Page 14 - Drumul_socialismului_1976_04

HVESTIŢIILE - U TEiMEi, DE CALITATE

Deşi sarcinile Grupului de şan­ noaptea, ajungînd ca în 5 zile să
tiere Valea Jiului din cadrul T.C. în construcţia de locuinţe din Valea Jiului realizăm la blocurile Ml-— M 2 un
Deva nu sînt mai mari decît in etaj pe 2 scări. Este un ritm foar­
1975. lucrările nu merg mai bine te bun. De asemenea, atunci cînd
decît în anul precedent. Am putea Ritmurile de execuţie n-au avut de lucru în meseria lor,
spune chiar, că pe unele şantiere, echipa parchetarului Ion Lupules-
cum sînt cele din Petroşani şi Lu- f cu, a zugravului Ion Lungu, alţi
peni, pe care ne-am aflat zilele lucrători au venit pe timp de noap­
trecute, ritmurile de execuţie sînt te şi au ajutat la turnarea beto­
încă prea lente faţă de termenele se cer accelerate nului. Dacă timpul ne ajută şi
de dare în folosinţă a locuinţelor. dacă vom primi, aşa cum am ce­
rut, piesele prefabricate noaptea şi
— F. adevărat — a recunoscut mica mecanizare pătrunde destul Nicolae Amza şi subinginerul Con­ în cantităţile necesare, noi vrem ca
îng. Dumitru Turnă, directorul de anevoios 1 Aşa se explică de ce stantin Călătoru, staţia de betoane în întîmpinarea celei de a 55-a ani­
grupului — dar în anul acesta am staţia de betoane de la Lupeni „în­ nu ne ajută, avem lipsă de zidari, versări a creării partidului nos­
avut greutăţi mai mari decît altă ghite" multă forţă de muncă şi nu iar de soluţii noi de construcţie nu tru comunist, să ajungem cu lu­
dată. Ne-au plecat foarte mulţi oa­ acoperă necesităţile mari de mor­ prea dispunem, cu toate că planul crările la cel de-al 10-lea etaj, a-
meni, iarna deosebit de grea ne-a tar, de ce se mai cară mortarul şi productivităţii muncii a crescut an dică la ultimul.
pus o serie de probleme, au fost alte materiale cu targa dintr-un de an. La rîndul său, unul dintre vete­
perioade cînd ne-au lipsit unele loc in altul, de ce se ivesc peîn- In condiţiile existente, se depun ranii şantierului petro.şănean, dul­
materiale de stringentă necesitate. ţelegeri ca aceea dintre zidarul totuşi eforturi pentru încadrarea în gherul şef de echipă Gheorghe
Acum, însă, multe lucruri au intrat Dumitru Ardeleanu şi mecanicul grafice. Neagoe, a exprimat hotărîrea oame­
în normal şi pianul de locuinţe a- Vasile Stanciu, de la complexul de — Noi vom face tot posibilul — nilor cu care lucrează ca atît la
fectat semestrului I va fi îndepli­ locuinţe din centrul Petroşaniului, ne-a asigurat maistrul Mihai Po- Ml — M 2, aflate în stadii mai a-
nit. S-ar putea să avem neajunsuri pentru folosirea unui singur con­ pescu — ca blocul A 1, cu 48 de a- vansate de execuţie, cît şi la M 4,
în partea a doua a anului, deoare­ tainer — pentru mortar şi cărămi­ partamente şi magazine la parter, unde se lucrează ia conturul struc­ Prin hărnicie şi conştiinciozitate in muncă,
ce nu avem amplasamentele elibe­ dă — la un volum aşa mare de lu­ să-l terminăm pînă la 1 mai. Echi­ turii de rezistenţă şi la M 5 să-şi Nicolae Grama, de Ia U.U.M.R. Crişcior, işi rea
rate. proiectele înaintate şi finan­ crări, de ce un tînăr muncitor — pele de zugravi conduse de Aurei intensifice eforturile, să se înscrie de plan, obţinind depăşiri de 5—8 Ia sută. Iată-i
ţările deschise pentru un număr tot de aici — căra apa pe o dis­ Pălivan, de mozaicari (Gheorghe în grafice şi să facă lucru de foar­ cutlnd rebobinarea unui stator.
de apartamente în Vulcan şi în tanţă de cîţiva metri cu două gă­ Boşneag şi Ilie Popa), de parche­ te bună caiitate.
cartierul Aeroport din Petroşani. tată (Ion Diaconu), ca şi cea a lui Hotăririi oamenilor trebuie să-i
leţi, de ce la blocul A1 din Uri-
Nu punem la îndoială greutăţile cani, în plin program de lucru Nicolae Avram, de la tencuiala fa­ vină în întîmpinare un sprijin mai 1976 — AN HOTĂRÎTOR IN REC
cu care s-au confruntat în acest (ora 15), mai mulţi lucrători stă­ ţadei, dau acum asaltul hotărîtor. mare — în materiale şi utilaje —
an constructorii din Petroşani, dar teau la şuete prelungite de cine Un fapt notabil ni l-a subliniat din partea conducerii grupului de ECONOMICĂ A COOPERATIVELOR
rămînem la părerea că, dincolo de ştie cînd. maistrul Petru Cosma, de la com­ şantiere şi a trustului, iar condu­
justificări, trebuie să vedem rea­ In acelaşi perimetru cu Al se plexul de locuinţe din centrul Pe­ cătorii şi organizatorii procesului
litatea că pe unele şantiere se ac­ lucrează la blocurile C 4 şi C 5, cu troşaniului, unde lucrurile merg de producţie să stea mai mult între Din experienţa C.A.P. Deva :
ţionează lent, fără convingere, lip­ cîte 60 de apartamente, dar nici destul de bine în ultima vreme : oameni şi mai puţin în gheretele Sporirea p
sit de interes, că munca nu este aici ritmurile nu-s suficient de in­ — Oamenii se mobilizează. Lu­ lor comode, bine încălzite.
temeinic organizată şi condusă, iar tense. în plus, relevau tehnicianul crăm în flux continuu, ziua şi DUMITRU GKEONEA
principală de creştere a veni
La Eli UricaiH-plaiiil realizat ritmic 30 de ani p@ itinerarul
Activitatea economico-financicrii a priu în ved'
unităţii noastre s-a îmbunata., .ui
agricole şi i
(Urmare din pag. 1) ştiinţă al membrilor de partid, con- „lumină —forţă" de an. Ca dovadă, în ultimii doi taţi tot ma
siderînd, însă, că mai sînt multe ani am avut nosibilitatea să rea­ fondul de st
aşa, şi aşa ar trebui să fie mereu. lucruri de pus la punct. In acelaşi lizăm investiţii de 2,2 milioane perativ, îmţ
Era o după-amiază de aprilie : 15
Dar uneori se mai defectează trans­ timp, tovarăşul Carol Schereter, di­ aprilie 1956. In camera de comandii bazele uneia dintre cele mai mari lei, din care contribuţia proprie .şi mecanizal
termocentrale din ţară. Ea a deve­
portoarele, nu avem întotdeauna rectorul minei, remarca : a termocentralei Paroşenj, emoţia nit realitate intr-un timp record, din se ridică la 1.9 milioane iei. De plicăm telin
materialele necesare la locurile de — încă din trimestrul IV al a- atinsese cota maximă şi o trăiam 31 noiembrie 1969 şi pînă în 20 au­ asemenea, menţionăm că mai avem fiecare secti
muncă, unii nu acordă toată aten­ nului trecut am pregătit temeinic deopotrivă constructorii, montorii, gust 1971 atingînd, cu cele 4 gru­ disponibil în contul de Investiţii incit să ne
ţia întreţinerii şi folosirii utilaje­ producţia din acest an. Am insis­ electricienii. Cînd tablotarul a răsu­ puri, puterea instalată de 840 MW. alţi 900 000 lei, fonduri ce le vom plar planul
lor. sau repararea lor nu se face tat îndeosebi asupra realizării şi cit cheia de comandă, victoria a Adunînd vîrsla termocentralei de utiliza la materializarea obiective­ care se va
de cea mai bună calitate şi mai depăşirii lucrărilor de pregătiri, a- fost deplină. Paroseniul — acea fos­ pe Jiu cu a întreprinderii de pe lor planificate pe 1976, respectiv tone cereale
sînt şi alte probleme. Important vînd astfel creat front de lucru tă mică aşezare de oieri — iesise Mureş vedem că sînt 30 de ani lu- la procurarea de utilaje pentru zahăr, 1 700
pentru totdeauna din anonimat. Pri­
este că ne străduim cu toţii să în­ pentru producţie, am urmărit bu­ mul grup de 50 MW pulsa lumină mină-forţă, care au dat Hunedoa­ zootehnie, alimentarea cu ană .şi 4 650 hi lapt
vingem greutăţile. Pînă acum re­ na organizare a muncii şi pregă­ şi forţă In puternica inimă de for­ rei noi dimensiuni economice şi so­ modernizarea centrului gospodăresc vem asigurg
zultatele sînt bune". ţă şi lumină a ţării. ciale. In drumurile repetate la din Sîntuhalm, construcţia grupu­
tirea temeinică a tuturor fronturi­ Mintia. în discuţiile purtate revin — rială necesa
Despre modul în care îşi orga­ lor de lucru, am acţionat în direc­ Sînt 20 de ani de atunci. La Pa- nici nu se poale altfel — numele lui social, extinderea solariului si bun de mui
nizează locurile de muncă şi fo­ ţia respectării riguroase a progra­ roşeni s-au montat apoi alte două unor oameni care au pus umărul altele. rea retribut
losesc timpul de lucru, despre res­ melor de revizii şi reparaţii, o- grupuri de cîte 50 MW, iar ultimul, aici de Ia îneepuluri, care au cres­ Grija permanentă ce o acordăm Ca urmări
pectarea întocmai a tehnologiilor mogenizării grupelor şi plasării ju­ de 150 MW, le dubla puterea, ter­ cut, cum se spune, odată cu uzina, gospodăririi judicioase a mijloace­ din venituri
de armare şi extracţie şi despre dicioase a efectivelor, am stabilit mocentrala Paroseni fiind, în 1963, care sînt narie indestructibilă din lor materiale şi fondurilor băneşti Iile de proi
cea mai mare din ţară. Şcoala Pa-
necesitatea de a munci în acelaşi roşeniului s-a dezvoltat vertiginos fiinţa ei. Lista e lungă, dar omul se reflectă favorabil în sporurile ne asigurăm
ritm de la începutul lunii şi pe măsuri precise de ritmicitate. De în timp. Oameni din toate colţurile care o deschide si care este însusl de producţie obţinute, care asigură ne.şti de cari
fiecare schimb, evitînd oboseala asemenea, am urmărit înfăptuirea ţării au venit aici si au învăţat direetorul I.E.C. Deva, ing. Ieronim dezvoltarea avuţiei obşteşti şi creş­ răm fonduri
oamenilor şi uzura utilajelor, des­ tuturor propunerilor şi măsurilor meserie. Foarte mulţi au făcut li­ Rusan, ni-i enumeră doar De cîMva terea veniturilor cooperatorilor. E- Important
dintre ei : ne maiştrii Stelian Ene. dificator este faptul că în anul
de
maiştri,
seral,
ceul
şcoli
apoi
stabilite în adunările generale ale
pre hotărîrea de a-şi spori hărni­ oamenilor muncii, îmbunătăţirea Institutul de mine din Petroşani sau loan .Tuia. Mircea Fîrtat. Emil Ene, sîntem cît s
cia şi a da mai mult cărbune pen­ alle institute de invăţămînt superi­ Inan Damian (autorul primului .mâ­ trecut am alocat peste .10 la sută planificarea
din producţia netă pentru fondul
tru cocs, ne-au vorbit şi briga­ condiţiilor de muncă printr-o serie or. Unii au rămas şi sînt mîndri să râie!" la Mintia), pe muncitorii loan de acumulare. Pe această bază a- cheltuieli bă
dierii Gheorghe Scorpie şi Traian de acţiuni de mecanizare a lucră­ aniverseze azi două decenii de Modru, Petru Popa. Ştefan Mantn. fiecare leu
Pop, şefii de schimb Neculai Şte­ rilor în abataje, de un real folos muncă In aceeaşi uzină, unde şi-au Ion Popesru, Gergelv Deziderht, ne vuţia obştească va creşte în acest ruri de proi
fan şi Ion Arvinte, maistrul miner fiindu-ne extinderea susţinerii me­ serbat majoratul, unde au înteme­ inginerii Dumitru Rurdet, Voicu Tn- an cu un milion lei. Totodată, va­ Periodic, cn
Marin Stoiculescu, şeful sectorului talice în trei abataje frontale cu iat familii, unde au devenit oame.nl moaie. Eugen Mărcuieţ. Aroadie loarea normei convenţionale a rost nalizează sit
adevăraţi. Ei se numesc : Dumitru
II, ing. Cristian Dinescu. productivitate ridicată şi introdu­ Toma, Sever Mamsca. Constantin Bartiş, Hugo Helerman. cu peste 6 la sută mai mare faţă taţii si adop
Pe reţeaua de Înaltă preţuire a de prevederile planului.
Apreciind eforturile comune ale cerea combinei de înaintare — uti­ Ungureanu. Gheorghe Stănîşel, Ion muncii si de stimă a oamenilor care nemijlocit c
minerilor din Uricani şi bunele lor laj de înaltă tehnicitate şi randa­ Duteseu, Gavrilă Pop ele. o fac din toată inima şi cu toată fi­ Cooperatorii noştri sînt convinşi nomice în )
rezultate, tovarăşul Miluţă Rugină, ment. Am luat şi alte măsuri teh­ Alţii au plecat. I-au chemat ' ne­ inţa. ginduri curate cnergeticienilo- că factorul hotărîtor pentru ridi­ ducţie.
secretarul comitetului de partid pe voile altor uzine la Işalniţa, Luduş, de la Paroseni şi Mintia, acum. la carea nivelului veniturilor unităţii
nice şi organizatorice, vizăm al­ Iernut, Rovinari, Turceni, Oradea, ceas de aleasă aniversare, cînd .şi a retribuţiei lor este — aşa cum
exploatare, sublinia munca politică Brăila, Galaţi sau aici, pe malul
susţinută în organizaţiile de partid, tele în continuare şi avem convin­ Mureşului nostru, la Mintia. Pentru I.E.C. Deva raportează o producţie a subliniat secretarul general al
de energic electrică de Ia începutul partidului,
Nicolae
tovarăşul
influenţa formelor de propagandă gerea că mina Uricani îşi va con­ că tot înlr-o zi de primăvară, la acestui an de peste 2 miliarde kWh. Ceauşescu, la şedinţa de lucru de
începutul lui aprilie 1966, aici lua
şi educaţie promovate la locurile tinua bunele rezultate obţinute de fiinţă întreprinderea „Centrala ter­ la C.C. al P.C.R., din 27 februarie
de muncă, nivelul ridicat de con­ la începutul acestui an. moelectrică" Deva. Aici se puneau D. G. a.c. — intensificarea efortului pro­
Timpul de lucru zi lumină! PRSORîTAJi PE OGOARE IN ACEASTA SAPI
Toate forţele satelor La Insâmînţări şi Pregătirea terenului In legumicultura In |
pentru însămînţarea Un loc de frunte pe agenda le­ Pe primul
mobilizat© pe ogoare! întreţinerea culturilor porumbului gumicultorilor îl ocupă încheierea pomjcultorik
care -vizează
lucrărilor de semănat a rădăcinoa-
Sarcina de căpetenie pentru toţi selor şi plantatul în cîmp al verzei lor, compleţi
(Urmare din pag. 1) Unitatea are asigurat erbicidul pen­ lucrătorii ogoarelor judeţului nos­ Eforturile lucrătorilor ogoarelor şi gulioarelor din culturile timnu- zarea planta
tru întreaga suprafaţă ce se cul­ tru o reprezintă încheierea urgen­ trebuie concentrate în perioada a- rii, începerea plantării tomatelor, pentru acea:
tivă cu castraveţi, fasole, ardei şi ardeiului şi vinetclor în solarii şi ratorii sînt
în mai puţin de 6 zile s-a înche­ varză. Cooperatorii încadraţi în tă a semănatului sfeclei furajere, ceasta la crearea unor condiţii cît în tunele, însămînţarea verzei de zeze toate fc
iat semănatul culturilor, din pri­ a trifolierieior în cultură ascunsă mai bune pentru obţinerea de re­ toamnă şi verzei roşii, a guliilor, programului
ma epocă, inclusiv plantatul car­ cele două echipe permanente de şi a celorlalte plante furajere. Tot­ colte sporite la cultura porumbu­ ţelinei în straturi reci pentru pro­ culturii, să
tofilor. De la inginerul şef al uni­ legumicultori împreună cu briga­ odată, maximă grijă se cere acor­ lui boabe, cultură care In judeţul ducerea răsadurilor necesare, însă­ pomi în gosp
tăţii, Dionisie Zeţa, am aflat că dierul Clara Crişan se străduiesc dată terminării plantatului cartofi­ nostru va ocupa o suprafaţă de a- mînţarea în răsadniţe sau replan- tiunea trebu
acum mijloacele mecanice sînt fo­ să nu înregistreze nici o întîrziere lor pe toate suprafeţele -planifica­ proape 16 000 hectare. Succesul de­ larea lor cu alte culturi după eli­ întregime pî
losite in pregătirea terenului pen­ care să afecteze negativ soarta re­ te. Folosind judicios forţele şi mij­ plin la însămînţări depinde hotă- berarea de răsaduri. In scopul
tru însămînţarea porumbului. De­ coltei. ritor de pregătirea din vreme şi loare a pote
Se impune lin control permanent
altfel, pe întreaga suprafaţă s-a loacele mecanice existente, este pe grădinăreaşcă a terenului, astfel la culturile de rădăcinoase in ve­ va acorda a
făcut o discuire, urmînd ca îna­ INTlRZIEKI INADMISIBILE deplin posibil ca semănatul cultu­ incit la începerea lucrării — cînd rilor de îng
inte de semănat să se mai facă rilor din prima epocă, inclusiv temperatura se stabilizează cel pu­ derea prinderii momentului optim a pomilor ri
plantatul cartofilor, să fie realizate ţin 3 zile la 10°C — să existe sufi­ pentru erbicidare. Se va proceda la
încă una. De asemenea, sînt sta­ Pînă la începutul decadei a doua în condiţii calitativ superioare. cient front de lucru pentru a pu­ narea lucrăr
bilite măsuri pentru ca această lu­ a acestei luni, cooperativele agrico­ tea folosi cu randament maxim erbicidarea înainte de răsărire zări, săpat '
pentru culturile de varză de vară
O acţiune de mare însemnătate
crare să fie efectuată în mai 'puţin le din cadrul consiliului intercoo- este combaterea buruienilor ’ din timpul prielnic şi- utilajele. Ţinînd în jurul ace:
rilor de ert
de 10 zile. In scopul combaterii peratist Toteşti aveau realizat seama de faptul că odată cu se­ şi tomate de vară. O preocupare fitosanitarc.
buruienilor din culturile do cereale plantatul cartofilor pe mai puţin culturile de cereale păioase, res­ mănatul, în unele unităţi, se face sporită se cere acordată punerii la Obţinerea
păioase, pe întreaga suprafaţă se de 60 la sută din suprafaţa plani­ pectiv erbicidarea lor. In raport erbicidarea culturii şi fertilizarea punct a sistemelor de irigaţii şi tre­ de fructe im
face erbicidarea. ficată. Dacă la C.A.P. Ostrov şi de starea de vegetaţie a culturilor
cu azotat, este necesar să se acor­ cerea la aplicarea udărilor de apro­ control rigui
Toteşti, unităţi care au de plantat şi răsărirea buruienilor, specialiş­ de o grijă deosebită măsurilor de vizionare şi irigării culturilor de depistarea k
cîte 105 şi, respectiv, 110 ha, lucra­ tii din unităţi au datoria să indice aprovizionare în cîmp a maşinilor foliatoare ce
IMPORTANTE FORTE rea era efectuată în proporţie de formaţiilor de mecanizatori consti­ legume-verdeţuri şi al celor plan­ rea tratamer
CONCENTRATE LA GRADINA în scopul evitării opririlor. De ase­ tate în această epocă.
DE LEGUME peste 70 la sută, cu mult sub aş­ tuite pentru erbicidare momentul menea, reglarea corectă a semănă­ Lindotox 20
teptări a demarat acţiunea ia si modul cum să execute lucrarea torilor, în raport de densitatea sta­ Pentru combaterea bolilor la ră­ 0,7a—1 la sut
La grădina de legume a C.A.P. C.A.P. Sarmizegetusa, unde nu se în scopul realizării unei eficienţe bilită pe tarlale şi de doza de er- saduri se impune tratarea săptă- la sută.
O subliniei
Strei lucrările de sezon se înca­ îndeplinise nici 10 la sută din cît mai ridicate. Specialiştii din u- bicid ce se administrează la hectar, mînală cu fungicide, alternînd sub­ legătură cu
drează cu rigurozitate în grafic. plan. Nici frontul de lucru asigu­ nilăţi, împreună cu comandamen­ constituie o sarcină de mare răs­ stanţele. Se va face aerisirea şi u- luate în fiec
Răsadurile de ardei şl varză sînt rat nu permite ca această lucrare tele locale pentru agricultură, să pundere pentru inginerii şefi din darea raţională. Totodată, se vor tate agricolă,
bine dezvoltate. Pe toată supra­ să fie încheiată într-un timp cît asigure o temeinică organizare a unităţi, ca dealtfel şi urmărirea lua măsuri pentru protecţia legu­ nozele date -
faţa grădinii s-a administrat super- mai scurt, ceea ce impune o bună muncii astfel incit toate lucrările permanentă în cîmp a modului cum dorea pregăt
fosfat concentrat, iar pe aproape 30 organizare a muncii în vederea re­ să fie făcute cu operativitate şi de mecanizatorii respectă tehnologia melor prin intervenţie operativă rilor de iniei
ia sulă s-a aplicat gunoi de grajd. cuperării înlîrzierilor. calitate ireproşabilă. stabilită la semănat. în caz de îngheţ si brume. tuaie. îngheţ