi Să­ In lipsa preşedintelui, ingineru­ Din suprafaţa amintită, peste 270 I.C.S.II., care • funcţionează lingă le pentru realizarea înainte de ter­ pînă in ultim
alizarea planii
laşu dc Jos, unităţi deservite de a- lui şef şi contabilului şef de la mp ii deţine cooperativa agricolă grădina de legume a C.A.P., a pro­ men a efectivelor pe acest an. accentul cuve
ceeaşi secţie. C.A.P. Sălaşu do Jos (care au pus din Batiz. Inginerul şef al unităţii, dus şi produce însă mari necazuri prăsilă propri
sub cheie, dacă o fi existînd, pro­ Silviu Olaru, ne-a spus că aici s-au cooperatorilor. Este vorba, în esen­ PE MUCHIE DE CUŢIT mai amintim
se
Astfel
prezintă
pro­
situaţia
m DE CE FARA program gramul zilnic de lucru al unităţii !), însămlnţat castraveţi, roşii, ardei şi ţă, despre faptul că a fost scos ducţiei de lapte marfă ia C.A.P. lapte de vacă
deoarece In
CONCRET DE LUCRU ? am aflat de la magazinerul Ion varză. Dc asemenea, in cîmp pc din funcţiune sistemul de irigaţii Sînpetru, unde din 52 hl planificaţi re snrtimentu)
Muntean şi ajutorul de contabil, terenul destinat culturilor de castra­ pe 100 ha (pentru care s-au chel­ s-au livrat aproape 50. Sc ridică insă aproape comp
veţi şi fasole s-au administrat în­
Viorel Knă.şescu, şeful secţiei de Olimpia Coroescu, că singura ac­ grăşăminte organice şi chimice. Co­ tuit 800 000 lei!), din cauza devierii un serios senin dc întrebare, deoa­ conducerile C
rîuiui
făcut
s-au
Deşi
Mureş.
mecanizare de la C.A.P. Sînpetru, ţiune desfăşurată în ziua de 26 mar­ operatorii au procurate erbicidelc o serie de intervenţii la conduce­ rece în primul trimestru nu s-a În­ datoare să a<
deplinit decît 13 la sută din planul
se arăta şi el pe bună dreptate ne­ tie a.e. era sortatul cartofilor. Aici anual. ca planul de
mulţumit de faptul că pînă acum se aflau doar 7 cooperatori (?). pentru întreaga suprafaţă repartiza­ rea I.C.S.H., deocamdată acestea zootehnic să
tă grădinii de legume.
nu i s-a dat program săptămînal Nici Ta C.A.P. Rîu Alb nu s-a făcut au rămas.doar în stadiul de... pro­ DAR EFECTIVUL DE OVINE? la toţi indicai
concret de lucru pentru tractoare. o mobilizare corespunzătoare. La O preocupare susţinută pentru a misiuni. Bine ar fi dacă ş-ar de­ Din planul de 873 ovine, Ia C.A.P. i
temeinice
baze
Din această cauză, zilnic înlîmpi- administrarea gunoiului şi dolomi- pregăti se întilneşte şi recoltei de păşi faza respectivă, mai ales tinînd Rîu Alb s-au realizat numai fisi ca­
C.A.P. seama că în curînd trebuie trecut
la
legume
pete. Fătărlle se găsesc undeva la
Ră greutăţi în repartizarea şi fo­ tei participau 28-de cooperatori.. Strei. la irigarea culturilor de legume. jumătatea planului, care este de