Page 40 - Drumul_socialismului_1976_03
P. 40
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 NR. 6108 9 MARŢI, 30 MARTIE 1976
Pagi 6
■ ■• .. ■■ ■, ■ -• : .. \ . .....y . . .. , . ■ ____
Festivalul coral interjudeţean Vacanţa de primăvară
Sfîrşitul acestei săptămîni va în luptă alo poporului şi realizărilor
semna pentru cei aproape 100 000
istorice alb socialismului, sînt cite-
Eroi au fost, eroi sînt mea de şcolari hunedoreni — ca şi pen va din frumuseţile vacanţei cn pro
A-
tru toţi elevii ţării — începutul va
politico-educativ.
caracter
fund
O
recreaţia
canţei
primăvară.
aşteptată, do meritată după un nou proape 1 000 de elevi se vor bucura
in
tabere
do
recreaţia
primăverii
Timp Re două zile, la Deva a ' a- din Şiria, judeţul Arad (dirijor Du Bercea), corul german al Casei de trimestru de muncă, de strădanii pe interj udeţene sau în cele organiza
drumul
şcolar.
progresului
Şi
te în judeţ.
a-
vut loe un eveniment artistic deo mitru Popovici). cultură din Hunedoara (dirijor loan ceastă vacanţă a primăverii (4—-18 Va fi o vacanţă a manifestărilor
sebit : un număr de 22 formaţii co Judeţul nostru a fost reprezentat Bart), corul căminului cultural din aprilie) se anunţă generoasă in sportive (crosul cravatelor roşii cu
rale din judeţul nostru şi din alte de către corul Casei de cultură din Romos (dirijor loan Popa), corul activităţi recreativ-educative, con tricolor şi al tineretului, etapa ju-
localităţi din ţară, însumintf peste Orăştie (dirijor Cornel Bogariu), co „Rapsodia" al cadrelor didactice din ferind elevilor posibilităţi multiple doţoană a concursului de aerorache-
2200 de membri, şi-au dat întilnlre rul „Cantilena" din Brad (dirijor Petrila (dirijor Vladimir Ureche), de odihnă activă, do roconfortare te modele şl radiotelegrafiei şi ar
pe scena Casei de cultură intr-un Emil Mărgineanul, corul Combinatu corul Exploatării miniere Ghelar intelectuală şi fizică. Excursiile te tistice (faza republicană a festiva
amplu festival sub emblema „Eroi lui siderurgic Hunedoara (dirijor (dirijor Marin Dirvă) şi corul cămi matice — primează cele închinate lului formaţiilor corale şi orchestra
au fost, eroi sint încă". Marin Dirvă), corul sindicatului in- nului cultural din Dobra (dirijor jubileului Partidului Comunist le din licee) etc.
Manifestarea, înscrisă în cadrul văţămînt Deva (dirijor Gheorghe Petru Chlseev). Român şi centenarului Independen Şi la toate aceste manifestări, în
pregătirilor pentru Congresul edu ţei de stat a României —, drumeţiile, care vor fi evaluate noi talente, se
caţiei politice şi culturii socialiste, activităţile sportive, expediţiile, ac vor adăuga acţiunile social-utile,
a constituit, prin cîntecele interpre ţiunile social-utile (ca plantări de unde pionierii şi utecişlii so vor lu-
tate, un omagiu adus partidului, pa pomi, lucrări de întreţinere a lotu tîlni şi Întrece în muncă la planta
triei noastre socialiste şi eroilor săi, rilor şcolare, de gospodărire şi În tul celor li 000 de arbori şi arbuşti,
precum şi un valoros schimb de frumuseţare a şcolilor şi localităţi 17 000 pomi fructiferi. Ia curăţatul
experienţă între formaţiile corale şi lor) îmbogăţesc programul coman păşunilor, livezilor, la îndiguiri şi
dirijori. damentului judeţean pentru orga desecări in C.A.P. şi I.A.S., Ia co
Au venit să-şi etaleze calităţile nizarea vacantei. lectarea unor mari cantităţi de de
Interpretative pe scena deveană co Excursiile in ţară şi în R.P. Bul şeuri neferoase, de hîrtie, textile, la
rul „Gh. Danga" al Casei de cul garia — pe urmele luptătorilor lucrări de înfrumuseţare a şcolilor
tură din Cîmpina (dirijor Carol români în războiul pentru indepen şi localităţilor. Va fi, aşadar, o va
Krisclier), corul „D. G. Kiriac" al denţă —, întilnirile cu activişti de canţă în aer liber, unde frumuse
Palatului culturii din Piteşti (dirijor partid şi de stat, conducători do ţile recreative se vor armoniza cu
Emanoi! Popescu), corul Direcţiei unităţi economice, oameni de şti cele conferite de munca utilă, toa
generale C.F. Bucureşti (dirijor inţă şi cultură, muncitori fruntaşi, te purtând ecusonul actului educa
Traian Buclea), corul „Freamătul" pentru cunoaşterea tradiţiilor de tiv.
al Casei de cultură din Călăraşi
(dirijor Nicolae Vicleanu şi Dumi
tru Buzatu), corul „Gh. Danga" al
Casei de cultură „N. BălcesctP" din FestivaliiS-conoars „Cîntecu! adfnoului*
Bucureşti (dirijor Anatol Goreav-
Soroccanu), corul căminului cultu
ral din Seini, judeţul Maramureş
(dirijor Viorel Tarţa), corul căminu In succes al arfei plastice,
lui cultural Medieşul Aurit, judeţul
*Satu Mare (dirijor I. Petrovici), co
rul Casei de cultură din Şimleul cîntecufe» şi poeziei minereşti
Silvanlel, judeţul Sălaj (dirijori I-
lona Costinaş şi Traian Albu), co
rul de cameră al sindicatului în- La Casa de cultură a sindicatelor Hunedoara, poeţii Eugen Evu din
văţămînt Timişoara (dirijor Mircea din Petroşani s-a desfăşurat, cea Hunedoara, Dumitru Fineţeanu din
Idvoreanu), corul Cooperativei „I- de a V-a ediţie a festivalului-con- Baia Mare, Mircea Bujorescu din
giena" din Timişoara (dirijor La- curs „Cintecul adincului", organizat Petrila. Sirnona Zepa din Sibiu, ar
dislau Cszizmarilt), corul căminului în pregătirea Congresului educaţiei tiştii plastici amatori Carol Ambruş
cultural Gătaia, judeţul Timiş (diri politice şi culturii socialiste şi a
jor Achim Pole), corul Casei do Pe scena Festivalului coral „Eroi au fost, eroi sînt încă", evo- Congresului Uniunii generale a din Anina, Dafinel Duinea din Vul
cultură din Oradea (dirijor Avram luează corul din Petrila. can, Iosif Ady din Baia Sprie şi
Geoldeş), corul căminului cultural Foto : VIRGIL ONOIU sindicatelor din România. Par mulţi alţii.
ticiparea celor 6!) de concu „Este un festival devenit de pe
renţi din 12 judeţe ale ţării, acum tradiţional, iar ca valoare şi
doreni a cunoscut o efervescenţă concurenţi care şi-au dedicat crea mod de organizare le întrece aproa
deosebită. La casele de cultură, ţia şi talentul oamenilor muncii de pe pe toate de acest gen din tară
carnet cultural căminele culturale şi cluburile pe aceste meleaguri, a situat şi a- — ne declara, la sfîrşitul con
. ' , muncitoreşti s-au desfăşurat ample cum această sărbătoare culturală la cursului, compozitorul George Gri-
spectacole urmărite de mii de spec ridicate cote interpretative şi de goriu, preşedintele juriului. Mă aflu
tatori. Astfel, ansamblul artistic al
„DE LA COMUNIŞTI tăţean, ca expresie a conştiinţei Casei de cultură din Haţeg a pre creaţie, a adus prin vers, cintec şi la a ITI-a ediţie şi vai răspunde cu
„j: : ;
lucrări de artă un ales omagiu pa
unei
înaintate (Ana Puşcaş, Hunedoara). zentat spectacole peutru minerii 7 M ovners rin rtvirî -n-n rtlno nwtnnÎM plăcere 'nl rtr> no'n o i n n.i eventuale invitaţii in r
ÎNVĂŢAM CUTEZANŢA" INTÎLNIRi din Aninoasa, Lonea şi Petrila ; triei şi partidului, societăţii noastre anul viilor. Plec cu satisfacţii deo
ochipelo artistice de amatori ale socialiste. Au venit să se întreacă sebite...' 1 .
Perioada de pregătire a primului Zilele trecute ne-a vizitat jude căminului cultural din Gurabarza reprezentanţii minerilor din Baia Gîndurile noastre, ale organizato
Congres al educaţiei politice şi ţul academicianul Eugen Macovschi. au oferit un spectacol folcloric Mare, Baia Sprie, Moiru, Anina, rilor, se îndreaptă încă de pe acum
culturii socialiste prilejuieşte tine Omul de ştiinţă a avut, cu acest muncitorilor de pe şantierul hidro Lupeni, Vulcan şi Petrila, ai side- la viitoarea ediţie, cea din 1977, pe
retului şcolar din judeţ ample ac prilej, mai multe întîlniri cu dife energetic Rîul-Mare — Retezat; un rurgişUlor din Galaţi > Hunedoara şi care a vom dedica, aniversării cen
ţiuni cu adinei’ valenţe formative, rite categorii de oameni ai muncii reuşit program artistic au prezen Calau, au venit din Bucureşti, Ti tenarului independenţei patriei
întîinirile organizate eu activişti din judeţul nostru, în care a vor tat şl artiştii Clubului din Simeria noastre.
de partid şi de stat, cu fruntaşi bit despre unele cuceriri ale bio muncitorilor de pe şantierul între mişoara, Giurgiu, Bacău, Sibiu,
în producţie, sub genericul „De la logiei moderne. Astfel de întîlniri prinderii de lianţi Chişcădaga-De- Braşov, Tirgu Jiu, Slatina şi Deva TRAIAN TAMAŞAN
comunişti învăţăm cutezanţa", au au avut loc cu tinerii ia clubul din va ; ansamblul artistic al căminu şi au făcut ca timp de două zile membru al biroului executiv
conferit tinerilor de la Hunedoara Vulcan, cu cadrele didactice din lui cultural, din Rrănişca a fost sălile casei de cultură a sindicate al Consiliului judeţean
şi Brad nu numai cunoaşterea de oraşul Hunedoara, cu tinerii de la oaspetele spectatorilor din Lelese, lor să devină neincăpăloare. Tot
votamentului cu care membrii de I.C.S.H. etc. iar ecliipa de teatru a Casei de odată, mii de localnici,, tineri, stu ai sindicatelor
partid participă la înfăptuirea sar „CINSTIM FRUNTAŞII" cultură din Hunedoara a prezentat denţi şi elevi, oameni ai muncii din
cinilor ce le revin, ci şi perspec la Pui piesa „Mansarda" de Dan oraş au asistat la cele patru spec-
tivele pe care cele două oraşe le La Casa de cultură din Uricani Tărchilă. tacole-concurs de muzică uşoară şi DIN VIAŢA LITERARĂ
vor cunoaşte în cincianlul revolu a avut loc un spectacol muzical- G Recent, scriitorul Corneliu Ră-
ţiei tehnico-ştiinţifice. Tot la Hu coregrafic intitulat „Cinstim frun poezie, vizionind cu acest prilej şi dulescu, din Lupeni, autorul cunos
nedoara, unitatea de pionieri de la taşii", consacrat minerilor fruntaşi CENACLURILE IN DEPLASARE expoziţia de artă plastică cu tema cutelor volume „Vara" şl „Prin de
şcoala generală nr. 6 s-a întîlnit în întrecerea socialistă în cincina tica inspirată din viaţa şi munca fileu", a fost primit in rîndul mem
cu Eroul Muncii Socialiste Ni lul 1971—1975. A participat un ma Membrii cenaclurilor literare „Fla minerilor din trecut şi de astăzi. brilor Uniunii Scriitorilor din R.S.R.
colae Mărculescu. In cadrul întil- re număr de mineri, împreună cu căra" şi „Izvoare" din Hunedoara In cadrul acestei ediţii au ieşit 6 Joi, 23 martie, la librăria „M.
nirii, desfăşurată sub titlul „Memo familiile lor. Spectacolul a fost dat au fost sîmbătă oaspeţii locuitori în ^evidenţă şi au surprins in mod Eminescu" din Deva a avut loc lan
ria marilor şantiere", maistrul fur- de formaţiile artistice ale casei de lor satului Săcel, comuna Sintă- sarea romanului „Cercul" de Platon
specialişti
şi
ti
publicul
nalist a evocat faptele eroice ale cultură. măria-Orlea. Au citit din creaţiile plăcut solişti Doina pe Stănescu din Pardău. Volumul a fost prezentat
nerii
comuniştilor din perioada recon lor cele mai recente, poezii pa publicului de către scriitorul Radu
strucţiei ţării, subliniind valoarea SPECTACOLE triotice şi revoluţionare, poeţii Ne- Bucureşti, Gheorghe Olar din Deva, . Ciobanu.
nepreţuită a muncii devotate — ca La sfîrşitul săptămînii trecute, culal Chlrica, Vaierul Bârgău, Eu Georgeta Brăştineanţ din Timişoa a Vineri, 2 aprilie a.c., Ia acee
datorie fundamentală a fiecărui ce activitatea artiştilor amatori hune- gen Evu, loan Evu, Mariana Pin- ra, Horia Palihovici din Petroşani, aşi librărie: va avea ioc lansarea ro
daru, Rodica Buta şi Daniela CI- George Ciobanu. din Bacău, Zoia manului „Galeria cu viţă sălbatică"
lvini. Gruia din Călan, Tania Suciu din al scriitorului Constantin Toiu. Pre
Simpozion „Perpessicius* zentarea va fi realizată de criticul
Mircea Tomuş, redactor şef al re
vistei „Transilvania" din Sibiu.
în prezenţa unui numeros public, — „Perpessicius şi Ardealul" ; prof.
duminică dimineaţa, în sala mică a dr. Mircea Angheiescu, cercetător ia
Casei de cultură din Deva, s-a des Institutul de istorie şi teorie literară „CEL MAI BUN CONTINUĂ"
făşurat simpozionul „Perpessicius" — „G. Călinescu" al Academiei R.S.R.
manifestare ştiinţifică de ţinută, în — „Perpessicius, cercetător al lite în organizarea Radioteleviziunii
chinată scriitorului, criticului şi o- raturii române premoderne" ; prof. române, ieri seară la Casa de cul
mului de vastă erudiţie Dimitrie S. dr. Cornel Regman, redactor la re-, tură din Deva s-a desfăşurat con
Panaitescu-Perp essicius. vista „Viaţa Românească" — „Arta cursul de cultură generală „Cel mai
Organizat de către Comitetul • ju criticului Perpessicius" ; prof. Bar- bun continuă <c . La întrebările profe
deţean pentru cultură şi educaţie bu Cioculescu, cercetător la Institu sorului examinator Ion Mustaţă, au
socialistă, în colaborare cu biblioteca tul de istorie şi teorie literară „G. răspuns tinerii concurenţi Adriana
judeţeană şi Muzeul literaturii din Călinescu" al Academiei R.S.R. —
Bucureşti, simpozionul s-a bucurat „Perpessicius şi critica impresionis Cobilici din Botoşani, Emil Stanciu
de participarea unor critici, istorici tă" ; prof. Florea Vlad, cercetător Ia din Bucureşti şi Gabriel Năstase din
literari, cercetători şi oameni de li Muzeul Literaturii Române — „Per Ulmeni (judeţul Buzău).
tere din ţară şi din judeţul nostru. pessicius, conducător de instituţii
Au prezentat interesante comunicări culturale" ; prof. Ilie Mirea, Bucu CENTENARUL CRUCII ROŞI!
prof. dr. Augustin Z. N. Pop, de reşti — „Profesorul Perpessicius". în
cadrul simpozionului a fost prezen
la Institutul pedagogic Piteşti — s Conferinţele educativ-sani
„Perpessicius, arheologul manuscri tată şi lucrarea „Perpessicius — o-
mul şi opera", semnată de prof. dr. tare, organizate de comisia mu
selor lui Eminescu" ; prof. dr. Va- Dumitru D. Panaitescu, fiul scriito nicipală, de Cruce roşie din Deva,
sile Nctea, cercetător la Institutul de rului. care în anul trecut s-au ridicat
istorie „Nicolae lorga" al Academiei In încheierea lucrărilor simpozio la peste 180, au avut ca temati
R.S.R. — „Perpessicius şi contem nului, artişti ai casei de cultură au că- prevenirea bolilor infecto-con
poranii săi" ; prof. Valeria Stoian, prezentat un recital de versuri din tagioase, igiena şi viaţa de fami
directoarea Bibliotecii judeţene Deva opera scriitorului. lie» ocrotirea femeii în producţie,
Aspect din timpul Festivalului „Cintecul adincului" ce s-a des-
făşurat la Petroşani. Foto : I. LICHJ alcoolismul şi munca. Comisia
de Cruce roşie de Ia E.M. Deva,
acţionînd în comun cu comite
tul sindicatului şi serviciul de
SUCCES DEPLIN FAZEI REPUBLICANE A CONCURSULUI proiecţie a muncii, a organizat
cursuri de igienă -şi prim aju
tor, iar la I.T.A. s-au organizat
„România socialistă - tara mea de glorii"! — cu şoferii profesionişti şi ama
tori — cursuri de iniţiere pentru
Oraşul Deva va găzdui, la sfîrşitul ntreagă", „Vom fi mereu prezenţi", acordarea primului ajutor pe
acestei săptămîni, faza republicană ,,E scris pe tricolor unire", „Suita căile rutiere. © Cele 20 grupe
sanitare de Cruce roşie clin mu
a concursului „România socialistă — a 11-a hunedoreană" capătă vigoarea
ţara mea de glorii", întrecere orga maiestuoasă a cintului patriotic sau nicipiu — din care 7 cu o dota
nizată de C.C. ai U.T.C. şi Ministe căldura şi frumuseţea neasemuită a re completă . — desfăşoară o vie
rul Educaţiei şi învăţământului pen folclorului local. „Fiindcă avem mîn- activitate pentru însuşirea noţi
tru formaţiile artistice din licee şi dria să fim gazde a acestei faze unilor teoretice şi practice de
şcoli profesionale. Timp de două republicane, muncim cu dorinţa de prim ajutor.
zile, pe scena deveană vor evolua a ocupa un loc onorabil. Nu ne este- ☆
formaţii corale şi orchestrale din uşor, pentru că noi, cei din anul V, La Simeria a avut loc faza in
zece judeţe ale ţării. tocmai ne aflăm în practica peda terzonală a concursului „Sanita
Pentru noua confruntare artistică gogică, şi venim zi de zi la repetiţii rii pricepuţi". Au participat re
— de astă dată de nivel republican — ne spune solista Rodica Tomotaş. prezentanţii şcolilor generale
— formaţia corală a liceului pedago Dar aceasta ne face să îmbinăm, în din Călan*. Haţeg, Orăştie, Ilia
gic a pornit pregătirile cu dorinţa că de pe acum, munca la dhtedră şi Simeria. După o întrecere
de a-şi onora cu cinste şi locul de cu activitatea cultural-artistică", iar
gazdă a întrecerii. Repetiţiile, şi-au Angela Sabău, secretara comitetului susţinută, locul I a fost ciştigat
schimbat cursul normal de pină a- U.T.C. pe liceu, conchide:: „Noi nu de Şcoala generală din Călan.
cum, orele lor se prelungesc, pentru reprezentăm numai şcoala, ci şi pres La întrecerea dintre licee, la
că repertoriul obligatoriu şi . supli tigiul întregului judeţ. Si pentru că care au participat elevi din Ha
mentar solicită o temeinică pregăti şi-au pus încrederea in noi dorim ţeg. Orăştie. Ilia şi Simeria,- lo
re. Sub bagheta profesorului loan să n-o dezminţim, ci s-o concreti cul I I-au obţinut elevii din ora
Publicul a urmărit cu deosebit interes comunicările din cadrul Munteanu şi Gheorghe Bercea, pie zăm într-un rezultat cit mar hun". şul gazdă.
Simpozionului „Perpessicius". sele „Uteciştii", „Tineri din ţara- L. L