Page 6 - Drumul_socialismului_1976_03

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 6 104 ® MARŢI, 2 MARTIE 1976
Pag. 6

'n
„EXERCIŢIILE" FIZICE DIN
HALTA BRETEA STREI
. In staţia C.F.R. Bretea Strei, )
V inceplnd de la ora 5,00, asistl I
la adevărate exerciţii fizice.'li /
FONDUL LOCATIV TREBUIE GOSPODĂRIT ÎN LUMINA cadran juridic * vezi pe oameni plimbîndu-se \
DECIZIEI COMITETULUI EXECUTIV AL I de la un capăt la altul al pe- i
ronului în pas ritmic, pe u- )
CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN nii alergînd, iar pe alţii bă- 1
tind cu picioarele, sau dînd J
din mîini. Personalul din hal- l
Unele lămuriri privind concediul de odihnă s \ tă ride in barbă. El „le a- 7
ranjează" gimnastica de dimi­
neaţă
navetiştilor.
tuturor
de odihnă se face chiar în anul \ Cum ? Simplu. Nu face deloc
Toate persoanele încadrate in foc in soba, bine aşezată, in
muncă au dreptul, în fiecare an reîncadrării în muncă, durata a- sala de aşteptare.
calendaristic, la un concediu de cestuia fiind proporţională cu tim­ \ ţ LA PLATĂ — „VINO MÎINE" \
odihnă plătit, cu durata de 16—24 pul cuprins între data reîncadră­
zile lucrătoare, în raport cu vechi­ rii şi sfîrşitul anului calendaristic i Moisă Mateş şi Traian Ma- \
mea în muncă. respectiv. 1 rina din Muncelu Mare au i
In legătură cu naşterea dreptului în ceea ce priveşte durata con­ V contractat vite cu Intreprin- )
Judeţul nostru dispune de un im­ în modul cum tratează pe alocuri la concediul anual de odihnă, pre­ cediului de odihnă, ea este în ra­ ; derea de industrializarea căr-
presionant fond locativ proprietate constructorul (T.G.H.) unele reme­ cizăm că pentru persoanele înca­ port cu vechimea în muncă. Men- I nii. Pe data de 27 februarie, s
de stat, creat în marea lui majori­ dieri care-i cad în sarcină în baza 'ţionăm că de aceeaşi durată de , pînă la ora 10, şi-au predat
tate în ultimii 25 de ani. Avintul pe deciziei sau in cadrul anului de ga­ drate cu contract de muncă pe du­ | obligaţiile contractuale. Cînd i
care l-a luat in ultimul timp con­ ranţie, nu întrevăd o rezolvare te­ rată nedeterminată, acest drept se concediu beneficiază şi persoanele i să-şl încaseze banii pe animalele l
strucţia de apartamente proprietate meinică a problemei. La plocul D 4 naşte odată cu prima zi lucrată încadrate pe posturi cu fracţiuni y livrate, Cooperativa de credit l
personală cu sprijinul statului în din cartierul Gojdu al Devei, de şi numai programarea efectuării de normă (1/2 sau 2/3 normă) da­ i prin care se fac plăţile, după ţ
credite şi execuţie face ca fondul pildă, a reparat izolaţia terasei. Du­ concediului se face după împlini­ că nu sînt cumularzi, indemnizaţia ţ ce a plătit la trei oameni, a >
de locuinţe in blocuri dotate cu pă ce au plecat constructorii, carto­ rea unei vechimi neîntrerupte în de concediu în aceste cazuri ur- i închis casa. „Gata, azi nu mai 1
toate elementele confortului modern nul asfaltat şi pîuza au fost luate muncă de 11 luni. In consecinţă, mînd a fi calculată pe baza câşti­ ) sînt bani, veniţi mline“. Să '
să sporească. întreţinerea şi folo­ de vînt. Nu sint de părerea pro­ 1 vii ,,miine“ de la Muncelu t
sinţa lui constituie preocupările u- iectantului că a dimensionat . bine dacă persoana încadrată în muncă gurilor realizate pentru fracţiunea ) Mare înseamnă încă o zi pier- '
nităţilor de gospodărire locativă, ale pompele la centralele termice în încetează raporturile de muncă cu de normă respectivă. l dută. Cine de la Cooperativa »
asociaţiilor de locatari. Problemele discuţie. In cazurile similare, unde unitatea respectivă, indiferent din Au dreptul la concedii de odih­ ' de credit se joacă, astfel, cu '
legate de folosinţă şi întreţinere sînt noi am făcut înlocuirea pompelor care motiv anume, mai înainte de nă majorate tinerii pînă la 18
însă nedorit amplificate de un ba­ cu altele mai mari, agentul termic efectuarea concediului de odihnă, ani împliniţi, astfel : pînă la 16 ani
last de remedieri... neremediate, de circulă bine Ia etajele superioare. au dreptul la 24 zile lucrătoare ;
soluţii de proiectare neadecvate, de La constructor, T.C.H., discutăm i se vor compensa în bani dreptu­
încorporarea In construcţie a unor cu tovarăşul inginer Teodor Negru- rile de concediu aferent timpului între 16—17 ani la 21 zile lucră­
materiale sau prefabricate de slabă ţiu, directorul tehnic al trustului. lucrat. Aceste prevederi legale nu toare, iar între 17—18 ani, la 18
calitate. Toate acestea se răsfrîng — Pentru remedierile la lucrările se aplică persoanelor încadrate cu zile lucrătoare. De menţionat că
nemijlocit asupra confortului şi în­ care ne cad în sarcină, spunea contracte de muncă pe durată de­ vîrsta pînă la 18 ani se ia în con­
treţinerii fondului de locuinţe. So­ dînsul, Ia noi s-au stabilit termene terminată, dreptul la concediu al siderare cea pe care tinerii au a-
luţionarea se impune cu acuitate şi intermediare, iar lunar vom analiza acestora năseîndu-se numai după vut-o la 1 ianuarie al anului ca­ DUPĂ CUM DOREŞTE
in acest scop Comitetul executiv al modnl cum se înfăptuiesc prevede­ RESPONSABILUL
Consiliului popular judeţean a fun­ rile deciziei 31/1976. La lucrările împlinirea unei vechimi neîntrerup­ lendaristic respectiv.
damentat şi emis Decizia 31/1976 în anul de garanţie, urmărirea e- te în aceeaşi unitate de 11 luni şi Beneficiază de concedii supli­ La unitatea de legume şi
prin care se stabileşte ca pînă la fectuării remedierilor se face săptă- drept consecinţă, acestor persoane mentare între 3—12 zile lucrătoare fructe din cartierul Dacia din
31 octombrie anul acesta toate re­ mînal. La o serie de lucrări prevă­ nici nu li se va compensa în bani cei care lucrează. în locurile cu Deva aproape toate au loc
medierile defecţiunilor de construc­ zute in decizie, blocurile 12 şi 15 din concediul de odihnă, dacă rapor­ condiţii deosebite, nominalizate după dorinţa responsabilului
ţie neefectuate în termenul de ga­ Deva, casa de cultură, CT 17 din turile de muncă au încetat înainte prin lista anexă la Ilotărîrea Con­ loan Firican. Dacă vrea, vor­
ranţie, defecţiunile ascunse datorate Micro 15 am şi făcut remedierile siliului de Miniştri nr. 1149/1968. beşte frumos (lucru foarte
execuţiei, calităţii materialelor sau care ne cad in sarcină. Noi însă de împlinirea unei vechimi neîn­ rar), dacă nu, poate să jig­
soluţiilor tehnice, să fie înlăturate. sintem obligaţi să suportăm acuza­ trerupte de 11 luni în aceeaşi u- Mai au dreptul la un concediu su­ nească cumpărătorii. Acum
Acţiunea este de amploare şi antre­ ţiile locatarilor, să intervenim în ca­ nitate. plimentar de 2—5 zile lucrătoare cîteva zile trebuia să deschi­
nează forţe ale proiectanţilor, con­ drul anului de garanţie pentru pro­ Referitor la programarea conce­ persoanele care îndeplinesc anu­ dă unitatea. Oamenii care au
structorilor, beneficiarilor. Necesită bleme (cum a fost centrala termică mite funcţii de conducere sau aşteptat la uşa magazinului
pregătire tehnico-materială amănun­ nr. 17) generate de o proastă ex­ diului de odihnă, pentru cei nou funcţii similare stabilite de către au fost surprinşi de decizia
ţită şi, în consecinţă, timpul Ia dis­ ploatare şi urmărire a exploatării ei încadraţi în muncă, precum şi pen­ responsabilului : Azi staţi de­
poziţie pentru transpunerea ei în de către beneficiar. tru cei reîncadraţi, a căror ve­ Ministerul Muncii, cu avizul Con­ geaba. Nu am produsele pe
viaţă la termenele stabilite prin pro­ lată deci că la cei trei mari fac­ chime în muncă a fost întreruptă, siliului Central al Uniunii Gene­ care le doriţi ! Abia plecaţi
gramele anexă e preţios şi s-a scurs tori desemnaţi a duce la îndeplinire această programare se va face nu­ rale a Sindicatelor. cumpărătorii, că a şi pus în
deja mai mult de o lună din el. In decizia amintită se consideră că ac­ mai după prestarea unei munci Există şi situaţii, strict stabili­ vînzare produsele solicitate.
ce stadiu se află acţiunea ? ţiunea este declanşată. Dar, deşi neîntrerupte timp de 11 luni, con­ te de lege, cînd în primii 2 ani Nu cumpără nimeni de la
Tovarăşul inginer Stelian Popescu, răspunderile sint în decizie bine de­ după reîncadrarea în muncă, du­ C.L.F.' Deva produse de la a-
directorul Institutului de proiectări limitate, caruselul învinuirilor reci­ cediul acordîndu-se de la data în­ rata concediului de odihnă este de cest magazin 7 Poate ar ob­
al judeţului Hunedoara, unitate cu proce încă funcţionează. Deşi unde cadrării sau reîncadrării şi pînă la 15 zile lucrătoare anual, indiferent serva ceva...
anumite obligaţii în îndeplinirea a- e lege nu c tocmeală, beneficiarul, sfîrşitul primului sau al celui de
cestei decizii, ne spnnea : proiectantul, constructorul n-au re­ al doilea an calendaristic, după de vechimea în muncă. Aceste pre­ SUB STARE DE AREST
— Pentru o parte dintre proiectele nunţat definitiv la păgubitoarea op­ anul în care se împlineşte stagiul vederi legale se aplică persoane­
elaborate deja, dar care nu sint în­ tică de a căuta, în Ioc de rezolvări de Iii luni. lor care, înainte de reîncadrarea Este cercetat de organele de
tocmite in lumina deciziei amintite, temeinice Ia probleme comune, vi­ Şi aici facem precizarea că pen­ în muncă, au încetat activitatea stat, sub stare de arest, Ni­
institutul nostru a luat măsura modi­ novăţia din ograda altuia. Timpul ca urmare a desfacerii contractu­ colae Ceau, fostul responsabil
ficării. Ceea ce elaborăm de acum se scurge, Insă, iar noi promitem să tru persoanele reîncadrate în mun­ lui de muncă din motive imputa­ al cabanei „Pocniţa Orâştiei".
Sncolo, proiectăm in conformitate cu intervenim periodic in această acţiu­ că, care şi-au păstrat, în condiţii­ bile lor sau prin demisie (art. 130, Ce-a făcut ? A aflat că Ia u-
îmbunătăţirile cerute prin decizie. ne pînă Ia definitivarea ei. le legii, vechimea neîntreruptă în nitatea C.L.F. pe care o con­
Problemele celelalte, care vizează ION CIOCLEI muncă, programarea concediului lit. i, j, k şi 135 din Codul muncii). ducea Maria Tudoran se află
fondul locativ existent, sint cunos­ Menţionăm că primii 2 ani după coniac in sticle de 1/2 litru,
cute de oamenii noştri, au fost pre­ reîncadrare, la care se referă le­ pe care această unitate nu-1
luate iar la unele, care au termene gea, sînt cei stabiliţi în funcţie de mai poate pune în vînzare,
scadente, cum ar fi soluţia tehnică data reîncadrării, iar nu primii 2 din cauză că desfacerea de
pentru hidroizolaţie în blocurile cu ani calendaristici. băuturi alcoolice prin astfel
condens mare, s-au şi dat ceva so­ de unităţi e interzisă de De­
luţii — neverificate în practică, o IOAN VASILIE cretul 76/1975. „Vinde-mi-I
drept — dar care sperăm să fie e- rale“ — i-a zis el Măriei Tu­
ficiente. doran. L-a cumpărat Ia preţ
In ceea ce priveşte soluţia cerută de C.F.L. şi... a început să-l
prin decizie, la unele centrale ter­ vîndă la cabană Ia preţ de a-
mice din Deva, unde nu e asigurată limentaţie publică. Speculă
căldura la etajele Ht-IV, scadentă curată, aducătoare de venituri
Ia 15 februarie, specialiştii I.P.W. • Nicolae Capotă. — Hunedoara: ilicite. Numai că . i s-a în­
consideră că, teoretic, problema e Un absolvent al şcolii profesionale fundat... !
rezolvată din proiectare fără greşea­ energetice poate intra in anul III
lă. De vină ar putea fi execuţia sau la liceul de electrotehnică (la seral), NEGLIJENTE
exploatarea. dacă promovează un examen de di­
ferenţe la următoarele materii: re­
Părerea este susţinută chiar do zistenţa materialelor, matematică şi CONDAMNABILE
şeful atelierului termotehnic. Nu şi limba modernă pe care a făcut-o
de beneficiar — I.J.G.CX. In orice în şcoala profesională. Maria Todericiu, magazineră
caz, problema nu poate fi conside­ o Florean Măţu — Lonea: La Li­ la O.J.T., a fost surprinsă de
rată rezolvată atit timp cit nu s-a ceul industrial de mecanică nr. 3 organele de pompieri fumînd
răspuns la întrebarea de ce în unele Petroşani funcţionează o secţie de in magazia in care se aflau
inflamabile.
şi
substanţe
A
blocuri nu c căldură la etajele su­ electrotehnică minieră cu două cla­
perioare şi termenul scadent a tre­ se. Dacă numărul candidaţilor va fost amendată cu 150 lei. Cit
cut. depăşi cel al locurilor se vor da de nesăbuită poate fi o ase­
poate
menea
neglijenţă,
să
De Ia proiectant ne-am deplasat probe de verificare (în funcţie de demonstreze tragica experien­
la proprietarul de fond locativ, profilul liceului) ţă a lui B. G. din Orăştie. In
I.J.G.C.L. Tov. ing. Vasile Prodea, o Rozica Cristea — Hunedoara: 16 februarie a adormit in
directorul întreprinderii, considera La Petroşani funcţionează liceu e- stare de ebrietate cu ţigara
acţiunea „amorsată" din punctul de conomic, nu comercial. Ceea ce vă în mină. Mai intii a luat foc
vedere al răspunderilor I.J.G.C.L., interesează, e posibil, să se organi­ patul. Apoi... pe el nu I-a
dar cu multe semne de întrebare. zeze pe linia I.J.E.COOP. Vă rugăm mai putut salva nimeni de la
— Pentru remedierile de la terase reveniţi in luna aprilie pentru a vă un deznodămint tragic.
şi subsoluri am constituit deja for­ putea informa cu datele necesare.
maţii speciale. Cu materialele care © Cornel Cosma — Deva. In legă­ ^ CÎND TREC AUTOBUZELE? ^
le avem, redistribuind fondurile de tură cu şcolile postliceale şi de
care dispunem, putem porni la ac­ maiştri, care vor funcţiona în noul Dc»-a lungul comunei To-
ţiune, dar nu vom putea continua an de învăţămînt, vom cunoaşte a- teşti sînt mai multe staţii de \
cu succes fără a avea asigurate fon­ Şi în anul care a trecut, numeroşi cetăţeni din oraşul Haţeg s-au mânunte numai după aprobarea autobuz. De aici urcă sau aici
durile necesare, materialele şi forţa mutat în apartamente noi. Iată unul dintre noile blocuri date recent în planurilor de şcolarizare. Vă rugăm coboară mulţi oameni. Dar
de muncă. Aş vrea să arăt, însă, că folosinţă. Foto : VIRGIL ONOIU reveniţi peste o lună. nu ştie nimeni cînd vor opri
aici autobuze. E drept, în
unele staţii au fost afişate o-
rariile de trecere ale autobu­
Bătrîna. O localitate de munte La toate construcţiile ei au parti­ zelor ; cu multă vreme în ur­
îndepărtată, la peste 30 km de O zi îh satele judeţului cipat cu mic cu mare. mă, însă. De atunci s-a
schimbat de multe ori mersul
Dobra, aşezată pe dealul Bătrîna De la Bătrîna, 90 de oameni lor. Pentru publicul călător
din Munţii Poiana Ruscăi, în a- lucrează la E.M. Muncel, la sec­ a rămas însă un secret ora
propierea vîrfului Padeş. Iarna, torul forestier Dobra sau in alte :! trecerii autobuzelor...
mai ales, drumul nu este accesi­ Bătrîna — o localitate locuri. Tot de aici, 30 de elevi în­
bil decît pe jos sau, în cel mai vaţă la Dobra. Unii pleacă in alte \ CETĂŢENII PROPUN
fericit caz, cu sania. Oamenii de locuri, se califică in diferite me­
aici sînt foarte muncitori, harnici, în plină înflorire serii. Dar nu-şi uită satul, con­ \ Autobuzele I.T.A. ce fac le- I
buni crescători de animale. S-au tribuie la ridicarea lui. s gătură intre oraşul Haţeg şi ’
statornicit aici din cauza exploa­ Aflaţi în fruntea obştii, Aron alte localităţi au, la Haţeg, »
o singură staţie de sosire-ple-
tării crincene, nemiloase din tim­ în conştiinţa oamenilor. Ei nu se Balint, primarul comunei, secre­ care : autogara. De multă »
puri vechi, vrînd, astfel, să scape localitate tinără, poartă cu putere compară nici pe departe cu cei de tarul organizaţiei comunale de vreme cetăţenii propun a se .
amprenta noului. Casele sint ară­
de birurile şi dările apăsătoare la partid şi Gheorghe Herciu, secre­ amenaja cîte o staţie de o- ţ
care erau supuşi ţăranii acelor toase, acoperite cu ţiglă, durate acum 30 de ani care trăiau în tarul comitetului executiv al con­ prire-urcare, mai cu seamă /
vremuri. Cine avea să-i caute de­ toate din lemn. A fost construită Bătrîna. înainte fiecare îşi vedea siliului popular, nu-şi doresc alt­ dinspre Deva şi Caransebeş. I
o şcoală, un cămin cultural cu o
de bucăţica lui de deal, de păs­
parte. in munţi ? Aici au ajuns sală de aproape 150 locuri, biblio­ cutul oilor. Ce aveau ei cu satul? ceva decît să facă totul ca loca­ O propunere întru totul justifi- l
pe cărări bătute doar de anima­ litatea să prospere tot mai mult, cată. Dar încă neluată in sea- i
lele sălbatice. Şi-au înjghebat un tecă, a fost renovată clădirea con­ Acum, toţi participă ca unul la iar elevii de azi, copiii lor, să re­ mă. \
fel de colibe şi au început să lu­ siliului popular comunal, iar o crearea fondului centralizat al vină în satul în care s-au născut, OAMENII SĂ AŞTEPTE...
statului. Numai în acest an, ce­
nouă şcoală au ridicat şi cetăţenii
creze cu trudă pămintul sărăcă­ să devină oameni întregi pe care
cios, în pantă. Cei mai în vîrstă din satul Faţa Roşie. Şi ca să ri­ tăţenii contractează cu statul 150 colectivităţile în care vor munci Marţi, 24 februarie a.c., o-
îşi amintesc încă bine cum arăta dici construcţii noi la Bătrîna nu capete bovine, 90 porcine, 270 ovi­ sau consătenii lor să-i aprecieze rele 17,20, la farmacia din
satul lor în trecutul nu prea în­ e uşor. Nisipul, cimentul, au fost ne, 350 miei, 35 hectolitri lapte de şi să-i stimeze. ■ strada Lenin, Deva. La casă
oaie, 36 000 bucăţi ouă, însemnate
depărtat. Case acoperite numai transportate pe cai. Dar realiza­ In curînd vor începe lucrările la s-au adunat mulţi oameni.
cu paie, oameni cu opinci, sără­ rea cea mai de preţ este electri­ cantităţi de lină, fructe, cartofi şi construcţia drumului ce va asigu­ Aşteaptă. Lucrătoarea nu-i la
cie lucie in case. Bărbaţii plecau ficarea satului de reşedinţă — Bă- miere de albine. Zamfir Moldo- ra legătura rutieră cu drumul fo­ post. Dînsa dă un bidon cu V
de acasă săptămini întregi, cu trîna. Oamenii din sat nu credeau van, loan Horga, Costa Gheorghe restier şi, deci, cu localitatea Do­ lapte unui cetăţean — proba- 1
merinde, din care nu lipsea mă­ că vor avea lumină electrică. Cine Brebu, Moise Balint, Gheorghe bra. Apoi, peste cîtva timp se va bil soţul —, apoi aduce o li
pline, apoi o plasă de la o T
laiul, să caute de lucru. Se întor­ ne va aduce, la distanţa la care Achim, Roman Andreşescu sînt construi un nou magazin. Satul colegă. Se mai sfătuieşte cu l!
ceau dezamăgiţi, cu desaga goală. ne aflăm noi, curentul electric ? ciţiva dintre aceia care an de an va cunoaşte noi cote ale dezvol­ omul, fără a-i băga in seamă J
Aici, cu greu ajungeau veştile. — îşi puneau ei nedumeriţi între­ încheie contracte cu statul, reali- tării. Acest plai de dor şi vise pe cei ce aşteaptă cam de y
Odată pe săptămină un om mergea, barea. Şi totuşi, prin grija statului zînd şi însemnate veniHiri băneşti. ale crescătorilor de animale va multişor. Este adevărat, şl a- i
E răspunsul oamenilor de aici la
nostru, lumina electrică a pătruns
cale de 6 ore, pînă la Dobra, du­ şi aici şi, odată cu ea, bineface­ grija ce le-o poartă statul in apro­ deveni o localitate prosperă, ai­ semenea treburi sint necesare, y
pă poştă. Cărţi, ziare ? Nu aveau rile civilizaţiei. In casele oameni­ vizionarea lor cu toate mărfurile doma satelor noastre de azi, care dar ie facem in afara orelor l
ce face cu ele. Oamenii nu ştiau lor sînt acum aparate de radio, necesare. Dar cetăţenii sînt preo­ in anii socialismului şi-au schim­ de program, sau etnd nu-i 7
carte. bat complet înfăţişarea. punem pe oameni să ne aş- l
televizoare, frigidere etc. cupaţi şi de mai buna gospodă­ tepte ! '
Acum, comuna Bătrîna este o Mutaţii profunde s-au petrecut rire şi înfrumuseţare a localităţii. SABIN CERBU
-J