Page 12 - Drumul_socialismului_1976_04
P. 12
DRUMUL SOCIALISMUL!
Pag. 2
1 MART
^ 15,00 Club
t Radiojurnal ;
■ ţăm un cin
1 lui ; 10,25 J
t rubrica tineretului } românesc. O
1 55 de ani cl
/ 10,45 Noi în
\ uşoară ; 17,0
/ 17,20 Colo
Şantierele muncii patriotice 1 României c<
1 1921—1370.
! Cîntăm eroii
l rele serii ;
fel aşteaptă tineri! / iară ; 20,30
l enţă ;
20,45
' dumneavoasti
Unul din obiectivele organizaţiei teciste, tabele nominale cu tinerii \ oră ; 23,00
/ 23,30 Estrada
judeţene a U.T.C. este intensificarea ce vor participa Ia muncă, eşalonat
0 intensă activitate de cunoaştere, şi îmbunătăţirea activităţii de mun pe zile, săptămini, luni. Şantierele | MIERCU
că patriotică, astfel incit aceasta să
sint : construcţia haldei de zgură, a
devină o şcoală in care tineretul să unui complex sportiv, şantier edili- i 0,00 Radioj:
permanent,
tar-gospodăresc
curăţa
înveţe să muncească şi să trăiască
popularizare şi aplicare a legislaţiei socialiste în chip comunist, de cultivare a rea de păşuni şi fineţe la unităţi a- 1 8,00 Sumarul
gricole de pe raza oraşului. La pri
dragostei şi răspunderii pentru bu
na gospodărire şi înflorire a loca
te cu constructorul — I.C.S.H., sta-
lităţii unde îşi desfăşoară activita mele două s-au încheiat şi contrac
Atît în Programul partidului cît ficate nu numai sub aspectul for părţilor în peste 5 000 cauze, Vrin tea. bilindu-se la concret ce anume vor
face uteciştii şi pînă cind. Lăudabil
Cum se înfăptuieşte acest obiectiv
şi în magistrala expunere rostită melor, ci şi prin abordarea diferen soluţionarea unui mare număi.' de acum, în plină primăvară ? lată cî- este faptul că pe toate 4 şantierele
de secretarul general al partidului, ţiată a problematicii diverselor sec litigii de muncă, aceste comisii au teva constatări din teren. La Dobra, se acţionează, s-au obţinut şi cele \ SELEC TiUNI
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la re toare de activitate şi diferitelor contribuit la restabilirea unor tinerii s-au angajat să întreţină o dinţii realizări.
centul Congres al consiliilor popu localităţi. Astfel, în sectorul agri drepturi încălcate şi la recuperarea plantaţie de două hectare cu puieţl Trecem şi prin Haţeg. Parcul, zo
lare, se subliniază cu pregnanţă col s-au prelucrat legile privind unor pagube aduse avutului ob de cireş, numită „plantaţia tineretu nele şi spaţiile verzi nu-s primenite : crofon meloc
necesitatea întăririi legalităţii so ameliorarea raselor de animale, ştesc. lui" ; să cultive 2 hectare cu po încă, la demolările din centrul ora \ Ansambluri
cialiste, combaterii cu fermitate a regimul tăierii animalelor, Legea In procesul de adîncire a demo rumb pe „parcela tineretului" ; să şului nu se lucrează. N-am vă 1 limbii român
oricăror manifestări contrare nor privind organizarea producţiei in craţiei socialiste — există mul amenajeze un „solar al tineretului". zut nici un tînăr la treabă. „In pri îd-'goste fici
Ce s-a făcut concret pînă acum ne
melor eticii şi echităţii socialiste, agricultură, proiectul legii retribu tiple forme de manifestare a opi informează tovarăşul Aristică Pă- măvara aceasta uteciştii comunei l ’ > 3 ; 15,0
m,oo Itadioju
legilor statului nostru. In această ţiei muncii în agricultură şi alte niei publice, prin care aceasta tre trulescu, activist al Comitetului ju s-au mobilizat mai bine la muncă V
— ne spune tovarăşul Ioan Zelconi, l de George 1
privinţă, s-a acordat o însemnăta acte normative specifice acestui buie să-şi manifeste prezenţa acti deţean al U.T.C. „Am declanşat săp- primarul comunei Toteşti. Au cură 1 Transmisia r
te deosebită cultivării în rîndul sector. Cu lucrătorii din comerţ şi vă în adunările oamenilor muncii, tămîna muncii patriotice in toate ţat de arboret şi muşuroaie o mare l Olanda (prel
maselor de oameni ai muncii a u- cooperaţia de consum s-au prelu ale membrilor cooperatori, în ac satele comunei. Primele zile ale a- suprafaţă de păşune, peste 15 hecta ) 18,20 Orele s
nei atitudini intransigente faţă de crat dispoziţiile legii privind acti tivitatea comisiilor de control ob cestei acţiuni s-au soldat cu ame re, au văruit pomi, o echipă de 5 l doric : Ilean
orice abatere sau nesocotire a le vitatea de comerţ interior, unele ştesc, prin intermediul presei cît najarea solarului, curăţarea a 15 tineri, condusă de Axente Mihăescu, ■ lae Sabău; 2<
hectare păşune, colectarea de de
\ nia. Topolov
gilor ţării, Privită din acest punct prevederi ale codului penal, legea şi prin participarea fermă la des şeuri textile şi de hîrtie". „In săp- a pus la punct instalaţia electrică de \ pe adresa ri
de vedere, creşterea conştiinţei ju privind angajarea gestionarilor şi coperirea manifestărilor potrivnice tămîna pomiculturii, peste 500 de ti la grajdurile C.A.P., muncind in 1 O zi într-o
ridice a cetăţenilor face parte in altele. legilor statului, normelor eticii neri — elevi şi muncitori — au lucrat afara orelor de program". l muzicale.
tegrantă din procesul de formare Creşterea gradului de conştiinţă şi echităţii socialiste şi la sesiza în livada pomicolă a C.A.P. Orăştie Am ajuns în Deva. De la tovară
şul Ilie Lavu, prim-secretar al Co
a omului nou, chemat să contri juridică a marii majorităţi a ce rea organelor de stat competente. — ne spune tovarăşul Cornel Sin- mitetului municipal al U.T.C., aflăm \ JOI,
buie cu întreaga sa capacitate de tăţenilor a avut implicaţii pozitive Pe linia permanentei perfecţio crăian, locţiitorul secretarului Co
că au fost stabilite 5 şantiere locale \ 0,00 Radiop
muncă la realizarea programului şi cu privire la modul cum s-a nări a sistemului democraţiei so mitetului orăşenesc Orăştie al U.T.C. ale muncii patriotice, precum şi un . 8,00 Sumarul
de făurire a societăţii socialiste făcut resimţit rolul opiniei publice cialiste, a creşterii nivelului de Au săpat in jurul pomilor, i-au cu comandament care să dirijeze În ţ crofon, melo'
multilateral dezvoltate. în combaterea unor manifestări ca conştiinţă şi educare a maselor de răţat de uscături, i-au dezgolit pe treaga activitate pe aceste şantiere. / Interpreţi de
cei ce fuseseră Înveliţi contra roză
In vederea realizării acestui re lezează avutul obştesc, proprie oameni ai "muncii, apropiatul Con toarelor. Am putea face ceva şi la Ce s-a făcut pînă acum, concret ? ) 9,35 Eroi inc
gres al educaţiei - politice şi cultu
scop, şi în judeţul nostru se des tatea personală, liniştea şi ordinea rii socialiste conferă un larg ca şantierul de construcţii, dar nu gă „S-au curăţat parcurile — ni se spu t româneşti ; l
ne — s-au plantat nişte plopi in
1 mistocle Pop;
făşoară o acţiune vastă şi diver publică, precum şi alte valori so dru de intensificare a muncii de sim sprijin şi înţelegere. Uteciştii zona de agrement Bejan, s-au săpat I alog ; 10,45 l
sificată de popularizare şi expli ciale ocrotite de lege. propagandă juridică, a activităţii de la F.I.L. acţionează la înfrumu 800 metri liniari de canal Ia 'grădi 1 Discoteca „U
care a legislaţiei socialiste, pentru Pentru instaurarea unui climat de prevenire şi combatere a ma seţarea interiorului fabricii lor". „Nu na de legume a C.A.P. Deva. l nescu : 12,oo
avem nici un şantier local de mun
a face cunoscute raţiunile social- de ordine şi disciplină, stabilirea nifestărilor antisociale. Dc-acum încolo vor fi Intensificate 1 10,15 Să invă
politice care au stat la baza adop unor raporturi bazate pe respecta că patriotică pentru tineri. Doar la lucrările" — s-a precizat. 1 calea soarelu
vară vom deschide unul la ferma
tării legilor precum şi consecinţele rea normelor de convieţuire socia In această direcţie se impune o legumicolă de la Simeria Veche. In După cum se poate uşor constata, * alogul creato
nerespectării acestora. Numai în lă între cetăţeni, un rol deosebit mai largă participare a juriştilor la oraş nu prea avem ce face. Dacă so multe şantiere ale muneii patriotice l Voci şi chila
uteciste îşi mai aşteaptă tinerii. La > 17,00 Buletin
primul trimestru al acestui an, s-au revine comisiilor de judecată din organizarea şi desfăşurarea unor vor ivi ceva ocazii vom ajuta şi noi, Comitetul judeţean ai U.T.C., tova I versul familii
făcut de către membrii Asociaţiei întreprinderi, instituţii, unităţi ale acţiuni care să răspundă cerinţelor tinerii" — este informaţia primită de răşul Ioan Groza, care răspunde di / tră de cîntcc
juriştilor peste 2 000 de expuneri, cooperaţiei agricole de producţie, de eficienţă şi să-si găsească ecou la tovarăşul Mlrcca Furca, secreta rect de resortul muncii patriotice, i 20,00 Prima
consfătuiri şi convorbiri pe teme de consum şi meşteşugăreşti, şl de în fiecare sector de activitate din rul Comitetului orăşenesc Simeria ne informează că la sate, comune, ! c iii tecului mi
al U.T.C. „De citeva zile au început
de legislaţie, mese rotunde, consul pe lingă consiliile populare. în a- judeţul nostru. lucrările la canalizarea oraşului. La oraşe, municipii la 1 aprilie s-a de ţ nar şi patrioi
taţii juridice, prelucrări de hotă- nul 1975, activitatea acestor orga acest obiectiv important vov munci clanşat sau trebuia să se declanşe i adresa dtin
rîri judecătoreşti, procese cu pu ne obşteşti de influenţare şi juris NICOLAE STINEA şi tinerii, mai cu seamă la săpături ze „Luna înfrumuseţării şi bunei ţ Panoramic e<
i într-o oră ; :
blicitate mărită şi altele. Pentru a dicţie a fost bogată, ele soluţio- preşedinte — arăta tovarăşul Grigore Cosma, gospodăriri a localităţilor", la care ) cale.
se realiza o deplină eficienţă a a- nînd peste 13 000 cauze din care al Asociaţiei juriştilor prim-secretar ai Comitetului orăşe uteciştii au datoria să participe ac
cestor acţiuni, ele au fost diversi au reuşit să realizeze împăcarea din judeţul Hunedoara nesc Brad al U.T.C. Elevii au mai tiv. Pe unde am umblat n-am au \ VINERI
despre
lucrat Ia curăţarea parcurilor şi zo zit vorbindu-se comitetelor aşa ceva.
Este
sarcina
comunale,
nelor verzi din oraş, iar cîţiva ute- \ 6,00 Radiop
cişti de la I.M. Barza şi U.U.M.R. orăşeneşti şi municipale ale U.T.C. 1 8,00 Sumarul
să treacă concret şt cit mai grabnic * crofon, meloc
Crişclor au ieşit la curăţat de pă
Cum se înfăptuiesc masurile adoptate şuni, Ia C.A.P. Brad. Grafice con la acţiune. Locul de cinste ocupat & Solişti şi foi
crete de participare ia muncă pa de organizaţia judeţeană de tineret I amatori ; 1
triotică, pe organizaţii, întreprinderi, în cadrul intrccerii pe ţară desfăşu 1 melodia pop
In adunările de dezbateri ideologice şcoli incă n-am făcut". Abia la Co rată în cincinalul 1971—1375 obligă J preferat ; 12,3i
pe toate şantierele muncii patriotice V Revista slagăi
orăşenesc
mitetul
U.T.C.
Călan al
am găsit o situaţie bună, în sensul din plin ia intensificarea eforturilor * 1 la 3 ; 15,00
că au fost stabilite concret 4 şan uteciste ! \ Radiojurnal ;
Cu prilejul adunărilor generale al anului cu realizarea şi depăşi tră, a comitetelor şi birourilor or tiere locale ale muncii patriotice u- GH. I. NEGREA t tricolore —
de dezbateri ideologice, cei peste rea substanţială a sarcinilor de ganizaţiilor de bază — arăta tova ) riţa ; 16,45 Şi
1100 de comunişti din organizaţia plan şi angajamentelor, fără nici răşul Răduţ. La finalizarea multo i nat. România
de partid de la nodul de cale fe un eveniment de circulaţie sau ac ra s-a trecut. Astfel, in scurtă LUNA MUNCII PATRIOTICE U.T.C. de Ia revizia de vagoane ) 18.00 Orele s<
rată Simeria şi-au stabilit măsuri cident de muncă, deci intr-o de vreme vom inaugura cabinetul de Simeria-Triaj iniţiază periodic ac i diţie a fest
şi acţiuni concrete In vederea îm plină siguranţă a circulaţiei ! La ştiinţe sociale intr-un spaţiu co In cadrul „Lunii muncii patrioti ţiuni de muncă patriotică. Astfel, j muncitoresc,
bunătăţirii întregii munci poiitico- toate locurile şi posturile de mun respunzător ; s-a făcut o evidenţă ce" — cum a fost declarată de a fost colectată şi predată canti 1 triotic ; 21,15
ideologice şi cultural-educative, că a sporit influenţa comuniştilor, a cadrelor cu studii incomplete şl Consiliul U.A.S.C. din Institutul de tatea de 31 000 kg fier vechi, cu- 1 dumneavoastr;
pentru ca influenţa acesteia asu exemplul lor personal de dăruire, s-a stat de vorbă cu fiecare în mine Petroşani perioada 15 martie răţindu-se astfel terenul de piese i tr-o oră : 23,0
pra ridicării şi întăririi conştiinţei angajare, comportare. Este tocmai parte, indrumindu-i să se înscrie — 15 aprilie a.c. — studenţii anilor
înaintate, socialiste, să sporească înfăptuirea practică a uneia dintre pentru a-şi completa studiile. 10— le rezultate de la vagoanele defec SÎMBAT
necontenit. Asupra modului cum cele mai importante măsuri, cea 15 ceferişti sint deja în aceste zile II şi IV utilaj tehnologic ingineri te : saboţi din fontă uzaţi, arcuri
încep să se finalizeze măsurile ho- a întăririi ordinii şi disciplinei, la sesiunea de examene. Birourile şi ii mine subingineri au plantat de suspensie, buloane rupte, tam \ 6,00 Radiopi
tărîte şi adoptate de comunişti am prezentă în toate planurile de ac organizaţiilor de bază şi comitete în pădurea din imediat^ apropiere poane, cîrlige de tracţiune. Am / 8,00 Sumarul
stat de vorbă cu tovarăşul fosil ţiune adoptate de comunişti. le de partid au purtat discuţii cu a institutului peste 100 de puieţi început, de asemenea, acţiunile de \ crofon, melod
Răduţ, secretarul Comitetului de Alte prevederi hotărîte de co colectivele redacţionale ale gaze (arbuşti). In această perioadă, stu ! Mari ansambl
partid pe nodul de cale ferată Si munişti vizează creşterea eficien telor de perete. Se simte un Impuls denţii din Petroşani participă cu înfrumuseţare a zonei în care mun \ prian Porumb
meria tei adunărilor generale de partid pozitiv In activitatea acestor or hărnicie şi la lucrările de amena cim. Este lăudabil efortul deose i 10,00 Buletin i
— Deşi a trecut puţină vreme de şi a învăţămîntului politic, activi gane de presă, la toate gazetele jare a bazei sportive „Ştiinţa". bit depus de tinerii Aurel Druţu- \ cultural ; 10,5(
[ din Republica
Ia adunările generale de dezbateri zarea gazetelor de perete, amena s-a Înfiinţat colţul satiric. A fost lescu, Cornel Barbu, Săndel Diaco ) Buletin de
ideologice, multe din măsurile sta jarea unui cabinet de şliinie so constituită şl o brigadă artistică ACŢIUNI TINEREŞTI ţa la zi ; 12,3.'
bilite atunci au Început să so ciale, a unor puncte de informare de agitaţie care prezintă programe nii, Traian Cotoi, Doinei Muntean, \ 13,00 De la 1 1
transpună în viaţă. şi documentare, dotate cu micro- in mijlocul ceferiştilor noştri, de şeful de tură Vasiie Rusu Ia fina club 16,00 1
co
sprijinirea
Intr-adevăr, in activitatea cefe biblioteci politice, studii incomplete ocamdată, urmînd să iasă şi tn Sub îndrumarea directă a orga lizarea acestor acţiuni. (NICOLAE * Radiodivertism
cu
muniştilor
riştilor din acest important nod să şi le completeze, Înfiinţarea oraş după ce va cîştiga experien nizaţiei de partid, organizaţia CORNEA, lăcătuş de revizie). L Azi, în Româi
de cale ferată, în perioada de du unor brigăzi artistice de agitaţie, ţă. Intr-un cuvînt, comuniştii noş f rii. p . .Realit;
pă dezbaterile ideologice se simte organizarea mai bună a acţiunilor tri acţionează responsabil, stator neavoastră, tovarăşe preşedinte; i 20,00 > c
o disciplină mai fermă, mai bine de muncă patriotică, o evidenţă pe nic pentru a înfăptui măsurile pe pentru felul în care am fost primiţi
înţeleasă. Drept argument vom oameni şi ore a participării la a- %^otuaUţăteia:, in România, pentru atmosfera fră nar patrioţi
spune că toate unităţile compo ceste acţiuni. care ei le-au propus şi adoptat în ţească şi de încredere cu care am i adresa dumne
nente au încheiat primul trimestru — Toate se află în atenţia noas unanimitate. fost înconjuraţi, pentru spiritul de diojurnal ; 22,
solidaritate manifestat faţă de noua sului.
In Tntîmpinarea Congresului U.G.S.R. (Urmare din pag. 1). fază a luptei în care se află ţara DUMINICA
de
noastră.
Dorim,
asemenea,
să
noii ordini economice internaţiona reafirmăm că noi — Guineea-Bissau, (progra
guvernul,
—
nostru
vom
partidul
le, pentru realizarea unei păci trai face totul pentru ca pe bazele juri 7,00 Radiojuri
nice, a unei lumi mai drepte şi mai
Toate aeţiimile, în sprijinul bune". putem concretiza prevederile lor în sei : 8,00 Vă Iii
dice create de aceste acorduri să
azi : 8,10
La rîndul său, tovarăşul Luis Ca
9,00 Ova satul
fie
brai a declarat : realizări, in obiective care să celor I lirică: Partidul
progresului
în
serviciul
Partidului puse
să
„Dorim
mulţumim
producţiei Comunist Român, Guvernului Repu două popoare ale noastre, al păcii i 11,00 Radiomi
' 11,30 întîlnire
blicii Socialiste România şi dum
şi al progresului umanităţii".
| Iară sl int
12.00 De toate
I Radiojurnal :
Dinlr-o experienţă mai îndelun am folosit şl filmul. Cincclubul nos producţiei şi a muncii, aşa cum ni 15.00 Divertis-i
gată. organizaţiile noastre sindicale tru a filmat Ia începutul operaţiei, s-a indicat de curînd. Ca urmare, dicţionar politieo-economie | jurnal ; 20,15 1
au desprins două concluzii deosebit apoi, cu ajutorul peliculei, s-a făcut la S.U.T. s-a creat un atelier de re- 22.00 Radiojun
de utile, anume că au eficienţă, în o demonstraţie cu explicaţiile cu condiţionare a pieselor de schimb şi I mic sportiv ;
primul rind, acţiunile organizate în venite, ceea ce a înlesnit Înţelegerea so află in plină desfăşurare extin
strînsă legătură cu problematica e- metodei. derea mecanizării şl a micii mecani MENTALITATE, ansamblu de tră zultate cît mai mari. R. de e. consti 1 nocturnă.
conomică, cu îndeplinirea sarcinilor Acum, fiindcă a venit vorba do zări mai ales a lucrărilor grele. sături constante ale modului de a tuie o puternică pirghie de economi
de pian. In al doilea rind, au efici film, voi mai da un exemplu. A dat In viitor, va creşte considerabil gîndi, de a simţi şi de a reacţiona, sire a muncii sociale, care contribuie LUNI,
entă nu acţiunile globale, de marc primăvara de-a binelea. Pe unele ponderea acţiunilor de instruire şi în anumite situaţii sociale, comune la mărirea posibilităţilor de lărgire (progra.
amploare, ci cele care cuprind gru şantiere înlîlnim un aspect nu toc educare a lucrătorilor. Vom organi unui grup social determinat. M. este a producţiei, la reducerea preţului de
puri mai mici de oameni, în cazul mai gospodăresc : risipă de materi za mai multe concursuri pe mese produsul educaţiei şi al experienţei cost pe unitatea de produs, la creş 6,00 Radiopro
nostru, al constructorilor — lotul, ale, chiar dezordine. In aceste zile, rii (lăcătuşi, zidari, mozaicari şl terea veniturilor reale ale populaţiei, 8.00 Sumarul i
echipa sau cel mult şantierul. cineclubul va prezenta un film cu zugravi, instalatori), forme de popu sociale a grupului profesional, de cla la dezvoltarea economico-socială a ţă crofon, melod
să, naţional. Orice m. are caracter is
Pornind de la aceste considerente, această stare de lucruri. Din experi larizare şi cunoaştere a legilor sta rii. Relaţiile de producţie socialiste, Buletin de ştir;
comitetul sindicatului din Trustul enţă ştim că modalitatea a dat re tului. S-a stabilit ca juristul nostru toric şi de clasă (de ex. trt burgheză dezvoltarea planificată a economiei rară radio; 11
mic-burgheză).
desemnează,
M.
judeţean de construcţii îsi desfăşoa zultate bune. Sint convins că şi de să se deplaseze din două în două sau naţionale determină caracterul conşti
săptămini pe şantiere şi să dea con
ră aoroane întreaga activitate in această dată vom contribui la în sultaţii asupra legislaţiei muncii. uneori, şi un sistem de şabloane care ent, dirijat al gospodăririi resurselor, 12.00 Buletin i
grupele sindicale, în rîndul oameni dreptarea lucrurilor. frînează gîndirea creatoare şi acţiu în conformitate cu ţelul suprem al tilnire cu melc
In perioada aceasta, premergătoa
lor, miiitind cu fermilalo pentru în- In prezent, o atenţie deosebită a- re Congresului U.G.S.R. şi Congre nea eficientă (de ex. m. birocratică). politicii partidului — creşterea nive terpretul prefe;
activitatea
sa
In
politico-educativă, lului de trai al poporului. Ii. de e.
denlinirea ritmică a sarcinilor de eordăm întăririi spiritului de răspun sului educaţiei politice şi culturii so P.C.R. pune accentul pe combaterea presupune în fiecare unitate economi zi ; 12,35 Rcvis
plan şi a angajamentelor in între dere in muncă, respectării discipli cialiste, vor fi organizate dezbateri m. Înapoiate, burgheze şi mic-bur- că o activitate sistematică de depis De Ia 1 la 3 ;
cerea socialistă. Atenţia noastră este nei pe şantiere. Grupe sindicale cum pe marginea unor materiale ce apar gheze faţă de muncă, proprietate, fa tare a rezervelor de economisire exis
îndreptată, in snecinl. spre şantierul sint cele de Ia S.U.T., Şantierul II în presă, iar după congrese vom milie, stat, obligaţii sociale etc., cul- tente şi de reducere a cheltuielilor lescenţilor : 11
II, care execută obiective industriale şi altele pun cu regularitate în dez pune in dezbatere documentele ce tivînd atitudinile şi concepţiile îna de muncă pe unitatea de produs. El 16,25 Ediţie rai
şi social-culturale şl unde se intro batere pe cei care absentează de la vor fi adoptate. Considerăm că toa intate, socialiste în cadrul relaţiilor este legat de ridicarea continuă a ca letln de ştiri ;
duc metode şi tehnologii noi de lu lucru, iau poziţie hotărită împotri te acestea vor aduce o contribuţie şi activităţilor sociale. lificării cadrelor, de promovarea in
cru, Aici se şi simte mai mult ne va celor care nu gospodăresc cu importantă la mobilizarea colective producţie a creaţiei ştiinţifice şi teh rctului ; 18,00
voia ajuiorului. De pildă, Ia con grijă materialele, sau pe cel care lor de constructori pentru îndeplini REGIM DE ECONOMII, sistem de nice avansate etc. R. de e. necesită Teatru radiofoi
strucţia fabricii de nutreţuri con manifestă tendinţă de chiul, de a rea exemplară a sarcinilor de plan. măsuri în eepnomia socialistă, care o conştiinţă socialistă înaintată din pe adresa dun:
centrate de la Mintia s-a introdus lucra superficial. Astrel incit pe ma au ca scop folosirea cît mai raţiona partea lucrătorilor, grija lor faţă de O zi într-o or
jaetoda glisării, necunoscută de ma joritatea şantierelor starea discipli OCTAVIAN BANEASA lă a resurselor materiale, financiare avutul obştesc, întronarea la fiecare
rea majoritate a oamenilor. Pentru nară s-a îmbunătăţit. şi de muncă, evitarea oricărei forme loc de muncă a unui înalt spirit de muzicale.
a-i. ajuta să şi-o însuşească, pe lin Ne ocupăm, de asemenea, Îndea preşedintele comitetului sindicatului de risipă, astfel incit la fiecare uni gospodărire a resurselor, de luptă îm
gă alte acţiuni menite să-i sprijine, proape de problemele organizării din Trustul judeţean de construcţii tate de cheltuială să se obţină re potriva risipei. V----