Page 1 - Drumul_socialismului_1976_04
P. 1
Prolefari din foafe fărlle, unifi-vă!
ANUL XXV!!!
NR. 6109
MARŢI,
6 APRILIE
1976
8 PAGINI - 50 BANI
în prim-planui activităţi economice - actualitatea politică sintetizează rezultatele fructuoase
ale vizitei preşedintelui României
în Kuweit, precum si rodnicul
schimb de păreri ce a avut loc în
tre cei doi şefi de state asupra
Joi seara, tovarăşul NICOLAE popoare, al păcii şi colaborării in principalelor probleme ale vieţii
CEAU.ŞESCU s-a întors în ţară
CREŞTEREA PRODUCTIVI TĂU MUNCI! ternaţionale. internaţionale contemporane.
j i după o vizită de o deosebită în Rezultatele deosebit de po Comunicatul consemnează şi do
semnătate pe care a făcut-o, îm zitive ale vizitei preşedintelui meniile în care s-au- semnat a-
preună cu tovarăşa ELENA Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei corduri : cultural, ştiinţific, turis
( Cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice pune, pe primul plan al CEAUŞESCU, în Kuweit, la invi Elena Ceauşescu ' reprezintă o mului, informaţiilor, transporturi
sarcinilor calitative din economie, creşterea în ritm tot mai susţinut taţia emirului statului Kuweit, contribuţie importantă la adîncirea lor aeriene civile, poştelor şi te
a productivităţii muncii — factor determinant în sporirea avuţiei şeic Sabah Al-Salem Al-Sabah şi conlucrării reciproc avantajoase lecomunicaţiilor. De asemenea, ce
naţionale si în ridicarea nivelului de trai. IN PRIMUL AN AL CIN a doamnei Norryyah Al Sabah. între România şi Kuweit, în toate le două părţi şi-au exprimat do
CINALULUI, 91 LA SUTA DIN SPORUL PRODUCŢIEI INDUSTRI Această vizită, ca şi cea care a domeniile. rinţa de a încheia în viitor noi
ALE A JUDEŢULUI NOSTRU TREBUIE ASIGURAT PRIN CREŞ precedat-o, în Grecia, a deschis Acest prim dialog româno-ku- acorduri în domenii ca : financiar,
TEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII, IAR ANGAJAMENTELE SU noi orizonturi colaborării reciproc weitian la nivel înalt constituie un al transporturilor internaţionale
PLIMENTARE — IN TOTALITATE PE SEAMA PRODUCTIVITĂ avantajoase pe plan economic şi eveniment cil amplă rezonanţă nu rutiere de mărfuri şi pasageri şi
ŢII. Realizarea acestei sarcini mobilizatoare reclamă preocupări cu în alte domenii, cooperării prie numai pe planul relaţiilor bilate asistenţei juridice.
totul deosebite, în fiecare unitate, pe fiecare şantier, pentru orga teneşti. în urma înţelegerilor rale ; el demonstrează faptul că în timpul vizitei în Kuweit, to
nizarea superioară a producţiei şi a muncii, dimensionarea la stric în lumea de astăzi conlucrarea varăşul Nicolae Ceauşescu a avut
tul necesar a personalului administrativ şi de deservire, folosirea convenite în cadrul convorbirilor dintre toate naţiunile, indiferent întîlniri cu reprezentanţi ai po
din plin a fondului maxim de timp, întărirea ordinii şi disciplinei, fructuoase dintre cei doi şefi de de mărime sau orînduire socială, porului paleslinean, care au pre
îmbunătăţirea şi modernizarea tehnologiilor, mecanizarea procese state, a dialogului la nivel înalt este absolut necesară, chemată să zentat preşedintelui Ceauşescu re
lor de producţie şi de construcţii, folosirea deplină a capacităţilor de româno-kuvveitian, desfăşurat in servească la consolidarea climatu cunoştinţa lor pentru activitatea
producţie, pentru pregătirea cadrelor şi stabilizarea lor. tr-un climat de stimă si conside lui de pace şi securitate, la fău României în slujba cauzei poporu
raţie reciprocă, legăturile de prie rirea unei lumi mai bune şi mai lui palestinean, pentru eforturile
Pe aceste teme, ziarul nostru deschide o acţiune de presă, soli-
citînd muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor, economiştilor, cadre tenie şi colaborare dintre cele drepte. personale pe care şeful statului
La sfîrşitul- vizitei cele două
lor de partid şi din conducerea unităţilor să ne sprijine prin mate două state vor cunoaşte o nouă părţi au semnat şi au dat publi român le consacră soluţionării pro
riale do experienţă, intervenţii, sugestii şi propuneri. dezvoltare, în beneficiul ambelor cităţii un comunicat comun, care blemei palestiniene, a ’ conflictului
din Orientul Mijlociu, în general.
Organizarea superioară a producţiei
întâmpinare®, aaiTCffsăaii
şi a muncii—preocupare permanentă! şi a silei de 1 Mal
în ancheta pe care am efecluat-o Aceste creşteri au fost posibile, in MAS
la I.M.M.R. Simeria, am urmărit, în cea mai mare parte, datorită preo
deosebi, modul în care se acţionea cupării permanente pentru mai bu
ză pe linia organizării superioare a na organizare a producţiei şi a La C. S. Hunedoara
producţiei şi a muncii. Constatările muncii, deoarece, în ultimii ani, în
sînt, în general, pozitive. Realizările întreprindere n-au intrat in funcţi BILANŢ TRIMESTRIAL
pe primul trimestru la productivita une capacităţi noi de producţie.
tea muncit sînt edificatoare. Ele pre — Tocmai de aceea — ne-a spus
zintă o depăşire de 2,6 la sută faţă tovarăşul luliu Vernichescu, ingine In primul trimestru al anului, După trei luni de la lansar*»^
de sarcinile de plan ale perioadei rul şef al întreprinderii — preocu
respective şi de aproape 6,5 la sută parea noastră capitală este mai bu prestigiosul colectiv al C. S.
faţă de rezultatele obţinute în aceeaşi na organizare a producţiei şi a Hunedoara a realizat peste
perioadă a anului trecut. muncii, pe secţii, ateliere, formaţii chemării 1a întrecere
de lucru. sarcinile de plan o producţie
— Cum se realizează aceasta ? globală de aproape 25 milioa
— Pornim, in primul rînd, de la ne lei, regăsită intr-un aprecia In ultimii ani, în marele combinat destoinic detaşament de siderur-
cunoaşterea temeinică a sarcinilor. siderurgic liunedorean s-au peLrecut gişti, de încredere în posibilităţile
Şedinţa Biroului Prevederile de plan pentru luna ur bil volum suplimentar de pro multe evenimente, care au adăugat lui, în forţa sa de mobilizare şi
mătoare, la nivelul întreprinderii, le duse fizice : elemente noi, semnificative, la per acţiune. De atunci, din chiar prima
defalcăm pe secţii şi Ie aducem la — 18 700 tone oţel sonalitatea acestui centru siderur zi, în toate secţiile şi uzinele com
Comitetului judeţean cunoştinţa întregului personal cu 5 gic — pilon de bază al metalurgiei binatului s-a pornit cu hotărîro si
zile înainte de încheierea lunii cu — 31 300 tone fontă româneşti. Unul dintre aceste eve încredere, cu abnegaţie şi cutezan
de partid rente. In secţii sarcinile se reparti — 7 300 tone laminate finite nimente a avut Ioc in urmă cu trei ţă la materializarea obiectivelor
luni de zile. Reprezentanţii angaja
zează pe ateliere, echipe şi oameni,
stabilite în chemare.
incit fiecare ştie ce are de făcut în — 2 200 tone cocs ţilor combinatului au lansat o tnsu- Zilele trecute, Ia trei luni de la
Marţi, 30 martie a.c., a avut loc fiecare zi şi se poate pregăti din fleţitoare chemare la întrecere socia lansarea chemării la întrecere, iu
şedinţa Biroului Comitetului jude ziua precedentă cu cele necesare : — 24 tone de maşini şi uti listă către toate unităţile industri secţiile de bază ale acestui colec
ţean Hunedoara al P.C.R. La pri laje ei noastre metalurgice. Era o recu tiv — Erou al Muncii Socialiste —
mul punct al ordinii de zi au fost — piese de schimb în valoa noaştere a realizărilor remarcabile era mare zor. Erau zile de bilanţ,
analizate concluziile ce se des (Continuare in pag. 4—5) re de 1,6 milioane Iei. obţinute de C.S. Hunedoara în anul zile în care activitatea oamenilor,
prind din situaţia economico-fi- 1975, în întreg cincinalul trecut, era veghea lor de zi şi de noapte lin
un act de preţuire a muncii acestui gă instalaţii şl agregate se măsu
nanciară a întreprinderilor agri ra acum in cifre, în procente.
cole de stat din judeţ şi măsuri — Da, ne-am realizat şl îndepli
le ce se impun pentru 'îmbunătă nit sarcinile de plan şi angajamen
tele pe primul trimestru al anului
ţirea realizării indicatorilor de r- mărturisea eu modestie maistrul
plan. în continuare, .biroul a exa principal Victor Petrolesc, de Ia
minat modul cum au fost organi O.S.M. II. Dar n-aş spune că am
zate şi cum s-au desfăşurat dez săvîrşit fapte de eroism. Oamenii
baterile în organizaţiile’ de partid, lucrează bine, se străduiesc, sînt
conştienţi de menirea lor socială.
de masă şi obşteşti, în instituţiile Adică muncim normal.
ideologice şi cultural-educative . Am înţeles însă că acest „nor
privind realizarea sarcinilor ce le mal" înseamnă — la O.S.M. II, ea,
dealtfel, în iot combinatul — dă
revin din Programul partidului ruire cu toate fibrele pentru rod
lerrtru îmbunătăţirea activităţii nicia muncii, pentru prestigiul co
ideologice şi educaţiei socialiste a lectivului de oţelari, de siderurgisll
maselor. hunedoreni. Acest „normal" în
Au fost adoptate măsuri cores seamnă aplicarea cu deplin suc
punzătoare. ces a unor iniţiative de mare va
loare
socială,
economică
şi
în
Biroul Comitetului judeţean de Combinatul siderurgic Hunedoara. în imagine î maistrul Nicolae Jeler, împreună cu echipa de fui*ndi seamnă strădanii pentru respccla-
partid a rezolvat apoi o seamă de llşti condusă de Simion Jurca, de la furnalul n.r. 9, formaţi e care în ultimele 15 zile a realizat o depăşire
probleme ale activităţii curente. de plan de 500 tone fontă. (Contînuare în pag. 4-5)
Folosind din plin timpul prielnic? cu toate
forţele la executarea lucrărilor agricole de primăvară!
teanu. Adrian Cănija, Ion Pantea ratist Dobra, undo eforturile s-au BRIGADA FRUNTAŞĂ LA
In cursul săptămînii trecute, inclusiv duminică, pe ogoare s-a şi Valentin Bîrneaţă merită laude concentrat la semănatul sfeclei de
lucrat din plin pentru a scurta perioada de realizare a acţiunilor pentru conştiinciozitatea dovedită zahăr şi legumelor, plantatul car PLANTATUL CARTOFILOR
la semănat, plantatul cartofilor, în legumicultura şi pomicultură. în muncă. Cu spor au lucrat şi tofilor, ’ efectuarea de arături şi In două zile, ia brigada din
In legătură cu modul cum se acţionează pentru a nu înregistra tractoriştii din secţia condusă de discuiri. La C.A.P. Lăpuşnic, me Subcetate a C.A.P. Sîntămăria-
pierderi din recoltă, cauzate de întîrzierea lucrărilor agricole de Luca Oancea, care deserveşte canizatorul Ion Miron a însămîn- Orlea s-a încheiat plantatul -car
sezon, iată cîteva aspecte semnifi cative. C.A.P. Rapoltu Mare. Aici s-au ţat 10 ha cu sfeclă de zahăr, iar tofilor pe cele 10 ha planificate.
semănat sfeclă de zahăr şi legu ia C.A.P. Lăsău s-a încheiat semă Pe tractoristul Grigore Bozga, îm
DUMINICA ha, fertilizarea a 300 ha, plantatul me rădăcinoase, s-a arat şi discuit. natul legumelor rădăcinoase. preună cu cooperatorii Iulius
S-A LUCRAT CU SPOR a peste 14 000 pomi fructiferi, cu Ion Bălos, Acs Francisc, Ion Fili- IN I.A.S. — REALIZĂRI Muntean, Ilie Filip, Liviu Barbu,
răţatul a 1 900 ha pajişti naturale mon, Nicolae Stănilă sînt cîţiva MERITORII Izidor Filip şi Ilie Vîlcelan i-am
Pentru a grăbi lucrările agricole dintre mecanizatorii care şi-au a- găsit plantînd ultimele hectare.
de sezon, duminică, sub conduce şi realizarea de şanţuri pe 8 300 dus o însemnată contribuţie la ur Datorită folosirii cu randament Printr-o bună organizare a mun
ml pentru scurgerea apoi.
rea organizaţiilor de partid, au gentarea lucrărilor dc sezon. De sporit a utilajelor şi timpului fa cii şi folosirea din plan a zilei-
fost întreprinse ample acţiuni pe Iată cîteva fapte de muncă în- asemenea, la C.A.P. Simeria, Ban- vorabil efectuării lucrărilor agri lumină a fost posibil ca norma
ogoare în toate unităţile agricole tîlnite duminică. potoe, I-Iărău, Bîrsău, Bobîlna şi în cole în cîmp, întreprinderile agri zilnică să fie depăşită cu 20 la
cooperatiste şi de stat. Bilanţul zi Toate forţele mecanice existente alte unităţi au fost mobilizate nu cole de stat din judeţul nostru au sută.
lei de lucru a fost rodnic, concre- la C.A.P. Şoimuş au intrat în lu meroase forţe la semănat sfeclă, înregistrat rezultate meritorii la ÎN GRAFIC
tizîndu-se în efectuarea de arături cru din zorii zilei. Ca urmare, s-a legume sau alte culturi, la plantat însămînţarea culturilor din prima
şi pregătirea terenului pe mai încheiat semănatul culturilor de cartofi şi executarea unor lucrări epocă. Această importantă lucrare Acţiunile stabilite a se realiza
mult de 1000 ha, semănatul sfeclei sfeclă şi plante furajere, iar la car de îmbunătăţiri funciare. s-a realizat pe întreaga suprafaţă în legumicultura sînt urmărite şl
şi altor culturi pe aproape 300 ha, tofi, din 40 ha s-au plantat 30. Duminică a fost zi intensă de planificată la I.A.S. Simeria şi se îndeplinesc cu rigurozitate la
plantatul cartofilor şi însămînţa- Tractoriştii Nicolae Ifrim, Vasile lucru şi pentru lucrătorii ogoare Mintia, iar Ia I.A.S. Haţeg au mai
rea legumelor pe mai mult de i00 Dumitra,ş, Iosif Răbulca, Horia Cu- lor din raza consiliului intercoope- rămas de însămînţat 45 de hectare. {Continuare în pag. 4-5)
