Page 39 - Drumul_socialismului_1976_03

108 • MARJI, 30 MARTIE 1976
Pag. 5

1
IARE BUNĂ
ZORDINE
iFTURI — Ca patronatori ai acestui lor trecuţi, a iniţiat acţiuni de pre­
PE CÎMPUL OMENIEI C.A.P. — spune Gheorghe Naum, gătire a campaniei de gospodărire în lumina programului da măsuri privind
şantierului nr. — am înţeles că trebuie să aju­ şi înfrumuseţare din acest an. Au
de şantiere Rî- ÎNFLORESC FAPTE tăm cu ceva concret la creşterea fost pregătite în răsadniţe şi se vor
ezat au apărut
sine alimentare DE NOBLEJE CIVICĂ puterii economice a unităţii, că planta în sectoarele exterioare ale Îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei
ervire. Aprovi- ceea ce trebuie să facem, trebuie staţiilor C.F.R., bălţilor, locuinţe­
tot, bună. La Călanul are mulţi cetăţeni pentru să fie trainic şi realizat fără efor­ lor C.F.R., unităţilor C.F.R. un nu­
sc, Insă* ordi- care oraşul lor înseamnă casa lor turi financiare din partea coope­ măr de 150 000 răsaduri de flori Diversificarea unor bunuri de consum -
a fac notă dis- — motiv de mîndrie civică. Lor nu rativei. împărţiţi în echipe, după
una aprovizio- le e indiferent nici cum arată ora­ cum ne era tura, în timpul nostru diferite şi plante decorative. Au
plu, peste slă- fost plantaţi 400 puicţi de conifere
rau caltaboşi şi şul nici cum se manifestă oamenii liber, cu materiale recuperate sau însoţită de exigenţe sporite faţă de calitate
î-a valma, in lui ca cetăţeni şi oameni ai unei
ordine. Ce pă- societăţi în plin proces de eman­
isabilul unităţii, cipare. Despre ei se pot spune nu­ Programul de măsuri pentru îm­ Este insă adevărat că ne întil-
personalul ? mai cuvinte de laudă. bunătăţirea aprovizionării şi ser­ nim şi cu preocupări insuficiente
— Pentru a stimula moral ase­ virii populaţiei, iniţiat de Comi­ în acest sens. Industria cărnii, de
>E MÎNTUIALĂ menea oameni, spune tovarăşul Io­ tetul Politic Executiv al C.C. al pildă, trebuie să realizeze 7 sor­
nel Hodorog, primarul oraşului, am P.C.R., a determinat, la toate ni­ timente noi de preparate. A reali­
ons ian tin Gru- instituit titlul „Floarea omeniei". (brad, molid şi pin), 4 000 puieţi de velurile, preocupări pentru diver­ zat 6, dar în cantităţi simbolice.
ira şi-a cumpă- E conferit anual unui număr de economisite, am realizat alimenta­
r. A avut insă 10—H cetăţeni, cei mai consecvenţi rea cu apă a grajdurilor. arbori diferiţi, peste 500 ml gard sificarea bunurilor de consum. Ele In diversificare se neglijează fo­
î defecteze du- in participarea la realizarea sar­ Această lucrare este doar una viu, s-a făcut corectarea coroanei s-au făcut simţite şi în industria losirea materiei prime ieftine.
va zile de la dintre acţiunile în care maistrul arborilor de pe toate arterele fe­ alimentară din judeţul nostru. In­ Pentru satisfacerea cit mai depli­
in se afla in cinilor economice ale oraşului, la Gheorghe Naum, colegul său Ioan roviare din judeţ, a fost curăţată dustriile laptelui şi cărnii, unită­ nă a cerinţelor populaţiei, preocu­
tranţie, l-a dus gospodărirea şi înfrumuseţarea Teodorescu şi alţi cetăţeni demni o zonă de 50 ha, iar, pentru folo­ ţile de panificaţie au lansat pe pia­ pările pentru realizarea producţiei
la Cooperativa iui, la transformarea conştiin­ de acest titlu au investit o parte sirea raţională a pămînlului, au ţă sortimente noi, care se bucură de bunuri de consum trebuie înso­
ţei semenilor. L-aş cita ca pri­ fost predate la diferite C.A.P. 120 de aprecierea populaţiei, produse ţite de exigenţe sporite faţă de ca­
mul cîştigător al acestui titlu pe din munca lor, din timpul lor li­ ha teren fînaţ spre folosinţă. care sînt rodul efortului propriu. litatea acestora. Or, pe această li-,
inginerul Doinei Frenţoni, direc­ ber. Asemenea dăruiri sînt adevă­ In toate aceste acţiuni este înglo­ Intre altele, în prezent se fabrică nie, exigenţele nu sînt în toate ca­
torul tehnic al întreprinderii „Vic­ rate flori de nobleţe civică ce în­ zurile ia nivelul cerinţelor.
toria". Capacitatea sa de a mobili­ floresc pe cîmpul omeniei, al unor bat un volum de muncă făcută în peste 40 de sortimente de prepa­ S-a constatat calitatea slabă a
cadrul obligaţiilor de serviciu, dar rate de carne, 9 sortimente de con­
za oamenii la gîndire şi acţiune conştiinţe profund socialiste.
Lin Hunedoara. i şi multe ore de muncă voluntar- serve pe bază de carne. Industria unor produse de panificaţie. Cau­
fost făcute de « este în permanenţă dublată de e- ION CIOCLEI patriotică depusă de oameni ca laptelui a introdus in fabricaţie zele constau intr-o recepţie forma­
ecare dată. De # xemplul său cetăţenesc. Viorica Mihăilean, Ana Burz, Eu­ brînza de burduf, chefirul, smîn- lă a materiei prime şi auxiliare, in
oară, meseria- V Intre cetăţenii demni de respect genia Sirb, Iosif Mareş, .Sabin tîna cu procent redus de grăsime. nesmeronizarea
tehnologi­
fazelor
spus că e arsă i ai Călanului se numără şi Gheor- ANGAJAŢI, DAR Alba, Constantin Ungureanu, Dom- S-au făcut remarcate şi noutăţile ce, în lipsa de exigenţă la recepţia
i nu o au, să ţ ghe Naum, maistru la cocserie. Ce­
A. tot aşteptat i tăţenii din Nădăştia de Jos îl cu­ SI CETĂŢENI CARE-SI nica Popescu şi alţii. in panificaţie. produsului finit şi altele. De ase­
iba. Cooperaţi- ) menea, cîteva din produsele I.I.Is,
iesa nu se Ră- i nosc bine pe Gheorghe Naum. Sec­ ÎNFRUMUSEŢEAZĂ Simeria nu aveau procentul minim
prezentanţa E- 7 ţia cocserie patronează cooperativa
ocalitate. Omul ( agricolă de producţie de aici şi LOCUL DE MUNCĂ de grăsime prevăzut. Se explicăc
să întrebe de 1 între alte acţiuni, al căror iniţia­ cu puţin timp in urmă se recep­
il află că se l tor şi organizator a fost, se nu­ Colectivul Districtului plantaţii- ţionase lapte cu densitatea sub cea
iesă de schimb • mără şi introducerea apei potabile amenajări-zone din cadrul secţiei minimă admisă. S-au depistat pre­
ridica cu for- l la grajdurile cooperativei. L 5 Deva, respectînd tradiţia ani­ parate de carne cu procent mare
telier, cînd s-a ;
pună că este 1 de. umiditate şi sare. Cauza : indis­
iu de tot : toţi i ciplina tehnologică şi dozarea ne­
îşit din atelier 7 corespunzătoare.
i gura pe el. 1 Sintetizînd, problema îmbunătă­
esat el de pie- i ettea noastră—etica munci i ţirii continue a calităţii unor bu- ,
)ptică ! In loc i nuri de consum alimentare fabri­
ştiincios dato- »
răspundere pe i cate în judeţ depinde de cîteva
inducerea coo- măsuri de esenţă. Intre ele am e-
rere are ? I numera : organizarea mai bună a
Să rămină după tine ceva durabil, demn... controlului pe faze de fabricaţie,
ADUCE PE \ condiţionat de asigurarea persona­
. LOR ? ţ lului de control şi recepţie cores­
„Pentru fiecare comunist, pentru fiecare cetăţean, munca este o punzător ; o preocupare mai con­
■i Brad are o ^ datorie fundamentală, de onoare. Fiecare trebuie să dea dovadă secventă pentru asigurarea bazei
)basculante de i
cariera din T de o inaltâ conştiinţă profesională, competenţă, spirit creator, dă­ de materii prime şi auxiliare, fără
tru efectuarea 1 ruire şi pasiune în muncă...". rabaturi la recepţia lor; asigura­
sie un drum » (Din Codul principiilor şi normelor muncii şi vieţii rea unor condiţii optime de depo­
e bine. Numai i
•oferi, cîteoda- ' comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste) zitare a materiei prime şi produse­
3 km pentru l lor finite ; mai buna pregătire a
personale (du- / Grupul de şantiere Riul Mare- ca, o face din inimă, cu plăcere, materiei prime ce se introduce în
n prieten sau 1 Retezat este un imens amfiteatru dar şi cu vigoare. E un om. în­ fabricaţie, precum şi dotarea sec­
familia după / al muncii. Pe cele trei şantiere, treg“. Ne vorbeşte cu plăcere de­
la o bere pî- \ cei mai diverşi meseriaşi şi. mun­ spre tinerii care, alături de el şi ţiilor cu aparatura de măsură şi
olosesc carbu- t citori durează obiectivele de bază de alţi ortaci ai lui, au devenit control necesare.
izează auto- 7 ale complexului hidroenergetic ce mineri de frunte care azi lucrea­
icoteala stătu- 1 se ridică aici. Oameni harnici, ză cu rivnă pe numeroasele şan­ Ing. GHEORGHE RESîGA
nîn sau trîm- i
împroşcări cu l buni cunoscători ai meseriei, cu o tiere hidroenergetice ce împinzesc inspector şef al Inspectoratului
interesant că j experienţă bogată in activitatea munţii falnici ai patriei noastre. In oraşul Haţeg a fost dat de curind in folosinţă un bloc cu maga­ judeţean pentru controlul
trec pe lingă i de construcţii. Facem cunoştinţă Aşa aflăm că intre constructori se zin la parter. calităţii produselor
comunal şi... J cu minerul şef de brigadă, comu­ leagă o prietenie sinceră, formată
. Pină acum i nistul Emeric Ivacioni. care de 25
ost întrebaţi / de ani lucrează numai pe şantiere în focul muncii. „Aţi văzut soţiile,
ţa. Poate de 1 copiii constructorilor, jos, pe plat­
hidroenergetice. Şi-a început me­ formă, unde locuiesc ? Aţi văzut Legea retribuirii muncii fu
seria la hidrocentrala de la Bicaz. cum sînt toţi uniţi ? De aici se
Au urmat apoi cele de la Argeş,
ÎE JOI ? trag trăirile şi bucuria noastră.
Someş şi acum, pe Riul Mare. Ne cunoaştem bine şi nu de pu­
repartiţiei unităţile agricole cooperatiste
»i ani, Şcoala — Eram aproape un copil cînd ţine ori ne urmăm unii pe alţii, Retribuirea muncii în unităţile a-
»bra aşteaptă am devenit constructor. Am cu­ fiind aşa, ca o familie. gricole cooperatiste se face pe baza
principiului
socialist
al
lucrări la care noscut oameni minunaţi. Pot să
impor­
îsteşugarii de spun că ei m-au crescut cu ade­ — Fiecare om, indiferent ce lu­ după cantitate, a calitate şi prestate,
muncii
socială
tanţa
Mureşul“ De- vărat. că m-au făcut să cunosc crează, arc mîndria lui pentru ce producţiei planificate, iar pentru ratorilor care îndeplinesc funcţii de
severează în preţul adevărat al muncii destoi­ iese din munca, din mina sa. precum şi in funcţie de rezultatele depăşirea planului se prevede acor­ conducere şi de execuţie telinico-
obţinute de fiecare unitate in parte.
>rba de arză- — Dumneavoastră ce simţiţi cind In C.A.P. şi în asociaţiile economi­ darea unei retribuţii suplimentare. administ.rative.
ic aduse şi nice. In mijlocul constructorilor predaţi ştafeta şi vă pregătiţi să Retribuirea muncii în cooperative­ Cooperativa agricolă de producţie
laţia de gaze mi-am adus şi fata pe care o iu­ luaţi drumul unui nou şantier ? ce inlercooperatiste retribuţia se le agricole de producţie se poate şi asociaţia economică intercoopera-
stabileşte şi se acordă potrivit pre­
le chimie. E- beam. m-am însurat şi azi lu­ vederilor Cegii retribuirii muncii in face în bani sau în bani şi în natu­ tistă cu profil agrozootehnic asigu­
>uie să folo- crează şi soţia aici cu mine, pe — O bucurie şi o satisfacţie unităţile agricole cooperatiste, care ră. Retribuirea cooperatorilor care ră cooperatorilor o retribuţie denu­
il la a cărui şantier. imense. Un constructor nu poate se aplică experimental in acest an. lucrează în activităţile de producţie mită — in prezenta lege — venit ga­
ibuit şi ei, Omul care ne vorbeşte e de sta­ spune „eu am ridicat barajul Important de reţinut este că acor­ industrială, de construcţii şi prestări rantat, cu condiţia efectuării volumului
r cooperativa tură mijlocie, bine legat, cu faţa ăsta", dar poate susţine cu mîn­ darea integrală a retribuţiei este de servicii se face numai în bani.
cu promis!- : „şi eu am lucrat aici, la condiţionată de realizarea in totali­ In cooperativa agricolă de producţie de lucru şi a obţinerii nivelurilor de
t făcută pen- numai zîmbel. A lucrat — peste drie sau în sectoarele de activitate în producţie planificată. Venitul ga­
tate a sarcinilor economice şi obli­
♦vj ?! tot unde a trecut — la excavaţii, înălţarea acestei hidrocentrale". gaţiilor către stat. care retribuţia se acordă numai în rantat este de 1 500 lei lunar pentru
la baraje şi apoi la depozitele de Sînt bucuros că-mi place munca Elementele sistemului de retribui­ bani, cooperativa poate vinde, la cooperatorii care lucrează în zoo­
i . URILE ! explozivi, adevărate mine, in care şi pot să stau cu fruntea sus in re a muncii sînt : retribuţia de ba­ preţ de contractare, cooperatorilor tehnie şi în formaţiile permanente
lucrările car măiestrie şi o respec­ faţa oamenilor. Am insă o satis­ ză şi retribuţia suplimentară, care care participă la muncă o cantitate de udare, de 1 200 lei lunar pentru
duri, pe cul- tare riguroasă a proiectului. A- facţie greu de descris cind văd se acordă pentru depăşirea pro­ de 120—150 kg griu şi circa 150 kg cei -ea-re lucrează în legumicultură,
păioase ale flăm că, deja, brigada lui E. Iva- puterea, forţa cu care poporul ducţiei planificate. Facem şi preci­ porumb. Aceleaşi cantităţi se pot viticultură, şi pomicultură şi de 40
tău, Sîntan- cioni, compusă din 15 oameni, a nostru e în stare să ridice gran­ zarea că, în condiţiile prevăzute de vinde şi pentru fiecare copil sub
in dtîăr cîtcva executat 360 m galerii şi 43 metri dioase obiective economice. In lege, se poate acorda şi un spor 1G ani sau persoană aflată în între­ lei pe zi lucrată la culturi păioase,
fi văzute tot pentru vechime neîntreruptă in a- ţinere. prăşiloare, plante tehnice şi furaje­
animale care de suitori, că toate lucrările sînt. concediile pe care le iau, am plă­ ceeaşi unitate şi în acelaşi sector Retribuţia în timpul anului se fa­ re, precum şi pentru executarea lu­
Surprinde în grafic, neînregistrînd niciodată cerea ca, împreună cu familia, să de activitate. ce acordînd avansuri în bani lunar crărilor de fertilizare, erbicidare şi
i cc au obli- întîrzieri. Brigada este formată vizitez locuri istorice, dar şi „mo­ Forma principală de retribuire a de pină la 90 la sută cooperatorilor combaterea dăunătorilor, de iriga­
lă de soarta din mineri pe care ii cunoaşte numentele" ridicate azi de con­ muncii in cooperativele agricole de care lucrează nemijlocit în zooteh­
, nu văd ase- Şi ce mîndru sînt cind ţii, desecări şi combaterea eroziunii
bine, cum este Aurel Vălăceanu, structori. producţie este acordul global. Retri­ nie şi pînă la 80 la sută cooperato­ solului, deservire a maşinilor şi u-
dar şi oameni noi din partea lo­ cele două fetiţe ale mele sar în buirea in acord global poate fi : rilor care lucrează nemijlocit în tilajelor agricole, de încărcări, des­
REPORTER a) acord global cu tarif constant pe producţia vegetală şi celor din acti­
cului, ca tinărul Iosif Eantini din sus de bucurie cind le spun : tre­ cărcări şi transporturi. In sectoarele
Clopotiva. Şeful de brigadă e mîn- cem pe la Bicaz, Argeş sau So­ unitatea de produs sau la 1 000 lei vitatea de producţie industrială, de de activitate la care s-a stabilit un
valoarea
producţiei
şi
construcţii
prestări
servicii,
de
;
obţinute
b)
dru de tinărul pe care-l va face un meş... acord global cu tarif constant pe proporţional cu numărul de zile e- venit garantat lunar, acesta cores­
miner de mina I. „li place mun­ C. SANDU unitatea de produs sau la 1 000 lei fectiv lucrate şi cu îndeplinirea sar­ punde retribuirii pentru 25 zile lu­
valoare a producţiei pină la nivelul cinilor stabilite ; 80 la sută coope­ crate.
Pentru înfăptuirea măsurilor stabilite de Conferinţa judeţeană a deputaţilor consiliilor populare
asigura condu-
aoeastă specie
e nici o restan-
că redresarea Acţiuni complexe pentru gospodărirea apelor
) economic a u-
r condiţionată
îndeplinesc indi- • Pentru regularizarea cursurilor riurilor şi amenajarea bazinelor cursurl de apă şi bazine hidrogra­ înconjurător, îndeosebi măsurilor de concepţie unitară, a Întregii reţele
sectorul zooteh- fice din judeţ, de importanţă locală, prevenire şi combatere a poluării a- hidrografice şi o bună gospodărire
ndere însemnată hidrografice din judeţul nostru se vor investi, din fondurile statului, prin lucrări de regularizare, Îndiguiri pelor. Aşa cum prevede programul a apelor.
i şi veniturile peste 940 milioane lei. şi decolmatări, dc combatere a ero­ judeţean, se vor realiza staţii şi in­ Alături de eforturile materiale ale
surprinde faptul ziunii solului şi alunecărilor de te­ statului, o contribuţie Însemnată la
;te lăsat la pc- • Importante lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice se ren. Numai in cincinalul actual vo­ stalaţii care să asigure o epurare executarea lucrărilor de amenajare
Numai aşa se vor executa in acest cincinal pe riurile : Mureş, Crişu Alb, Riul Mare, lumul de investiţii din fondurile sta­ avansată a întregului volum de apă a cursurilor de apă, regularizări, dc-
se tărăgănează Strei şi altele. • Se vor face lucrări de îndiguiri, regularizări şi decol- tului depăşesc 300 milioane lei. A- reziduală ce se evacuează in -riuri. Coimatări, taluzări, desecări, comba-
i ale anului re­ vem în judeţ un număr de 8 şantie­ Se vor reduce şi cantităţile de no­ lerea eroziunii solului şi poluării a-
ce nu se pune matări pe 660 km cursuri de apă. re. Sînt în curs de finalizare lucră­ civităţi din apele uzate evacuate de pei îşi aduc locuitorii judeţului. An­
creşterea din rile de regularizare a riurilor Crişu întreprinderile industriale prin adop­ gajamentele asumate de adu narile
ectivelor. Să nu Programul naţional de amenajare cini, modalităţile de îndeplinire a Alb, in zona oraşului Brad, a riu- tarea de procese tehnologice nepo- cetăţenilor, dc sesiunile consiliilor
producţia de a bazinelor hidrografice din ţara lor au fost amplu dezbătute in ca­ lui Strei şi afluenţilor săi la Baru, populare si de. Conferinţa judeţeană
te mulţumitoare, noastră aprobat de Congresul consi­ drul Conferinţei judeţene a deputa­ a riurilor Gcoagiu, Sibişel şi Beriu, luante şi mărirea gradului dc re­ a deputaţilor prevăd executarea prin
ciclare a apei. Acestui gen dc lu­
a bazei furaj e- liilor populare este o acţiune com­ ţilor consiliilor populare municipale, precum şi a lucrărilor de consoli­ muncă patriotică a unor lucrări in
sucuiente este plexă, de largă perspectivă, privind orăşeaeşti şi comunale. Conferinţa a dare a digului la Deva, de desecare crări i se alocă investiţii de peste valoare dc peste 100 milioane lei.
sglijat. Fireşte, sistematizarea pe baze moderne Si adoptat programul judeţean de ame­ şi regularizare a Văii Mărtineştiului, zoo milioane lei. Astfel, vor fi con­ Asigurtnd o mobilizare masivă , şi o
ii fermei sînt într-o concepţie unitară a Întregii najare a bazinelor hidrografice in de decolmatare a canalului Batiz. struite şi sc vor moderniza 35 staţii participare activă Ia muncă a tu­
energic, pentru reţele hidrografice, regularizarea tu­ perioada cincinalului 19"fi—1980 şi in Lucrările din trimestrul I a.c., cu de epurare in oraşe, in sectorul mi­ turor cetăţenilor, obiectivele stabilite
are a sectorului turor cursurilor de apă, amenajarea perspectivă pînă in anul 1990. toate condiţiile vitrege din iarna a- nier şi siderurgic şi încalţe unităţi în programul judeţean, se vor mate­
plinească ritmic Potrivit prevederilor programului, cestui an, sînt intr-un stadiu cores­ rializa cu succes.
corespunzătoare a fiecărui bazin hi­ lucrări cu caracter complex de a- punzător iar prevederile pe acest unde problemele privind epurarea a-
drografic, realizarea unor acumulări menajare hidroenergetică se vor e- trimestru vor fi realizate. Sînt asi­ pelor reziduale nu au in prezent o Ing. PAVEL BORA
de reporter! de apă, desecări şi irigaţii. xecuta pe Riul Mare, Strei şi Mu­ gurate maşinile, utilajele şi forţa de rezolvare corespunzătoare.
In Înfăptuirea acestui program
Lucrările si măsurile prevăzute in
TÎRCOB complex, importante sarcini revin reş, undo vor fi puse in funcţiune muncă dş care avem nevoie. programul •iidctean asigură siste­ directorul Oficiului judeţean
importante acumulări de ape. De a-
O atenţie deosebită se acordă şi
NICOARA şi judeţului Hunedoara. Aceste tav- semenea, se vor amenaja celelalte lucrărilor de protecţie a mediului matizarea pe baze moderne, intr-o, de gospodărire a apelor