Page 4 - Drumul_socialismului_1976_03

DRUMUL SOCIALISMULUI % Nr. 6 1<
Pag. ^

CINCINALUL REVOLUŢIEI TEHNICO ŞTIINŢIFICE
y 7...... ....................■* .............. ... .

a La cea de-a V
rologiei de poezie
porană“ organizat
n
clubul „Siderurgis
Nici o clipă de răgaz pentru doara, iubitorii lir
Acţionăm pentru sporirea contribuţiei oaspete pe poetul
cu, redactor la re
urgentarea lucrărilor ranul".
o La căminul
Centralei minereurilor Deva la Zdrapţi, prof. Se
prezentat expuner
agricole de primăvară energeticii române
1976—1980". Tot ai
asigurarea bazei de materii prime ce revin tinereLuli
masa rotundă cu
lele Congresului
O cerinţă de acută actualitate Procedînd astfel, cooperatorii solariilor se constată, de asemenea, U.T.C.".
Convorbire cu tovarăşul dr. ing. AUREL LÂPUŞCA, este ca, sub conducerea organiza­ sînt cointeresaţi să ia măsuri su­ în comunele Hă rău, Băcia, Turdaş,
© Ieri s-a descl
director general al C.M. Deva ţiilor de partid de la sate — ac- plimentare în scopul creşterii pro­ Gurasada şi altele. nergetic din Deva
ţionînd în lumina sarcinilor tra­ ducţiei. De pildă, cooperatorul Va- rantă „Aspecte dii
— Săptămina trecută a avut loc economic a noi zăcăminte au fost sate de secretarul general al parti­ sile Mihăesc a început să trans­ IN LIVADA se LUCREAZĂ pentru instaurarea
adunarea reprezentanţilor oameni­ elaborate programe-cadru pe zone dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, porte gunoi de grajd din gospodă­ dup A program concret crat-populare, ogli
lor muncii de la Centrala mine­ metalogenetice, în baza cărora se la recenta şedinţă de lucru de la ria personală pe suprafaţa unde e- mente", organizată
reurilor Deva Ca a dezbătut ac­ vor dezvolta lucrările de cerceta­ C.C. al P.C.R., cu primii secretari chipei dîn care face parte i s-a — în acest an avem sarcina să ţeană a Arhivelor
tivitatea şi sarcinile ce stau în re geologică în perioada 1976-1980. ai comitetelor judeţene da partid repartizat cultura de porumb. De realizăm peste 700 tone fructe pro­ le următoare, exp<
faţa tuturor unităţilor, din judeţ Ca obiective mai importante ce — lucrătorii ogoarelor (coopera­ asemenea, cooperatorii Samoilă Pa- ducţie marfă — ne-a relatat ingi­ chisă şi iu alte un
şi dinafara lut. Din această arie se urmăresc în acest an în cadrul tori, mecanizatori, cadre tehnice şi raschiv, Viorica Brînduş, Samoilă nerul şef al C.A.P. Peşteana, Pe­ municipiu.
largă de probleme dezbătute şi unităţilor din judeţul Hunedoara producători cu gospodărie indivi­ Medrea, Teodor Cozac, precum şi tru Micloşoni. Lucrările pregătitoa­ o In localităţile
de măsuri stabilite, vă solicităm, aş aminti lucrările geologice în duală) să intensifice ritmul pre­ tractoriştii Ion Traian, Ion Murgoi, re se desfăşoară din plin. Din Boiul de Jos, Cari
stimate tovarăşe director general, extinderea zăcămintelor de fier gătirilor în vederea declanşării la Miron Tomuţa, Nicolae Damian, cele 224 ha livezi, pînă acum au neşti şi Petreşti, c-
să punctaţi preocupările prioritare din Poiana Ruscăi, cele pentru timp a însămînţărilor de primă­ Aurel Arghitan şi alţii au asigurat fost fertilizate 140 ha. Tratamente­ tîlnit cu brigăzi şl
al.e centralei şi unităţilor sale din valorificarea zăcămîntului de ga- vară, să urgenteze acţiunile meni­ fertilizarea a peste 240 ha cu în­ le fitosanitare s-au aplicat la pe­ va.
judeţ in primul an al cincinalului brouri cu magnetită titano-vana- te să asigure temeinice baze re­ grăşăminte chimice şi organice. ste 60 000 pomi, iar tăierile sînt o La Casa de c
revoluţiei tehnieo-ştiinţifice. diferă, prospecţiunile în extinde­ coltei de cartofi, legume,. fructe UNII AU INSAmINŢAT făcute pe mai mult de 60 de hec­ s-a deschis o expi
— Asigurarea dezvoltării impe­ rea zăcămintelor cunoscute de mi­ tare. Toate acţiunile se desfăşoa­
tuoase a producţiei . de metale ne­ nereuri neferoase şi aurifere din şi alte culturi. In legătură, cu sta­ ÎN SOLARII, ALŢII NICI ră pe bază de program concret de naivă cu lucrări i
diul în care se găsesc pregătirile
feroase şi de minereuri de fier, Munţii Metalici. De asemenea, pentru campania de primăvară, NU LE-AU ACOPERIT lucru. Cooperatorii din formaţia Ştefan Safian, din
trunite aici picturi
prevăzute în cincinalul 1976-1980, sî-nt prevăzute acţiuni pentru prezentăm aspecte semnificative constituită în cadrul fermei pomi­ noscuţilor artişti L
realizarea unei producţii indus­ prospectarea geologică a substan­ Dovedind preocupare şi iniţiati­ cole fiind retribuiţi în acord glo­
triale în anul 1976 ce prezintă o ţelor nemetalifere şi a rocilor u- din cîteva unităţi agricole. vă pentru transpunerea în viaţă a bal, îşi îndeplinesc exemplar sar­ Petru Roman, Pet
creştere de peste 11 la sută faţă tile. ORGANIZAREA obiectivelor stabilite de Conferinţa cinile zilnice ce le stabilim. Coope­ ca Nicodin şi Leii
de 1975 şi a unui volum de in­ — Productivitatea muncii va de­ judeţeană a deputaţilor consiliilor ratorii Gheorghe Ursu, Socaci Ion e „înfrăţiţi în rr
vestiţii cu aproximativ 50 la sulă vansa în 1976 ritmul de creştere ÎN ACORD GLOBAL — populare, primarul comunei Ilia, Lazăr, Axente Iosivoni, Vicu Tă- s-a intitulat spect
mai mare decît cel din anul tre­ a producţiei industriale. VERIGA DE BAZA Teodor Vasiu, a ţinut să ofere un şală, Simion Ardelean, Romulus la căminul culturi
cut- constituie preocupările priori- — Aşa este. In condiţiile unei exemplu personal în privinţa con­ Scorobete, precum şi tractoriştii formaţiile artistice
are ale organizaţiilor de partid creşteri a productivităţii muncii — Considerăm că un factor de­ strucţiei solariilor de curte. Din Ion Stăncioni, Voicu Iosivoni, Cor­ ghiară şi germană
resurse locale (prăjini de lemn), a
organelor . colective de condu­ p;e total centrală de peste 12 la cisiv pentru asigurarea succesului construit un solar pe o suprafaţă nel Popescu şi Aurel Stănămirescu găi, Cristur, Jeled
ce, e'- din centrală şi unităţile com­ sută în anul 1976 faţă de 1975, deplin al lucrărilor agricole de pri­ s-au situat în frunte la acţiunile e în întâmpinare
de 150 mp, l-a acoperit şi a însă-
ponente Aşa după cum sublinia­ întreaga atenţie trebuie îndrepta­ măvară este organizarea temeinică mînţat în el ardei iute, vinete, întreprinse. sindicatelor, sub ge
ză documentele Congresului al tă spre realizarea acestui obiectiv a muncii în cadrul formaţiilor de ardei gogoşar, roşii şi varză tim­ ...Sîmbătâ şi duminică, la C.A.P. muri purpurii şi ■
XT-lea, ale plenarei din iulie a- deosebit de mobilizator. lucru, cunoaşterea de către toţi purie. Preşedintele C.A.P. Bretea Brad s-au organizat acţiuni largi mitetul municipal
nul trecut a C.C. al P.C.R. şi du­ — Cum veţi acţiona pentru îm­ cooperatorii şi mecanizatorii a sar­ Mureşană, Ioan Hui, a construit cu cooperatorii la fertilizarea live­ din Petroşani a o
pă cum ne-a cerut secretarul ge­ bunătăţirea reparaţiilor şi revizii*- cinilor de producţie, a tehnologii­ zii şi a altor culturi, administrîn- can prima fază a
neral al partidului, tovarăşul lor la instalaţii şi utilaje, proble­ şi el un solar asemănător. Exem­ maţiilor artistice
Nicolae Ceauşescu, centrala, uni­ mă discutată în adunarea gene­ lor ce trebuie aplicate, a retribu­ plul este un îndemn şi pentru alţi du-se 10 tone îngrăşăminte . chimi­ cadrul căreia s-ai
tăţile sale din judeţ trebuie să rală pe centrală? ţiei ce li se cuvine în cadrul a- locuitori din comună ca : Partenie ce. Cooperatorii din echipa pomi­ 400 de artişti din '
aducă în acest cincinal o contri­ — Pentru creşterea în continua­ cordului global — ne^a spus in­ I-Iedrea, Constantin Budică, Sabin colă au trecut la efectuarea tăieri­ şi Lupeni.
buţie mult sporită la asigurarea re a indicelui de utilizare exten­ ginerul şef al C.A.P, Beriu, Ioan Hui şi alţii. De asemenea, la lor. Pentru modul cum îşi îndepli­ o In cadrul u
bazei de materii prime. sivă al instalaţiilor şi utilajelor Manolesc. Numai astfel este po­ C.A.P. din Ilia s-a amenajat sola­ nesc îndatoririle, merită să fie e-
sibil să se acţioneze eu spirit de rul pe 1100 mp, însămînţîndu-se cu videnţiaţi brigadierii Teodor Co- schimburi cultural
Realizarea nivelurilor de pro­ în cadrul C.M. Deva s-au iniţiat fara întreprinderii
ducţie şi investiţii prevăzute pen­ şi se urmăresc permanent măsuri răspundere, într-un climat de or­ castraveţi, ridichi şi ardei. La din, Ion Stingă şi Petru Lut-a, şe­
dine şi disciplină — aşa cum a C.A.P. Sîrbi şi Brîznic, construcţia fii de echipe Sabin Stanciu. A- lan (dirijor Carol
tru acest an reclamă perfecţiona­ vizînd activitatea de întreţinere vram Lupea, Chiş Morar Gheor­ voluat pe scena C!
rea continuă a tehnologiilor de şi reparaţii, care să satisfacă ne­ cerut şi la recenta şedinţă de lucru solariilor se află însă sub sem­
nul întrebării, iar la C.A.P. Le.ş- ghe, conducătorul de atelaje Aclam gistul" din Huned
extracţie şi preparare, dotarea u- cesităţile producţiei Au fost con­ de la C.C. ăl P.C.R., secretarul fanfara siderurgişt
«ităţilor cu utilaje de mare ran­ stituite echipe specializate pe general al partidului, tovarăşul nic şi Şoimuş s-a construit doar Florea şi alţii. (dirijor Ion Gosti
scheletul de lemn (!). O slabă pre­
dament, creşterea gradului de principalele utilaje, care efectuea­ Nicolae Ceauşescu — in scopul rea- fanfare au susţinu
mecanizare în subteran, îmbună­ ză reviziile şi reparaţiile pe bază lizării planului şi angajamentului ocupare in privinţa construcţiei N. TIRCOB cert cuprinzând pi
tăţirea organizării producţiei şi a de grafie, asigurîndu-se astfel re­ asumat în întrecere. Iată de ce riui clasic, precun
muncii. Colectivele de muncă ale ducerea timpului de staţionare. am insistat ca oamenii din compo­ triotice şi revoluţi
unităţilor din raza judeţului nos­ S-au luat, de asemenea, măsuri nenţa celor 12 echipe constituite
tru îşi canalizează eforturile, de pentru asigurarea recepţiei calita­ în cadrul a două ferme şi două o Duminică, ans
pildă, spre extinderea metodelor tive şi cantitative a lucrărilor de brigăzi să ştie ce suprafeţe şi al Clubului din 5
de -ibataţ de mare productivitate reparaţii de către conducătorul unde li s-au repartizat, să lucreze muncitorilor de
tla I.M. Hunedoara, I.M. Barza şi proceselor tehnologice. S-a trecut pe bază de programe concrete, ca Riu Mare şi
<E.M. Cdrtej, a săpării suitorilor ia organizarea centralizată a repara­ la fabrică. In angajamentele în­ tului Clopotiva.
prin găuri lungi de mină la E.M. ţiilor la unele utilaje în ateliere cheiate sînt prevăzute răspunderi­ în program a figi
Deva, spre creşterea producţiei de cu dotare tehnică corespunzătoa­ le fiecărei formaţii. Spre exemplu, lele, piesa de tea 1
utilaj minier şi a pieselor de re. echipei nr. 3 din brigada I, con­ taci, ea vorbeşte*
schimb pentru acestea la U.U.M.R. Muncitorii, inginerii şi tehni­ dusă de Eugenia Ştefănie, i se a- Popa.
Crişcior cienii din unităţile de cercetare tribuie 4 ha cu cartofi, 20 ha cu o Ieri, la Deva,
— In Expunerea Ia Congresul geologică, exploatare şi preparare porumb, 5 ha cu mentă, cîte 1,4— hai Eminescu", ai a
consiliilor populare judeţene to­ aparţinînd C.M. Deva, constructo­ 1,6 ha cu mac, sfeclă furajeră şi romanului „Nemur
1
varăşul Nicolae Ceauşescu subli­ rii de utilaj minier nu vor pre­ varză de toamnă, precum şi 20 ha ăl scriitorului Rad
nia că va trebui să se acţioneze cupeţi nici un efort pentru ca în fînaţuri. Potrivit calculelor de de­ tîlnire a cititorilor
mai ferm pentru dezvoltarea ba­ acest prim an al cincinalului să viz, fondul de retribuire cuvenit avea loc astăzi la
zei de materii prime şi valorifi­ dezvolte continuu realizările obţi­ este de 38 lei şi 150 kg produse la o Tot ieri, la Di
carea resurselor locale- nute, pe baza progresului tehnic, tona de cartofi, 36 lei şi 200 kg rat consfătuirea ai
— Centrala noastră acţionează a creşterii simţului de răspunde­ produse la tona de porumb, 5 000 lor cenaclului arti;
în acest spirit. Pentru creşterea re şi exigenţă la toate nivelurile. lei la tona de mac, 658 lei la tona
mai accentuată a bazei de mate­ Convorbire consemnată de de mentă, iar la furaje se acordă
rii prime şi atragerea în circuitul I. MÎRZA cotă-parte din producţia realizată.
Faza zonală c
Succese de prestigiu in economia hunedoreană struit un solar de curte, unde a însămînţat legume timpurii. naţional
Cu cheltuieli minime, primarul comunei Ilia, Teodor Vasiu, a con­
studfei
După cum ne-a - tr
OŢEL PESTE SARCINILE DE PLAN materiale şi energie electrică. Ce­ succes în stratul 3 din sectorul TERMENELE DE PREDARE VOR FI dentul nostru Vasi
le mai bune rezultate le-au înre­ III, ieri a fost introdus în pro­ s-a desfăşurat la C
sindicatelor dj.n Pe
In toate uzinele C.S. Hunedoara gistrat, în primele două luni ale ducţie, în abatajul vrednicului RESPECTATE ÎNTOCMAI nală a Festivalului
se munceşte cu rîv.nă, cu înalt anului, oţelarii de la O.S.M- II, brigadier Constantin Voicu, com­ studenţeşti. S-au
devotament muncitoresc pentru care au chemat la întrecere, în plexul de susţinere şi tăiere me­ Pe strada principală a oraşului — Cînd vor trebui predate cele unui public numere
realizarea unor cantităţi sporite acest an, toate colectivele de canizată produs la Fabrica de Petroşani, în preajma cinemato­ 5 blocuri ? sambluri folclorice,
de metal şi de tot mai bună cali­ muncă din marele combinat side­ stîlpi hidraulici de la Vulcan. De grafului „7 Noiembrie", se con­ — iVl 1-2-3 — în luna august a.c., de muzică uşoară, c
suri, brigăzi artişti
tate. Chemarea la întrecere pe rurgic. asemenea, în sectorul V, stratul struieşte un modern complex de iar M 4-5 — în noiembrie. Deşi montaje literare rt
care siderurgiştii hunedoreni au 5, a început exploatarea în fron­ locuinţe : 5 blocuri cu cîte 8, 9 şi sînt construcţii cu un ridicat grad tutui de mine Petro
iansat-o către toate colectivele de PREOCUPARE CONCRETĂ tale scurte — metodă prin care .10 etaje, însumînd 176 de apar­ de dificultate, necesitînd un mare subingineri Hunedo
muncă din industria metalurgică PENTRU MECANIZARE se economiseşte o mare cantitate tamente- volum de excavaţii şi de armă­ de subingim. ri Reşi
este onorată cu succes. Prin per­ Sporirea producţiei de cărbune de lemn de mină. Faţă de grafice, lucrările pre­ turi din fier beton în fundaţii, vom
fecţionarea continuă a tehnologii­ şi creşterea eficienţei economice Prin acest proces intens de me­ zintă. unele rămîneri in urmă. putea' respecta întocmai termene­ Intîlnirea ce-
lor. de lucru, prin întreţinerea şi au determinat intensificarea ac­ canizare în abataje şi .printr-o Cauzele ni îe-a expus tehnicianul le de predare.
exploatarea raţională a agregate­ ţiunii de' mecanizare la mina Pe- mai bună organizare a muncii, Petrică Cosma, conducătorul lu­ — In ce stadii de lucru vă aflaţi? literare pi
lor şi printr-o temeinică organi­ tri-la. Armarea metalică, tăierea şi minerii Petrilei au extras în crărilor. — Centrala termică este aproape
zare a muncii, oţelarii au elabo­ încărcarea cu combine de mare luna recent încheiată cu aproape — Temperatura foarte scăzută gata, am finalizat structura de Cea de a treia
rat, de la începutul anului, su­ randament cîştigă tot mai mult 1500 tone de cărbune mai mult din această iarnă, lipsa pietrişu­ rezistenţă la M 1-2-3, am terminat durilor literare pic
plimentar sarcinilor de plan, peste termen în abatajele Petrilei, uşu­ decît prevedea cifra de plan. De lui, zile la rînd, efectivul redus parterul la M 2-3 — unde vor fi nicipiul Deva —: ;
12 000 tone de oţel. din care o rează munca oamenilor, reduce remarcat că toate cele 5 sectoare de muncitori. Acum însă vremea amenajate magazine —, iar de săp­ după-amiază de,
bună parte este oţel'aliat şi aliat considerabil consumul de mate­ productive ale exploatării au în­ s-a îmbunătăţit, ne-am repartizat tămâna aceasta începem turnarea „Dr. Petru Groza“
superior. In acelaşi timp, au fost riale, sporeşte productivitatea cheiat luna februarie cu sensibile mai bine lucrătorii pe operaţiuni betonului. şi reuşită manifest<
obţinute însemnate economii de După ce a fost experimentat cu sporuri de producţie. de execuţie. D. G. au participat elev
ce şi părinţi. Mei
' ‘ ' ' ' ' * mmmm g ,r urr g mmmiv g gmmmr g g mm,n r g mmm<r g .nr m Mmmm w Mmm* M mmm» g mmmm g ■■■ w g mmm g mmmg g mmmm g mmmm g mmmm g gtmmr S Labiş", organizat d
a prilejuit momen
Atragerea maselor la conducerea Aceste iniţiative valoroase, de încărcate de lirism
treburilor obşteşti — principiu de PERFECŢIONAREA ACTIVITĂŢII CONSILIILOR POPULARE folosire a posibilităţilor şi resurse­ Prezentat înlr-o '.al
bază al activităţii consiliilor popu­ lor locale, pot fi îmbrăţişate .şi de de membrii cenaci
lare — se realizează prin forme alte consilii populare, de cetăţenii Daniela Dcleanu .
multiple. Una din aceste forme de­ din alte sate, pentru realizarea de racu), pe un fond'
mocratice pe care se bizuie acti­ alimentări cu apă prin captarea din rapsodiile ene
vitatea organelor locale ale pu­ Iniţiativa şi spiritul gospodăresc in acţiune unor • izvoare. Asemenea posibili­ da“ lui Ciprian Po
terii şi administraţiei de stat. este tăţi există în multe sate. Şi, pe ba­ lionul a fost intrei
adunarea populară cetăţenească — za unor- dezbateri largi în adună­ zicală „Moartea că
for larg, democratic de participare nor localităţi rurale din judeţul Locuitorii satelor Chitid şi Bo- două sate dispun de reţele de apă rile populare, pot fi iniţiate ase­ fesorului Oliviu Se,
directă, activă şi efectivă a cetă­ nostru. Deputaţii — purtătorii de baia — ne relata tovarăşul Iero- stradale şi branşamente în casele menea acţiuni de- larg interes ob­ ţii poetice ale pio
ţenilor la conducerea treburilor ob­ cuvînt ai cetăţenilor — au adus nim Grecu, primarul comunei Bo- lor. Au, cum se spune, apă la ro­ ştesc. Diaconescu, 'Victor
şteşti, mijloc principal de consul­ propunerile cetăţenilor la cunoş­ şorod — au luat -iniţiativa realiză­ binet, ca la oraş. Sistemele locale de alimentare cu Craţu, Antoniu Iuq
tare largă, nemijlocită a maselor, tinţa consiliilor populare şi cu spri­ rii alimentării cu apă a satelor Şi cetăţenii din comuna Lelese apă amintite — realizate pe baza drea, Gabriela Kg
de valorificare a iniţiativei şi pri­ jinul acestora s-a trecut la ac­ prin captarea unor izvoare puter­ au procedat la fel. Aici, cu ajuto­ consultării şi participării tuturor Guran — inspiraI
ceperii oamenilor. ţiune. Au fost consultaţi specialiş­ nice din vatra localităţilor. Consi­ rul unor unităţi economice, al me­ cetăţenilor la muncă, a contribu­ copilăriei, din drai,
în asemenea adunări cetăţenii tii privind debitul, calitatea apei liul popular a sprijinit această ini­ seriaşilor din sat angajaţi în între­ ţiei lor în bani — sînt o expresie trie şi neam — ai
şi-au orientat activitatea spre rea­ şi asupra modalităţilor de captare ţiativă şi le-a acordat tot spriji­ prinderi, s-au montat atît conduc­ vie a ceea ce se poate realiza îm­ căldură, suscâfind 1
de-a treia întilnv
lizarea unor obiective cu adevărat a -izvoarelor, s-au constituit comi­ nul. Au fost construite barajele şi tele, precum şi cişmelele pe uli­ preună cu masele, vaiorificînd ini­ literare pioniereşt.
utile, de larg interes obştesc. Aşa tetele de cetăţeni şi, cu participarea bazinele, s-a-u săpat şanţurile şi ţele satului. în satul Petreni, co­ ţiativa şi spiritul lor gospodăresc.
s-a născut şi iniţiativa amenajării, la muncă şi contribuţia în bani a muna Băcia, a fost de asemenea Aceasta este iniţiativa în acţiune. fost o autentică n
cu forţe şi . mijloace proprii, de tuturor locuitorilor, ceea ce s-a s-au montat conductele de aduc- captat un izvor pentru alimentarea
Bisteme de alimentare cu apă a u- propus, s-a şi înfăptuit, •ţiune. Acum locuitorii din cele cu apă a gospodăriilor populaţiei. N. BADIU