Page 13 - Drumul_socialismului_1976_04
P. 13
DRUMUL SOCIAL'SMULUi © NR. 6110 ® MARŢI, 13 APRILIE 1976
Paq. 3
Şt. - : r y/ y.;vy
m de ani de L asea swsaJi
\ ... _ . Sub conducerea partidului—pe trepte tot asi
H
artidului Com înaite de progres şi civilizaţie sscialista
Manifestări închinate aniversării M I N E R I T U L
„CONDUITA Şl ŢINUTA * grupuri vocale, dans tematic, muzi intate, să intervină pentru a preve
că cultă, recitatori. ni unele erori şi deficienţe. Tot cu Centru muncitoresc cu vechi tra producţia anului 1975, aproape ju
MUNCITOREASCĂ acest prilej, secretarii organizaţiilor diţii de muncă şi luptă, Valea Jiu mătate a fost extrasă prin aceste
„ISTORIA PARTIDULUI E-N de bază sint instruiţi Ia concret asu lui trăieşte in conştiinţa ţării, mai procedee moderne de lucru.
La Casa de cultură din Brad s-au INIMILE NOASTRE" pra unor metode şi forme ale mun ales, ca unul din cele mai mari
desfăşurat in ultima vreme mai cii de partid : întocmirea imul plan bazine carbonifere. Un reporter
multe acţiuni cu caracter educativ şi In suita manifestărilor consacrate de muncă, alegerea celor mai opor inspirat scria că Valea Jiului este • O mare dezvoltare a cunoscut
moral-cetăţenesc, destinate îndeosebi jubileului de la 8 Mal se înscrie şi tune teme pentru dezbatere în adu întreprinderea de utilaj minier
tinerilor. „Conduita şi ţinuta mun acţiunea „Istoria partidului e-n ini nările generale, cum se naşte şi se cel mai mare oraş al României, Petroşani, care realizează maşini,
citorească", „Forme şi metode fo mile noastre", organizată la Şcoala înfăptuieşte o liotărîre, munca cu clădit în întregime pe temelii de utilaje, piese de schimb pentru
losite de organizaţiile U.T.C. pentru generală nr. 2 Hunedoara sub for membrii de partid între două adu cărbune ; adică de la Uricani şi toate unităţile miniere din ţară.
atragerea tinerilor la viaţa de or ma unui concurs „Cine ştie, cîştigă". nări generale. întreaga activitate din pină la Lonea. Dar Valea Jiului
ganizaţie", „Forme şi metode ale întrecerea a avut ca tematică prin „Ziua secretarului" se desfăşoară di este azi, prin grija nemărginită, In 1970, de exemplu, de produsele
activităţii telmico-productive şi de cipală documentele Congresului al ferenţiat, in funcţie de sarcinile con permanentă, pe care partidul şi I.U.M. Petroşani beneficiau 30 de
integrare a elevilor după absolvire" Xl-Iea al partidului, şi a celei de crete ce stau în faţa comuniştilor statul nostru o poartă minerilor, unităţi economice din ţară, pentru
— sint clteva dintre acestea. Ele a in-a Conferinţe Naţionale a Orga unei anumite organizaţii de bază, un complex industrial in plină ca în acest an numărul lor să a-
s-au bucurat de o bună primire din nizaţiei pionierilor. Competiţia, deo într-o anumită perioadă de timp. dezvoltare. Dinamica mineritului jungă la 65.
partea tinerilor auditori. sebit de instructivă atît pentru con (DOEEL MALEA — locţiitor al se in această parte a ţării a cunos
cretarului Comitetului de partid de
curenţi cit şi pentru spectatori, a Ia Termocentrala Mintia). « Prin aplicarea pe scară tot
CODUL ETIC — IN DEZBATERE reliefat temeinica pregătire a elevi cut in ultimii ani ritmuri nemai-
lor, evidenţiindu-se prin calitatea 6 intilnile. mai largă a progresului tehnic, a
T,'Codul etic pionieresc — cod etic răspunsurilor Gabriel Mânu, Ana „DECADA CĂRŢII ŞTIINŢIFICE Şl metodelor şi tehnologiilor moder
i omunist" a fost tema unei fructu- Todoruţ, Marina Vlad, Ovidiu Aron, TEHNICE" o In anul 197b, producţia de căr ne de lucru în minerit, a crescut
_Xe. -dezbateri organizate la Şcoala Ioan Sabău, Sorina Grigore şi Adri bune brut a Văii Jiului era de 7,8 continuu productivitatea muncdi în
m, enerală din Clopotiva. Dezbaterea ana Negrea (FELICIA JIANU' — Hu Ieri s-a încheiat „Decada cărţii şti milioane tone, pentru ca la finele abataje, iar cheltuielile materiale
s-a înscris in cadrul acţiunilor con nedoara). inţifice şi tehnice" perioadă care, în au cunoscut scăderi considerabile.
sacrate aniversării a 55 de ani de „ZIUA SECRETARULUI" judeţul nostru s-a bucurat de un cincinaiului trecut ea să atingă 8,4
Ia crearea P.C.R. Două acţiuni, larg ecou. In principalele librării din milioane tone.
„Vreau să ştiu" şi „Ştiinţă şi ade O iniţiativă deosebit de interesantă judeţ au fost organizate expoziţii şi o In 1970, randamentele medii
văr", organizate Ia microferine, au şi mai cu seamă utilă a lansat Co întilniri ale cititorilor cu scriitorii. » Creşterea aceasta considerabi realizate erau de 1,649 tone pe post
constituit pentru elevii de la şcoli mitetul de partid de la Termocen La expoziţia de Ia C.S.H. s-a orga lă are la bază dezvoltarea şi mo pe exploatare (cu peste 625 de kg
le generale nr. 1 şi 2 din Brad' mo trala Mintia. Ca urmare a sarcinilor nizat o intilnirc cu Iladu Roman An dernizarea minelor existente şi des mai mult decit în urmă cu 10 ani),
cu
ton,
prilejul
volumului
lansării
mente de însuşire, la faţa locului, a complexe ce stau in faţa organizaţii chiderea, în cincinalul 1971—1975,
adevărurilor ştiinţifice. lor de partid şi pentru a le putea de reportaje „Călătorie spre nord", a două noi exploatări ; Bărbăleni iar în 1975 randamentul a fost de
soluţiona cit mai bine se cere per o frescă autentică desprinsă din via şi Livezeni. 1 792 kg de cărbune pe post pe
ţa nouă a ţării. O asemenea întii-
BUCHETE HUNEDORENE PENTRU fecţionarea necontenită a stilului şi nirc a avut loc şi la Casa de cul exploatare.
metodelor dc muncă ale tuturor or tură din Uricani. j i
PARTID Şl PATRIE ganelor şi organizaţiilor de partid. a La Petroşani, în inima unuia
In acest scop a fost instituită „Ziua e Consumul de lemn de mină a
în cadrul unui dialog pe aceeaşi secretarului". Din două in două săp- EXPUNERE dintre marile bazine carbonifere scăzut cu peste 10 mc pe 1000 to
scenă", duminică s-au intilnit la tămîni se întilnesc toţi secretarii or La Clubul sindicatelor din Deva a ale ţării, îşi are sediul singura ne în 1970 faţă de 1960 şi cu pesta
Simeria formaţiile artistice locale ganizaţiilor de bază. Fiecare infor avut loc expunerea ,, Poziţia Româ centrală a cărbunelui din România.
cu ce'.e din raza oraşului Călan. Sub mează concret asupra modului cum niei în legătură cu instaurarea unei 15 mc în 1975.
genericul „Buchete Iiunedorene pen se înfăptuiesc sarcinile ce Ie revin noi ordini politice şi economice in e Ca urmare a procesului con
tru partid şi patrie"; în faţa unui din hotărîrile proprii şi ale organe ternaţional e“. tinuu şi insistent de mecanizare a o Mineritul Văii Jiului are largi
public numeros a fost susţinut un lor superioare. Comitetul de partid Expunerea se înscrie in suita ma
reuşit spectacol de coruri, montaje are grijă să discute cu fiecare se nifestărilor cu profund ecou edu lucrărilor miniere, din producţia perspective de dezvoltare în ac
literar-muzicale, brigăzi artistice de cretar, să acţioneze pentru extinde cativ, organizate în inlîinpinarea ju de cărbune a anului 1970 mai mult tualul cincinal al revoluţiei teh-
agitaţie, brigăzi artistice, tarafuri, rea şi generalizarea experienţei îna bileului partidului. de o treime a fost realizată pe nico-ştiinţifice.
seama susţinerii metalice, iar din
a Producţia totală de cărbune
brut ce se va extrage de ald la
jj ĂCŢIUWEft DE CONTRACTARE fi ANIMALELOR finele anului 1980 va fi de 12,4 mi
lioane tone, cu peste 3,8 milioane
de tone mai mult decit în anul
Şl PRODUSELOR ANIMALIERE acesta.
e Din volumult total al produc
O experienţă pozitivă ţiei anului 1980, 8 milioane de tone
se vor extrage prin susţinere me
talică în abataje.
la Bosorod « Gradul de mecanizare la tă
ierea şi încărcarea cărbunelui va
In îndeplinirea sarcinilor ce re 1 porc şi 350 1 lapte ; Cornel Gre creşte în acest cincinal cu 260 la
vin comunei noastre în toate do cu, secretarul organizaţiei de partid sută faţă de cincinalul trecut, pro
meniile, comitetul comunal de din Luncani, a contractat 3 viţei şi centul de încărcare mecanică în
partid, consiliul popular acordă o 1 porc; Ilie Fulea, membru de galerii va fi cu 75 la sută mai ma
atenţie deosebită muncii directe, partid, cooperator din Bosorod, a
nemijlocite cu oamenii. în munca contractat 3 viţei şi un porc. Ase re decit acela înregistrat la fine
le anului trecut, iar consumul de
cu oamenii o mare putere de con menea exemple avem multe în co lemn de mină se va reduce cu 22
vingere o are exemplul personal. muna noastră. Faptul că am con- la sută faţă de consumurile rea
De aceea, la orice acţiune, mem tratat pină acum 190 bovine (ti
brii organului .local de partid şi de neret şi adulte), 240 porci, peste lizate în 1975.
stat, deputaţii sint în frunte. Şi în 200 oi şi 290 miei, 2145 hl lapte
acţiunea de contractare a anima de vacă şi 65 hl lapte de oi şi o în acest cincinal se vor ex
lelor şi produselor animaliere, tinde şi moderniza preparaţiile
ne-am realizat angajamentele a-
membrii biroului comunal de partid sumate pe acest an se datoreşte, cărbunelui de la Lupeni, Vulcan
şi ai biroului executiv al consi aşa cum am subliniat Ia început, şi Petrila, se vor dezvolta minele
liului popular, angajaţii consiliu muncii directe cu oamenii, faptu existente, se vor deschide noi
lui popular, deputaţii si secretarii lui că am reuşit să ne facem în cîmpuri miniere la Hobiceni, Pe
organizaţiilor de partid, comuniştii ţeleşi de către concetăţenii noştri trila, Iscroni.
au fost şi sint exemplu şi îndemn pentru a răspunde cu fapte chemă
pentru întreaga obşte. rii partidului de a ne spori contri 9 Se vor intensifica preocupă
Am reuşit, datorită muncii des buţia la îmbunătăţirea aprovizio- . rile pentru cărbune cocsificabil,
făşurate, să realizăm angajamentul nării populaţiei cu produse agro preconizîndu-se ca, în 1980, întrea
pe acest an de a contracta de la alimentare. ga producţie de cărbune a Văii
gospodăriile populaţiei 185 tone IERONIM GRECU Brigadierul Pavel Dediu, de la sectorul I al E.M._ Aninoasa şi ortacii Jiului să fie prelucrată pentru
carne, 2145 hl lapte şi 12 000 kg sfti la ieşirea din schimbul, în care, din nou, s-au situat în fruntea in- obţinerea huilei spălate necesare
lină. Cum am procedat ? Acţiunea secretarul comitetului trecerii. Foto : I. I.ICIU producerii cocsului, semicocsului şi
de contractare a început de fapt comunal de partid, subprodusului mixt — şlam.
de anul trecut. Am dezbătut această primarul comunei Bosorod
problemă într-o adunare a activu-
-ţ^lui^comitetului comunal de partid
ir. care. am arătat ce primim noi
î
din partea statului şi ce trebuie © permonenlo n ocliviloi^o consiliului popy ar
şi putem să dăm pentru a con
tribui la îmbunătăţirea aprovizio
nării populaţiei de la oraşe cu pro
duse agroalimentare. Au fost sta cei âtenî
bilite sarcini şi răspunderi concrete con^ycroreci activa cy masei©
pe sate şi circumscripţii electora
le, organizaţii de partid şi consi tive pe care preconizăm să «e fina
lii săteşti ale F.U.S. Aceste pro Democraţia socialistă — aşa cum lie am organizat, în cadrul „Sfa lor acestora, indiferent de proprie lizăm în acest an. Cetăţenii au par
bleme au fost dezbătute în orga s-a subliniat şi la Congresul consi tului gospodarilor", o dezbatere tar. ticipat la demolarea unor construc
nizaţiile de partid şi în adunări liilor populare — este cadrul po largă asupra problemelor privind Am executat deja toate lucrările ţii vechi din centrul civic, la în
populare. S-au format apoi colecti litic necesar al participării directe, buna gospodărire şi înfrumuseţare de întreţinere a zonelor şi spaţii cărcarea şi transportul molozului
ve, avînd în frunte deputaţii, con nemijlocite a maselor la conduce a oraşului, acţiunile care (Trebuie lor verzi, au fost amenajate altele şi vor munci în continuare la să
duse de birourile organizaţiilor de rea treburilor obşteşti şi deschide întreprinse şi, pe baza propuneri noi, s-a însămînţat gazon, au fost parea fundaţiilor celor trei blocuri
partid, care au discutat cu gospo cîmp larg de afirmare a iniţiativei lor şi sugestiilor, s-a adoptat pla curăţaţi pomii şi-arbuştii ornamen
darii despre avantajele contractă şi spiritului gospodăresc al cetăţe care se vor construi aici şi la al
rilor şi îndatoririle ce le revin în nilor. O formă de atragere şi par te lucrări necalificate. Tot prin
realizarea fondului centralizat al ticipare directă a cetăţenilor la muncă patriotică se vor executaşi
statului. Am folosit tot în acest gospodărirea şi înfrumuseţarea lo SFÂ multe lucrări la canalul principal
scop agitaţia vizuală, prin care am calităţilor este şi „Sfatul gospo 3S colector de ape reziduale ce se fa
popularizat angajamentele şi gaze darilor", organizat pe baza indica ce în acest an pentru canalizarea
tele de perete — de exemplu cea ţiilor 'date de Comitetul judeţean G O S P O D A R I L O R oraşului.
comunală, şi cele din satele Bo- de partid. Am realizat deja_ în acest an,
baia şi Cioclovina — la care au In primul rînd aş vrea să arăt prin munca patriotică a cetăţenilor,
fost popularizaţi contractanţii frun că la „Sfatul gospodarilor" sint lucrări edilitar-gospodăreşti şi de
taşi. Aceştia au fost. trecuţi şi pe invitaţi şi participă deputaţii con nul comun de acţiune sub egida tali, trandafirii, s-a săpat în jurul înfrumuseţare în valoare de peste
panoul de onoare al comunei. siliului popular, conducători de în F.U.S. Au fost stabilite lucrările ce lor, iar acum a început plantarea 2,5 milioane lei, iar pină la sfîr-
Avem mulţi cetăţeni care cresc treprinderi, instituţii, organizaţii trebuie să se execute în fiecare florilor. La aceste lucrări s-au evi şitul anului ne : am_ propus să facem
şi contractează im mare număr de de masă şi obşteşti componente ale circumscripţie şi cartier, care sint denţiat cetăţenii din circumscripţii asemenea lucrări în valoare de a-
animale şi produse animaliere. în F.U.S., preşedinţi şi membri ai co forţele şi mijloacele care trebuie le electorale nr. 1, 2, 11 şi 16, co proape 9 milioane lei. Conlucra
rea cu masele, consultarea lor în
tre aceştia amintesc pe comunistul mitetelor de cetăţeni şi ai asocia folosite, termenul de execuţie şi ci mitetele de cetăţeni şt asociaţiile cele mai diverse probleme care
Sebastian Dimulescu, cooperator ţiilor de locatari, secretari ai or ne răspunde, alături de deputat, de locatari din Oraşul Nou. In cir privesc conducerea treburilor ob
din satul Chitid, care a contractat ganizaţiilor de partid din cartiere din partea consiliului popular, or cumscripţiile nr. 8, deputat Nicolae
10 viţei, o vacă, un porc şi 1000 şi cei mai gospodari cetăţeni. Ţin ganizaţie de masă sau obştească, Zăhuţ, şi 10, deputat Rozalia Cris- şteşti şi buna gospodărire a oraşu
1 lapte de vacă, pentru care va să subliniez că inainte de a convo întreprindere sau instituţie pentru tescu, s-au făcut lucrări de îndi lui este o permanenţă în activita
încasa aproape 60 000 Iei; Vizante ca „Sfatul gospodarilor", au fost finalizarea lucrărilor şi obiectivelor guiri şi taluzări de maluri pe pîra- tea Consiliului popular al oraşului
Gruiescu, membru de partid, coo organizate întilniri ale deputaţilor stabilite. iele Valea Sasului şi Tudorăneşti. Brad. Acest stil de muncă asigură
perator din Bosorod, a contractat cu cetăţenii din circumscripţii pen Avem în prim plan moderniza Asemenea lucrări s-au făcut şi pe îndeplinirea cu succes a obiective
4 viţei, un porc şi 350 litri lapte ; tru a culege cit mai multe sugestii rea intrărilor în oraşul nostru pîraiele Lunca, Luncoi şi Valea lor propuse privind buna gospodă
Ion Grecu, membru de partid din Brad. Pină acum s-au executat rire şi înfrumuseţare a oraşului
'Alun, a contractat 2 viţei, un porc, şl propuneri, de a cunoaşte cit mai dinspre Deva şi Oradea. In acest îndiguiri pe 2,1 km. Aceste lucrări, nostru.
2 oi, 4 miei, 700 1 lapte şi 40 kg bine cerinţele şi iniţiativele ma scop am trecut la modernizarea pe care le executăm prin muncă
lină ; Miron Onu, deputat din Cio selor largi de cetăţeni. Procedînd intersecţiei străzilor A. Iancu şi patriotică, continuă. VIOREL LUPU
clovina, a contractat un viţel, I astfel putem spune că am stat Decebal, pavarea străzilor şi dru Continuăm lucrările de amena vicepreşedinte al Biroului
porc, 2 oi, 4 miei, 700 1 lapte şi 50 practic de vorbă cu toţi cetăţenii- murilor convergente cu drumurile jare a bazei de agrement de la executiv al Consiliului popular
kg lină; Moise Ciocade, coopera oraşului. naţionale, reparaţia şi tencuirea fa complexul sportiv şi cele de la
tor din Chitid, a contractat 4 viţei, înainte de Începutul lunii apri ţadelor imobilelor, â împrejmuiri- poligonul de tir ale oraşului, obiec orăşenesc Brad _j
*Vr