Page 5 - Drumul_socialismului_1976_03
P. 5
• MARTI. 2 MARTIE 1976 Pag. 5
D U M I N I C Ă A A V U T D O C L A D E V A
vineri seara la Festivitatea
a ediţie a „An-
omână contem- dezvelirii m
il“ din Hame
ii l-au avut ca
'lorin Costines- (Urmare din pag. 1) seşti, supuşi deopotrivă împilării.
sta „Cdntempo- In ciuda greutăţilor istorice care
i-au pus de multe ori la grea în
şament de oameni ai muncii hune-
culturâl din doreni, care, în frunte cu comu cercare fiinţa de stat şi de neam,
astian Dina a. poporul român a rezistat eroic.
a „Dezvoltarea niştii, muncesc cu abnegaţie şi e- Din rîndurile sale s-au ridicat me
roism pentru înfăptuirea exempla
ti în cincinalul reu vajnici apărători ai năzuinţe
i a avut loc şi ră a politicii partidului. lor de libertate şi independenţă,
tema „Sarcinile Monumentul care începînd de as ducînd mai departe idealul lui De-
i din documen- tăzi împodobeşte municipiul Deva cebal, între aceştia istoria situînd
al X-lea al este o expresie dintre cele mai con la loc de frunte pe Mircea cel Bă-
cludente a politicii Partidului Co trîn, Iancu de Hunedoara, Vlad
munist Roman, iniţiată şi promo
is la Liceul e- Ţepeş, Ştefan cel Mare, Ioan Vodă,
expozi'ţia itine- vată consecvent de secretarul ge Miliai Vodă Viteazul, Dimitrie Can-
neral al partidului, de aleasă cin
î lupta maselor stire a operei înaintaşilor noştri, temir, Kălcpscu, Avram Iancu, Ba-
puterii demo- a marilor personalităţi, care au dat riţiu, Bărnuţiu şi mulţi alţii.
adile în docu- Factori hotărîtori ai progresului
de Filiala jude- expresie năzuinţei spre libertate
şi măi bine a poporului, a luptei patriei i-au constituit Revoluţia de
statului. în zile- revoluţionare pentru progres a ma la 1848—1849, Unirea Principatelor
jziţia va fi des- selor populare. in 1859, cucerirea independenţei de
itaţi şcolare din stat în 1877 şi desăvîr.şirea unită
Pcrmiteţi-mi, de aceea, să ex ţii statale la 1 decembrie 1918.
Boiul de Sus, prim şi cu acest prilej, în numele
năzăneşti, Godi- Comitetului judeţean de partid şi Partidul Comunist Român, vlăs
etăţenii s-au în- al Consiliului popular judeţean, al tarul cel mai viguros al epocii con
temporane a României, de la a
iinţifice din De- oamenilor muncii de aici, înalta
mulţumire tovarăşului Nicolae cărui întemeiere sărbătorim anul
ultură din Deva C.eauşescu pentru hotărîrea luată acesta 55 de ani, a dus mai de
parte şi a ridicat pe plan supe
aziţic de pictură de a împodobi judeţul Hunedoara rior lupta de eliberare socială şi
cu monumentul ecvestru al lui De-
iin colecţia lui cebal. naţională a poporului român.
.'Brad. Sînt în- Aspiraţiile, pentru care au luptat
i aparţinînd cu- De asemenea, în numele hunedo- prin veacuri şi furtuni locuitorii
on Niţă Xicodin, renilor, felicit din toată inima pe pămîntului strămoşesc, şi-au găsit
ru Mihuţ, Rodi- autorul acestei monumentale ope exponentul cel mai fidel în parti
ţia Moga. re artistice, academicianul şi artist dul comuniştilor, continuatorul le
luncă şi în cînt“ al poporului, maestrul Ion Jalea, gitim al celor mai înalte idea
pe cei care au înălţat monumen
acolul prezentat tul, pentru talentul şi eforturile luri ale maselor largi populare.
il din Deva, de lor, pentru strădania de a lăsa Tot ceea ce au gîndit şi năzuit
■ de limbă ma- oraşului o lucrare' artistică deose minţile cele mai luminate ale po
din Deva-Cian- bită. porului de-a lungul secolelor, cau
inţi şi Romos. za nobilă pentru care au luptat
*a Congresului în continuare, vorbitorul s-a re şi s-au jertfit atîtea generaţii de
nericul „Sub fla- ferit pe larg la istoria dezvoltării revoluţionari, au fost preluate, ri
sociale pe aceste meleaguri, evo-
trei culori", Co- dicate pe o treaptă superioară şi
al sindicatelor eîfid principalele momente din mul realizate în zilele noastre de parti
rganizat la Vul- timilenara existenţă a poporului dul comuniştilor.
nostru.
,
concursului for- August 1944 a reprezentat în a-
de amatori în Pe meleagurile hunedorene s-a cest sens un enex'gic şi determinant
1 întrecut peste dezvoltat de timpuriu civilizaţia act de voinţă al întregii noastre al înfăptuirilor cu care ne mîn- toare şi reprezentative monumen
/ulcan, Aninoasa dacă, ale cărei mărturii edificatoare naţiuni, o strălucită afirmare a ho- drim astăzi, muncitorii, ţăranii, te, a personalităţilor şi evenimen ţiona în strînsă unitate, sub condu-,
sînt cetăţile din Munţii Orăştiei şi, tărîrii poporului român de a zdrobi intelectualii, toţi locuitorii judeţu cerea partidului nostru comunist,
mai ales, complexul de la Grădiştea telor marcante din istoria noastră, pentru bunăstarea şi fericirea na
nor interesante Muncelului. Dacia, bogata ţară a orice dominaţie străină, de a fi li lui Hunedoara, alături de întregul menite a perpetua exemplele stră ţiunii noastre socialiste, pentru so
e, sîmbătă, fan- ber şi deplin stăpin in tara sa, nostru popor, privesc cu încredere cialism şi comunism pe pămîntu!
„Victoria" Că- celor pe care istoricul grec Ilero- de a-şi hotărî singur destinul. viitorul prefigurat de Congresul al lucitoare ale luptei pentru inde României !
Munteanu), a e- dot îi numea „cei mai viteji şi mai Xl-lea al partidului. pendenţa naţională şi socială, îm
ubului „Siderur- drepţi dintre traci", constituindu-sc Epopeea istorică a edificării so plinirea unui destin istoric unic. ★
Realizarea sarcinilor noului cin
oara, alături de intr-un puternic stat sub Burebis- cialiste în România — a arătat în cinal, a ansamblului obiectivelor Asemenea monumente, prin grija Exprimîndu-.şi recunoştinţa peţi-,
ilor hunedoreni ta, a cunoscut o mare dezvoltare continuare vorbitorul — ni se înfăţi actualei etape solicită amplificarea partidului, au fost înălţate în toa tru permanenta grijă a partidului
an). Cele două sub conducerea lui Deccbal, cel şează astăzi la dimensiuni şi semni tă t*>ra, amplasate chiar pe vatra faţă de dezvoltarea oraşului, a ţjjs
t un reuşit con- care avea să-şi conducă cu eroism ficaţii de o covîrşitoare însemnăta şi continua ridicare a nivelului ca evenimentelor istorice, contribuind turor aşezărilor hunedorene, pa-rrn^
litativ al activităţii politico-organi-
ese din reperto poporul în luptele de apărare a te, care şi-au pus pe vecie pecetea a- zatorice şi cultural-educative, ca o şi în acest fel la îmbogăţirea ar cipanţii la adunarea de la Deva au,
ri şi cîntece pa- gliei strămoşeşti. supra prezentului şi viitorului po premisă majoră a succesului ope monioasă a localităţilor cu lucrări adresat o telegramă Comitetului
onare. După cum se ştie, cu tot erois porului nostru. România anului de artă monumentală. Central al Partidului Comunist Ros
jamblul artistic mul dacilor şi al conducătorului 1976, privită prin lumina documen rei de făurire a societăţii socialiste Dincolo de însemnătatea spiri mân, tovarăşului Nicolae Ceauşeseu,
multilateral dezvoltate. Definirea
1
limeria a oferit lor, în urma războaielor din 101— telor Congresului al Xl-lea, se în tuală a evenimentului de azi, este secretarul general al partidului. 1
la şantierul 102 şi 105—106, statul dac a fost. făţişează lumii ca un slat în care cincinalului 1976—1980 ca cincinalul de datoria noastră să păstrăm în Pe scena special amenajată fui
cetăţenilor sa- cucerit de romani. Roma biruise, industria înregistrează unul din afirmării plenare a revoluţiei teh- noi neştearsă amintirea multisecu Piaţa Victoriei, s-a desfăşurat apoS
două spectacole, dar istoria dacilor nu s-a încheiat cele mai înalte ritmuri, cu o agri nico-ştiinţifice poate şi trebuie un amplu spectacol de cîntece 'şi
să-şi găsească ecoul cuvenit şi în larei istorii a patriei, să continuăm
arat, printre al- aici. Dimpotrivă, împletirea civi cultură în plină modernizare şi domeniul dezvoltării spiritului re aspiraţiile spre mai înalt, să păşim dansuri, de evocare a unor mo
tru „Eu tac, tu lizaţiei dacice autohtone cu cea ro dezvoltare, cu o viaţă spirituală voluţionar în conştiinţa şi întreaga spre viitor mai încrezători, mai mente din istoria legendară a străU
de Victor Ioan mană avea să ducă la o nouă în tot mai bogată, stimulată de ideo viaţă spirituală a omului. Un pri decişi şi fermi, sub conducerea moşilor noştri daci, intitulat „De-
florire economică şi socială a aces logia revoluţionară a Partidului cebal, ctitor de neam". La reuşita
la librăria „Mi- tor meleaguri, punindu-şi ampren Comunist Român. Este meritul ne lej cit se poate de fericit ne este încercatului nostru partid. Vremu spectacolului au contribuit un maâ
vut loc lansarea ta asupra întregii evoluţii istorice pieritor al gloriosului nostru partid oferit în acest sens de amplele rile ce vor veni vor demonstra ne re număr de artişti din Deva şi
dezbateri ideologice, cuprinzând to
greşit că oamenii muncii, toţi lo
itorul albastru", ulterioare a societăţii din cadrul comunist, în primul rînd al secre talitatea organizaţiilor de partid, de cuitorii judeţului Hunedoara, in judeţul Hunedoara : corurile djn<
i iCiobanu. O în- spaţiului carpato-dunărean. în se tarului său general, tovarăşul Orăştie, ale cadrelor didactice,
eu scriitorul va colul al IlI-lea al erei noastre, în Nicolae Ccauşescu, de a fi înălţat masă şi obşteşti, întreaga masă a tegraţi plenar în marele fluviu al ceelor pedagogic, „Decebal" şi de;
Brad. momentul părăsirii de către ro România pe treptele de progres şi oamenilor muncii, în pregătirea im poporului român, se vor achita cu muzică din Deva, grupul de tulni^
?va s-a desfăşu- mani, provincia Dacia a rămas lo civilizaţie socialistă de astăzi, de portantului eveniment în viaţa demnitate de îndatoririle lor, vor cărese din Bulzeştii de Sus, echi
îuală a membri- cuită de o populaţie puternic şi a-i fi prefigurat ştiinţific lumino ideologică a ţării pe eare-I va con şti să răspundă grijii acordate de pele de căluşari din Orăştioara
ftilor plastici. ireversibil romanizată, care a evo sul viitor comunist. stitui Congresul educaţiei politice partid cu noi şi noi succese în Sus, taraful din Vaţa de Jos, echiV
luat treptat, asimilînd şi alte popu Alături de întreaga ţară, econo şi al culturii. Avînd loc la un in muncă. pele de dansatori din Topliţa, oa^
laţii, spre desăvîr.şirea procesului mia hunedoreană a înregistrat în terval de timp relativ scurt după In încheierea cuvântării, tovară sei de cultură şi Liceului pedago.-
de formare a poporului român şi a aceşti ani o impresionantă şi mul Congresul consiliilor populare, a- şul Ioafcliim Moga a spus : gic din Deva, grupuri de stegari
limbii române. tilaterală dezvoltare. Caracteristica cest congres ilustrează o dată mai
i Festivalului Ridicat acum şi aici, acest mo formate din elevi ai liceelor def,
întreaga istorie a poporului nos-' esenţială a acestei dezvoltări o con mult că în exercitarea rolului său nument înseamnă nu numai oma vene. De asemenea, au evoluat ac
al artei tru se înfăţişează ca istoria unor stituie procesul intens şi continuu de forţă politică conducătoare în giul nostru adus înaintaşilor, ci şi tori ai Teatrului de stat „Valea;
necontenite lupte de clasă, a bă de industrializare socialistă, im societatea noastră, partidul îmbină îndatorirea solemnă din partea tu Jiului" din Petroşani şi un grup'
iţeşti tăliilor purtate de masele populare plantarea în perimetrul hunedo- organic preocupările pentru dez turor de a urma, spre cinstea tă de “balerini ai Teatrului de estrawr
pentru libertate şi dreptate socială, rean, graţie programelor elabora voltarea forţelor de producţie, a din Deva.
•ansmis corcspon- pentru apărarea fiinţei naţionale te de partid, a unor industrii pu bazei tehnico-materiale, cu cele rii şi triumful cauzei noastre, a-
le Molodeţ, ieri, şi ncatîrnare, pentru progres şi ci ternice, moderne. pentru educaţia socialistă a mase cest ilustru şi nemuritor exemplu. Tot cu acest prilej, după amiază j
asa de cultură a vilizaţie. lor, pentru lărgirea orizontului lor Acum, la această adunare, cînd şi seara, pe scena casei de cuJh
troşani, faza zo- Cincinalul recent încheiat a con de cunoaştere. cinstim trecutul nostru istoric, cea tură, actorii Teatrului din BotoS
naţio>.al al artei Alături de românii transilvăneni, stituit o perioadă de importante şani au prezentat piesa „DecebSP*
întrecut, în faţa împreună cu ei au luptat de-a lun succese şi semnificative transfor Este demn de subliniat că în toţi mai înaltă preţuire pe care o pu de Mihai Eminesou.
s şi receptiv, an- gul vremii asupriţii din rîndul mări cconomice-sociale pentru ju aceşti ani, un accent deosebit s-a tem da înaintaşilor este de a ne
formaţii , corale, populaţiei maghiare, secuieşti, să deţul nostru. De pe temeiul trainic r. nsn7n
e teatru, de dan pus pc omagierea, prin impună lua angajamentul solemn că vom ac
ie de agitaţie şi
îprezentind Insti-
şani, Institutul de
ara şi Institutul
fa.
iadurilor
oniereşti
intilnire a cena-
niereşti din mu-
jăzduită simbătă
şcoala generală
— a fost o caldă
.re lirică, la care
cadre didactir
lalionul „Nicolae
c cenaclul gazdă,
le emoţionante,
şi fior patriotic.
casă interpretare
ului (au excelat
:i Gabricla Ma-
muzical desprins
sciene şi „Bala-
'•umbescu, meda-
lit cu piesa mu-
grioarei“ a pro-
eşan. Noile crea-
lierilor Iuliana
Moraru, Adina
a, Nicoleta Nan
ii-- şi Augusiin
e din universul
oştea pentru pa-
; fost primite cu
ii dezbateri. Cea
e a cenaclurilor
, de simbătă, a
anifestare lirică-
L. L. Aspect (Un timpul festivităţilor. Foto : V. ONOiU
