Page 11 - Drumul_socialismului_1976_04

Proletari din toate tarife, unlfl-văl
ANUL XXVSII

NR. 6110

MARŢI, 13
APRILIE
1976

8 PAGINI - 50 BANI

Timpu[ de lucru — zi actualitatea politică

Simbătă s-a încheiat vizita oficia­
oiţe forţele satelor mobilizate pe ogotre! lă in ţara noastră, efectuată la in­ tei generale împotriva imperialismu­
colonialismului
neocolonialis-
şi
lui,
vitaţia
Republicii
preşedintelui
So­
mului, pentru, instaurarea unei noi
cialiste Koinăjiia, tovarăşul NICOLAE
ordini politice şi economice mondi­
CEAUŞESCU,
către
Republicii
Consiliului de de Stat al preşedintele ale; pentru triumful idealurilor li­
bertăţii, păcii şi progresului social.
Guineea-Bissau, Luis Cabrai. A In cuvîntul rostit cu acest prilej,
fost cea de a doua întîlnire între tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus
duminica, ampla tribuţia adusă merită să fie evi­ Efectuarea în condiţii ireproşa­ cei doi şefi de stat după proclama­ între altele :
denţiaţi Petru Bruzan, Nicolae bile a întregului volum de lucrări rea Republicii Guineea-Bissau, ea „Documentele semnate astăzi mar­
. PARTICIPARE LA MUNCA Molnar, Marian Jurj, Anghel Ignat, agricole aflate la ordinea zilei im­ constituind o expresie a relaţiilor chează un moment nou în colabora­
rea între două ţări libere, dornice
Pentru a grăbi ritmul lucrărilor Ionel Gruescu, Andrei Murgoi, Cos- pune un spirit ferm de ordine şi bune ce s-au statornicit între cele să conlucreze pentru dezvoltarea
două ţări şi popoare şi exprimă vo­
agricole de sozon, duminică, sub tică Trif şi alţii. disciplină în toate unităţile agri­ inţa ambelor părţi de a extinde şl lor economico-socială.
conducerea comandamentelor loca­ La brigada din Săcămaş a C.A.P. cole. Cuvîntul de ordine pentru co­ aprofunda aceste relaţii, de a. întă-, Am ajuns la înţelegeri privind ex­
le pentru agricultură, pe ogoare Ilia s-a lucrat intens la consolida­ mandamentele locale îl constituie, ri colaborarea lor pe multiple pla­ tinderea cooperării dintre ţările
s-a făcut o amplă mobilizare de rea digului, aici fiind prezenţi, în această perioadă, mobilizarea tu­ nuri. noastre în multe domenii de activi­
Convorbirile oficiale între cel doi
forţe umane şi mijloace mecanice. printre alţii, Gheorghe Suba, Ioviţă turor forţelor de la sate la efectua­ preşedinţi, vizitele pe care le-au tate. Am semnat Acordul de coope­
Centrul de greutate al activităţii Caceu, Traian Popa, Angela Roz, rea intr-un timp cit mai scurt şi făcut împreună la întreprinderea rare economică, tehnică şi industri­
l-au constituit lucrările de arat, Csos Abel şi alţii. de calitate a lucrărilor de semă­ „Semănătoarea", la Muzeul de isto­ ală pe termen lung ; am semnat,
plantat cartofi, semănat, pregătit Pe ogoarele C.A.P. Veţel s-a lu­ nat, întreţinere a culturilor, acţiu­ rie al Republicii Socialiste România de asemenea, Declaraţia solemnă co­
care
voinţa
exprimă
mună,
celor
teren, îmbunătăţiri funciare şi în crat cu două maşini la plantatul nilor stabilite în programele de şi la Combinatul petrochimic Brazi,
pomicultură. Eforturile celor peste cartofilor, elevii şcolii din locali­ dezvoltare a legumiculturii şi po- semnarea Declaraţiei solemne co­ două guverne şi popoare de a cola­
bora activ atît pe plan bilateral, cit
10 000 participanţi Ia acţiunile în­ tate au strîns pietre de pe culturi, miculturii. Cum se materializează mune şi a Comunicatului comun, şi pe plan internaţional, de a con­
treprinse se regăsesc în însămîn- iar o parte din cooperatori au cu­ asemenea deziderate ? au constituit tot atîtea prilejuri de tribui astfel la ridicarea economico-
manifestare a simpatiei şi preţuirii
ţarea a peste 120 ha, pregătirea te­ răţat 20 ha păşuni. In comuna Bră- pe care poporul nostru le nutreşte socială a ţărilor lor, a bunăstării
renului pe 740 ha, efectuarea de a- nişca, peste 500 cetăţeni au parti­ DURA PROGRAM CONCRET faţă de tinerele state africane, do­ popoarelor lor şi, totodată, de a
rături pe 420 ha, plantatul a cipat la, lucrările de îmbunătăţiri DE LUCRU rinţa sa de a lărgi şi dezvolta re­ conlucra strîns în lupta împotriva
20100 pomi, întreţinerea canalelor funciare. laţiile cu ele. politicii imperialiste. colonialiste,
de irigaţii pe 2 750 ml, fertilizarea Duminică — ne-ă informat ingi­ Respectînd prevederile programu­ La ceremonia semnării documen­ neo colonialiste, pentru respectarea
dreptului fiecărui popor de a* fi slă-
a 240 ha, consolidarea digurilor pe nerul Mircea Opri.şa — printr-o lui concret de lucru, la C.A.P. Pui telor oficiale, cei doi preşedinţi au pin pe destinele sn'£. pentru lichi­
0.7 km, construirea a 1,2 km di­ largă mobilizare, cooperatorii din rostit cuvîntări în care reafirmă darea subdezvoltării şi instaurarea
hotărîrea celor două state de. a ac­
guri, întreţinerea a 1315 ha pa­ oraşul Brad au reuşit să termine ţiona în direcţiile întăririi conlu­
jişti naturale. semănatul culturilor’ din epoca I. (Continuare în pag. 4—5) crării bilaterale, cit şi în cadrul lup­ (Continuare în pag. a 2-a).
Iată’, pe scurt, şi cîteva aspecte Au fost plantate 5 ha cu cartofi,
de muncă. 'Peste 400 locuitori din semănate 6 ha cu sfeclă furajeră
Boşorod, în frunte cu primarul co­ şi 15 ha cu trifoliene. în grădina
munei, Ieronim Grecu, au partici­ de legume, pe o suprafaţă de 11
pat duminică la acţiunile organi­ ha, s-a terminat semănatul morco­ A fa Satîmplaarea amversăi?ii
zate în plantaţia C.A.P. Bilanţul vilor, pătrunjelului, păstîrnacului,
zilei de lucru a fost rodnic, con- sfeclei roşii, spanacului, ridichilor
cretizîndu-se în plantarea a 4 000 etc. Exemplul brigadierilor Petru 'fe K
pomi şi efectuarea a 1 000 gropi. Lupea şi Ion Stingă, precum şi al şi a. zilei d© 1 Mai MAI
Tot în această zi s-a încheiat plan­ mecanizatorilor Roman Trif şi Ni­
tatul cartofilor şi s-au efectuat a- colae Avram a fost urmat de toţi
rături pe suprafeţele destinate în- cooperatorii din brigăzile a Il-a şi
sămînţării porumbului. Pentru con­ a IlI-a.
Succese de prestigiu In economia hunedoreană
SIDERURGISTII HUNEDORENI CU TOTI INDICATORII DE PLAN poziţional deschis recent in cadrul
SI-AU ONORAT EXEMPLAR DEPĂŞIJI întreprinderii şi unde sint prezenta­
ANGAJAMENTELE ASUMATE te ultimele realizări ale colectivului
Colectivul Şantierului nr. 1 con- in domeniul valorificării creaţiei
In întîmpinarea aniversării a 55 strueţii-montaj din cadrul l.c.S. Hu­ tehnice originale.
de ani de la crearea P.C.R. şi a zi­ nedoara se prezintă după primele
lei de 1 Mai, siderurgistii iuuiedo- 100 de zile din acest an cu un bilanţ
reni îşi amplifică eforturile şi hăr­ remarcabil : realizarea şi depăşirea MAI BUNĂ ALIMENTARE CU
nicia, ridică la noi cote chemarea integrală a sarcinilor si indicatorilor ENERGIE ELECTRICĂ
la Întrecere socialistă pe care au de plan. Producţia globală supli­
lansat-o la Începutul acestui an că­ mentară obţinută in această perioa­ Preocupările colectivului i.r.e. De­
tre toate unităţile metalurgice din dă se cifrează Ia peste 4 milioane va vizează îmbunătăţirea permanen­
ţară. Edificator este şi bilanţul pri­ lei, la un număr de obiective înre- tă a alimentării cu energie electrică
mei decade din luna aprilie, cînd gistrînd însemnate avansuri de timn a consumatorilor industriali si indi­
la C.S. Hunedoara au fost realizate (.15 de zile la bateria nr. 2 la cocsi­ viduali, reducerea pierderilor în re­
suplimentar sarcinilor de plan peste ficare de Ia C.S. Hunedoara, la cup­ ţele şl transformatoare. Ca urmare,
1 000 tone oţel, 1 500 tone fontă, 600 torul de dolomită si atelierul auto de curînd a fost înlocuit autotrans-
tone laminate finite, 100 tone cocs al C.S. Hunedoara ele.). forma torul de 220 IVI VA (220 Tio KV)
metalurgic, alte produse. De men­ din staţia Hăşdat, care asigură 6
ţionat că, prin aceste sporuri de VALORIFICAREA CREATIVITĂŢII mai bună alimentare a C.S. Hune­
producţie, siderurgistii hunedoreni doara, iar în municipiul Deva s-au
şi-au îndeplinit şi depăşit angaja­ TEHNICE ORIGINALE trecut integral reţelele de la tensiu­
mentele asumate in cinstea aniver­ Materializind neabătut indicaţiile nea de 15 kV la 20 kV, ceea ce con­
sării partidului şi a zilei de 1 Mai. conducerii de partid şi de sfat de a duce Ia îmbunătăţirea alimentării «1
•Si încă o subliniere — întreaga pro­ introduce pe seară largă mecaniza­ la reducerea pierderilor în reţele cu
ducţie suplimentară de metal Înre­ rea în abatajele miniere şi de a re­ 50 la sută.
gistrată de C.S. Hunedoara în acest duce iot mai mult efortul valutar,
prim an al cincinalului revoluţiei cadrele lehnico-inginereşti de la AU DEPĂŞIT PREVEDERILE
Mecanizatorul Ionel Urs împreună cu cooperatorii Nicolae Dumbra­ tehnico-şliinţifice a fost obţinută I.U.M. Petroşani se preocupă cu in­ ANUALE LA EXPORT
vă şi Octavian Got şi-au adus o contribuţie de scamă ia finalizarea pe seama creşterii productivităţii sistenţă si răspundere de valorifica­
plantării cartofilor pe suprafeţele planificate la C.A.P. Leşnic. muncii. rea inteligenţei tehnice, asimilînd în In întîmpinarea aniversării parti­
fabricaţie o serie de instalaţii, pie­ dului şi a zilei de 1 IVTai, colectivul
se de schimb, elemente de automa­ de lucrători de la întreprinderea
tizare în subteran care plnă nu de agricolă de stat Mintia au obţinui
degeaba. Sau dacă unul a terminat mult se aduceau din import. Aceste un frumos succes. Esfe vorba desnre
treaba lui, să-i aştepte pe ceilalţi ? preocupări au devenit imnerativul îndeplinirea şl depăşirea cu aproa­
pe 3' la sută a sarcinilor anuale la
în îndeplinirea sarcinilor economice Pune mina şi dă ajutor". acest prim an al cincinalului revolu­ export. Directorul I.A.S., ing. Sabin
numărul unu la I.U.M. Petroşani în
ţiei
tehnico-şliinţifice,
prcconizîn-
Blada, nc-a informat, că unitatea a v e
Dumitru Pricop, şef de schimb în
brigada lui Dumitru Opriş ; „La du-se ca in 1980 efortul financiar al asigurată baza tclinîco-mat^rîală
fel lucrăm şi noi. Ne ajutăm ca statului să fie redus cu 125 milioa­ necesară pentru a amnliPea acest
succes, putîndu-se astfel denă c i pre­
ne lei valută, cu peste 100 milioane
RITMICITATE, CALITATE, într-o adevărată familie. Şi nu mai mult decît în anul trecut. Pen­ vederile planului pe 1976 cu ce! pu­
doar cei din schimbul nostru. Dar
ţin 50 la sută.
tru aceasta pledează şi standul ex-
pregătim condiţiile şi pentru schim­
bul care ne urmează. Aducem ma­
terialul, strîngem armăturile, facem
tot ce se poate pînă teşim din şut. Plenara Consiliului judeţean
E F I C I E N T Ă E mare lucru disciplina. Adică ne
înţelegem...". al Frontului Unităţii Socialiste
Cornel Nicolcescu, maistru mi­
ner i „Cunoscînd din timp sarci­ In ziua de 7 aprilie a.c., a avut rile necesare intensificării aceste­
La e. m. Uricani Planii - realizat ritmic: găzi şi schimburi, făcînd o bună loc la Deva plenara Consiliului ia în perioada următoare : Infor­
nile, defalcîndu-Ie precis pe bri­
aprovizionare şi plasînd corespun­ judeţean al Frontului Unităţii So­ mare privind modul de realizare
a fondului solidarităţii internaţio­
cialiste. La lucrările plenarei au
lună de lună, decadă de decadă, zi de zi zător efectivele, incit operaţiile participat membrii consiliului ju­ nale pe anul 1975 si pe trimestrul
să-şi urmeze cursul normal, s-a
reuşit ca în revirul meu brigada deţean, preşedinţii consiliilor mu­ I 1976
Pe marginea problemelor înscri­
lui Dumitru Opriş să puste în mul­ nicipale, orăşeneşti şi comunale ale
Colaborarea dintre minerii Văii plan, ca şi depăşirile, s-au înregis­ te zile de cîte două ori pe schimb, Frontului Unităţii Socialiste, repre­ se la ordinea de zi au luat cuvîn­
Jiului şi siderurgistii hunedoreni trat ritmic, din primele zile şi pî- realizînd în martie 110 ml la lu­ zentanţi ai organizaţiilor de masă tul numeroşi participanţi la ple­
pentru sporirea producţiei de cocs nă în finalul fiecărei luni, de că­ crările de pregătiri-înaintări, adi­ şi obşteşti. nară, care au evidenţiat exoerien-
metalurgic din cărbune indigen se tre fiecare brigadă, de către fie­ că cu 10 ml peste chemarea-ini- Plenara a adoptat următoarea or­ ţa pozitivă şi rezultatele obţinute,
desfăşoară la dimensiuni continuu care schimb. ţiativă a lui Constantin Grădinara. dine de zi ; Acţiunile întreprinse au analizat în spirit critic’ şi auto­
sporite sub raport cantitativ, dar Argumentele acestor bune rezul­ şi măsurile ce se impun a fi luate critic munca desfăşurată si au fă­
Constantin Grădinara, şef de bri­
şi calitativ. Conştienţi de cerinţa tate, prin care minerii din Uricani gadă, sectorul II; „Eu mă bucur de către consiliile locale ale Fron­ cut totodată propuneri nentru
majoră a economiei noastre naţio­ răspund faptic chemării la între­ tului Unităţii Socialiste pentru spo­ continua îmbunătăţire a activităţii
nale, de a produce cocs din căr­ cere pe ţară lansată de colectivul cînd ortaci de-ai mei realizează rirea aportului gospodăriilor popu­ consiliilor locale ale Frontului U-
bune indigen, minerii din Uricani E.M. Vulcan, le-au relevat, înlr-o 100 sau peste 100 ml pe lună la lu­ laţiei la realizarea fondului central nităţii Socialiste.
Plenara a adoptat măsuri cores­
îşi conjugă ia unison eforturile, discuţie colectivă, cîţiva dintre cei crările de pregătiri. Asta este în al statului de produse agroalimen- punzătoare în toate problemele e-
preocupările zilnice, pentru a scoa­ mai destoinici căutători de cărbune interesul nostru, al tuturor. Princi­ tare ; Activitatea desfăşurată de xaminate, în scopul sporirii apor­
consiliile locale ale Frontului Uni­
te la ziuă tot mai mult cărbune din vestul bazinului Petroşani. palul secret e s-o luăm „tare" de tăţii Socialiste pentru răspîndirea tului consiliilor locale si organiza­
necesar producerii cocsului. în pri­ Vasilc Străjan, şef de schimb la începutul lunii, să evităm lu­ cunoştinţelor ştiinţifice şi educarea ţiilor componente la îndeplinirea
mul trimestru al anului ei au In brigada lui Ştefan Noghi : „Ne crul în asalt cînd se apropie bi­ sarcinilor ce le revin din documen­
extras peste sarcinile de plan a- organizăm foarte bine lucrul de la lanţul". politico-ideologică a maselor, pre­ tele Congresului al Xl-loa, din
cum şi măsurile ce trebuie luate
proape 7 500 de tone, iar pe deca­ intrarea în schimb. Adică ne îm- lîaliş Carol, maistru miner : pentru îmbunătăţirea în continuare Programul partidului, a obiective­
da I a lunii curente — încă 1 000 părţim precis responsabilităţile, o- „Ce-au spus pînă acum băieţii e a acestei activităţi; Principalele lor puse în faţa colectivelor hune-
de tone în plus. O precizare se im­ peraţiunile pe care urmează să le concluzii ce se desprind din acti­ dorene de cincinalul revoluţiei teh-
pune de la început i realizările de efectuăm fiecare. Nimeni nu stă (Continuare in pag. 4-5) vitatea de control obştesc şi măsu­ nico-ştiinţificc.