Page 15 - Drumul_socialismului_1976_04
P. 15
. 6110 ® MARŢI, 13 APRILIE 1976 Pag. 5
r--------- —
Plinătatea orelor de după — amiază
PROGRAM EXISTĂ,
DAR NU SE RESPECTA
STILUL MUNCII LOR — uni gospodăreşti. Ei fac o muncă Simplu. Cuvînt cu accepţiune a-
APROPIEREA DE OAMENI de adevăraţi activişti sociali, dato parte, dată de munca făcută cu
Pentru o bună gospodărire \
a apei calde şi repartizarea / rită căreia nu o dată se restabi dăruire, pentru a demonstra con
ei raţională, pe toate blocuri- \ Viaţa socială este teritoriul răs leşte armonia între vecini, în fami vingător umanismul deplin al rîn-
Ie, Ia Haţeg s-a întocmit un i punderilor în care îşi poate afirma lii! sînt recuperaţi pentru socie- duielilor noastre.
program săptămînal. Dar lo- ] , iniţiativa fiecare cetăţean al unei tate copii, sînt prevenite actele Dorinţa permanentă
catarii blocului P 31, de Ia e- 1 ' comunităţi. Hunedoara este o ase- antisociale, VECINUL
tajui IV — care cunosc şi ei J menea comunitate în care cetăţenii
programul — nu beneficiază 1 UN OM PENTRU CARE
de apă caldă. Reclamaţiile, I de iniţiativă se numără cu miile. — Vecine, hai să plantăm tei
sesizările făcute pînă acum, l ; Trebuie să vezi străzile Hunedoa- CUVÎNTUL „SIMPLU" ARE O în spatele blocului. a autdepăşirii
nu au avut nici un rezultat, i i . rei dimineaţa, să vezi trandafirii VALOARE APARTE — E ianuarie, vecine, se prind
Poate după apariţia semna- I , ei în mai şi oazele ei vegetale de teii plantaţi acum ?
lului... (NICU SBUCHEA, Ha- i > J primăvara pînă toamna ca să ' poţi L-am întrebat pe Glieorglie Tu- — Se prind, cum să nu se prin
t*g). j aprecia valoarea iniţiativei cetăţe- dori, în timpul serviciului inspec- dă. Am mai plantat eu iarna şi Fabrica de industrie locală
s-au prins. Orăştie este tina dintre unită
\ RAMPA DE SPĂLARE ţile economice ale 'judeţului
‘mfmSI — De unde ai adus tei acum, în
IN FAŢA HOTELULUI ? : 'onoare. mijlociii iernii ? nostru care cunoaşte o conti
— Din pădurile de prin părţile nuă dezvoltare.. Aici, în pre
Cu cîtva timp în urmă mele. Acolo creşte mult tei. zent, se fabrică o largă gamă
O.J.T. a înfiinţat o staţie pro de produse cunoscute şi apre
prie de taxiuri. O iniţiativă Primăvara, cind toată vegetaţia ciate da beneficiari, de comerţ.
primită cu interes mai ales de se trezea la viaţă, se trezeau şi Dar mindria colectivului de
vei ce apelează la serviciile neşti în acţiune. Prim-vicepreşedin- tor principal pentru probleme de teii lui Ion Bodea, responsabil de
hotelului ,,Sarmis“, care au tele Comitetului executiv al Con autoritate tutelară şi asistenţă. so scară în blocul D 8 din cartierul muncă, a conducerii fabricii
astfel la dispoziţie un mijloc siliului popular municipal, tovară cială la Consiliul popular munici Gojdu al Devei, omul care a ţinut este asimilarea şi fabricarea
rapid de deplasare. Dar, mare şul Viorel Răceanu, rezuma ast- pal Hunedoara, iar în timpul liber unor maşini-unelte la care in
a fost surpriza noastră cind, fel modul de a munci al acestor neobosit activist obştesc, cum reyi- ca lîn^gă casa unde trăieşte el şi urmă cu cîţiva ani nici nu cu
tezau -să gîndească. Dorinţa u-
anonimi iniţiatori şi dinamizatori şeşte să-şi exercite bine atribuţii- vecinii săi să respire cîndva şi nanimă de aulodepăşire a mun
parfumul teilor din locurile lui
ş e m n a l de acţiuni cetăţeneşti: le de cetăţean. natale. citorilor, cadrelor tehnice, a
— Simpiu — a venit răspunsul.
— Stilul lor de muncă e apro
pierea de oameni. Astfel reuşesc Ocupîndu-mi mai tot timpul liber ☆ celor din compartimentul de
să le cîştige încrederea, să se fa r cu activitate obştească. concepţie, alături da colabora
joi, 8 aprilie a.c., la ora 11, şo că ascultaţi şi urmaţi. Aş avea la Este vorba de un efort conti Cetăţean. Cîte obligaţii naşte ca rea cu întreprinderi mari din
ferul taxiului 1 HD 4380 îşi spă Sndemînă multe exemple de străzi nuu pentru înţelegerea situaţiei litatea aceasta pentru fiecare din ţară, a făcut ca noul să pătrun
la maşina cu un furtun, chiar pe care oamenii, cu forte proprii, fiecărui om, pentru rezolvarea fie tre noi ? Pentru unii, puţini la dă in fiecare secţie.
in faţa hotelului ! Asemenea şi-au introdus termoficare, comite cărui caz în timp util şi în spi număr, înseamnă doar dreptul de Cunoaştem pe unul dintre
privelişte contrastează cu li a folosi bunurile create pentru
nia modernă a edificiului, cu te de cetăţeni care au organizat ritul legii, al eticii şi echităţii so- toţi. Pentru cei mai mulţi — în acel meseriaşi „cu mîini de
atorii loan Lut Şl peisajul frumos din faţa ho curăţenia pe străzi, chiar şi pe ce- cialiste. Simplu, pentru Gheorghe ţelegerea marelui imperativ al tim aur“, care a făcut din muncă
le mai lăturalnice, străzi canaliza- Tudori înseamnă a rezolva eficient
:
comunistul
Traian
un
crez
telului.
ă Iimar sarcinile te cu munca cetăţenilor, cu contri- problemele oamenilor, pe căi cit pului, anume că o ţară cu un ni
mpul lucrului, exe- vel ridicat de civilizaţie, cu o Mihuţ, secretar al organizaţiei
: VIRGIL ONOIU TRIMESTRUL I A TRECUT... buţia lor bănească. Aş avea la în- mai puţin ocolite. viaţă socială sănătoasă se con de partid din secţia sculărie,
demînă sute de nume de aseme- — Cei ce au nevoie de ajutorul şef de echipă lăcătuşi, despre
Locatarii cartierului 30 De- > nea cetăţeni. Prin modul cum au nostru sînt oameni, iar noi rămî- struieşte de oameni cu o conştiin care Nicolae Andrei, secretarul
cembrie" din oraşul Simeria ţ influenţat ei conştiinţa oamenilor, nem pentru ei activişti obşteşti, ţă înaltă, care să se manifeste
au depus cereri pentru insta plenar în condiţiile create de partid comitetului de partid pe fabri
LREA în Hunedoara am ajuns să trecem chiar dincolo de cadrul instituţio- că, ne-a spus doar alit : „E ţi
larea de telefoane din anul - nai creat de societate pentru ocro pentru fiecare localitate, pentru
1371. Desigur, instalarea unor treptat la educarea concepţiei că tirea omului. Pe stradă, în maga fiecare om. Lor le sînt destinate nui dintre oamenii noştri care
UCOLE telefoane în noile ■ cartiere se „bunurile sînt ale noastre, ale tu zin, ei ni se adresează cu aceeaşi aceste rînduri. pe lingă talent pune mult su
face după un plan. Şi oame turor, pentru a căror păstrare şi încredere că problemele lor vor că flet în tot ceea ce face şi îi
sîntem
răspunzători".
dezvoltare
nii înţeleg acest lucru. Dar Dar ei nu întreprind numai acţi- păta rezolvare. ION CIOCLEI „modelează“ şi pe tineri, prin
uefiei-sursa atunci de ce oficiul P.T.T.R. muncă,, pentru o muncă de ca
seriozitate,
cu
făcută
cu
litate
a dat asigurări că in trimes
trul I al acestui an vor fi demnitate muncitorească“.
instalate telefoane, cind nî£î Colectiv ds Stăm de vorbă cu Traian
vorbă de vreo lucrare ? pe urmele materialelor publicate Mihuţ. E frămînlat ca în faţa
Hor băneşti I SEMNALE REPETATE, ) coiiayltaţis juridice unui examen : de curînd a în
' DAR SLAB RECEPŢIONATE \ în scopul aducerii la îndeplinire a ceput fabricarea unui nou sub-
ansamblu
pentru
un
nou
tip
sporirii producţie* a \ măsurilor stabilite de Congresul de de strung ce va fi produs la
ificării unor caha, a?i La această rubrică, coope- ^ putaţilor şi preşedinţilor consilii Cc sg realizeaîă dintr-an pregrara privind F.I.L. Orăştie. Ne spune, mai
iri de produse la I rativa „Drum nou" din Hune- l lor populare, în vederea satisfacerii bine-zis caută să ne încredin
solicitărilor formulate de către di
nţelegînd acest im- 1 doara a apărut de citeva ori. ferite unităţi şi cetăţenii din judeţ, ţeze, că lotul va fi bine. Adi
ia cu cooperatorii i Ne scriu mereu oameni din din iniţiativa Comitetului executiv că, subansamblele fabricate de
localitate nemulţumiţi de ca
ne străduim să a- J litatea unor servicii, de tergi al Consiliului popular judeţean s-a echipa lui vor fi de cea mai
iile înaintate în U versarea executării unor lu constituit la nivel de judeţ un colec activitatea de prestări de servicii bună calitate. E mîndru fiindcă
s producţie, astfel / crări. Fină acum, conduce tiv de consultaţii juridice, sub con acum 20 de ani cojifectiona di
m îndeplini exem- \ rea cooperativei nu a luat ducerea secretarului Comitetului e- Sub titlul „Serviciile meşteşuga anunţată ca prioritară negăsin- ferite scule, iar în prezent lu
livrare pe 1976, i măsuri hotărite pentru insta xecutiv al Consiliului popular jude du-şi loc în program. Nu nc-am crează la subansambluri pentru
retizi. în Deşte 700 1 urarea ordinii şi răspunderii ţean. Colectivul este format din ca rilor pot fi gîndite mai economi- propus să facem o critică a aces maşini-unelte. Este un fapt ca
dre de specialitate din aparatul pro
30 tone sfeclă de l in rindul tuturor lucrătorilor, i priu al comitetului executiv şi din ceşte" atrăgeam anul trecut aten tuia, deşi e susceptibil de îmbună re atestă creşterea posibilităţilor
Poate in faţa unui nou exem- j
legume şi cartofi, 1 cadrul aparatului Consiliului jude ţia că in sectorul de .prestări de
piu, care confirmă că amina- I tăţiri. Citeva puncte din el însă tehnice ale fabricii şi profesio
3,5 tone carne. A- ţ rea clienţilor, calitatea slabă 1 ţean al sindicatelor şi Direcţiei pen servicii prin. cooperaţia meşteşu nale ale colectivului de muncă.
>aza tehnico-mate- ţ a unor lucrări este o „specia- 1 tru probleme de muncă şi ocrotiri gărească s-a produs o nefirească au scadenţa în primul trimestru Despre ridicarea continuă a ni
există un climat I litate“ a casei, se vor lua, in 1 sociale. Problemele de orice natură deplasare de la prestaţiile pentru al acestui an. Trebuiau înfiinţate velului profesional, lăcătuşul
generat de aplica- ^ sfirşit, cuvenitele măsuri : I cu caracter juridic pot fi formulate populaţie, către producţia de mică 12 unităţi noi în diferite localităţi Traian Mihuţ ne spunea că. în
atît în scris cit şi oral, la cabinetul
n acord global. Margareta Gal a achitat 2267 * secretarului Comitetului executiv al serie. S-a schimbat de atunci ce din judeţ. Pînă în prezent nu s-a dorinţa tuturor pentru aulodepă
■uşim să acoperim l lei pentru transformarea unui l Consiliului popular judeţean cît şi va ? Am putea spune că da. Au înmpţat nici una. Tot conform a- şire, ^pregătirea „la zi", neîntre
■ rccamier in canapea pat. Lu- J
orii toate cheltuie- erarea a fost executată, dar l cu ocazia audienţelor care au loc luat fiinţă unităţi de prestări fn celui program trebuiau extinse
e ale unităţii, să nu din furnir cum era prevă- / In fiecare joi Intre orele 10 şi 18. cartierele noi de locuinţe. s-au prestaţiile cu munca la domiciliu. ruptă, este o necesitate. Cel mai
lisponibilităţile bă- zut. Cooperativa s-a angajat \ născut noi profiie de prestări des Pînă în 10 martie se încheiaseră mult îl bucură progresul evident
îm nevoie, să ono- să refacă lucrarea pe data de , tinate servirii populaţiei urbane în contracte doar cu 7 cetăţeni, dar şi al tinerilor care vin la sculărie.
a Casa de pensii, 1 martie a.c. Apoi termenele ţ Noutăţi în transporturile continuă creştere. cu aceştia pentru confecţii artiza loan Susan, un tinăr la 24 de
ani, a ajuns şef de echipă. Fran-
s-au schimbat : 15 martie, 1 t
subliniat este că aprilie, dar lucrarea n-a fost 1 De ce revenim la problemă ? nale, deşi prestaţii cum sînt repa cisc Huroş, loan Mihăiescu şi
ate de exigenţi la terminată nici in prezent. ^ de călători Programul de măsuri iniţiat de Co raţiile la încălţăminte, în Deva şi
angajarea oricăror Baia de Criş, de exemplu, nu răs mulţi alţii au cunoscut, alături
i, ţinînd seama ca RISIPA LA EA ACASĂ ^ • Incepînd din luna aprilie, mitetul Politic Executiv al C.C. al pund prompt la solicitările popu de cei cu o bogată experienţă
profesională,
satisfacţii.
multe
stit să aducă spo- abonamentele prin I.T.A. vor fi P.C.R. privind îmbunătăţirea apro
o corespunzătoare, Ea depozitul de cărbune al \ introduse în calculator, scop in vizionării şi servirii populaţiei im laţiei, atelierele fiind în anumite Întrebat ce îi place să constate
ii de conducere a- Termocentralei din Gurabarza, / punea şi în sectorul prestărilor de perioade foarte aglomerate. şi mai ales să cultive în trăsă
t financiară a uni- care se află la Brad, pe stra- V care solicitanţii trebuie să pre servicii orientări noi. La toate ni Sesizam cu cîtva timp în urmă turile tinerilor meseriaşi, a răs
cizeze în cererea de abonament
îăsuri care vizează da Avram Ian cu, ard toată i velurile cooperaţia meşteşugăreas că depanarea televizoarelor In post puns fără ezitare : dorinţa de
■rea eficientei eco- ziua peste 10 lămpi cu vapori ] i ora de plecare şi de sosire. Se că a întocmit programe concrete garanţie în zona Ilia trebuie alt autodepăşire. Pentru un tinăr
de mercur. Nimeni nu le ve- /
scontează pe această cale re
re sector de pro- de, nimeni nu le stinge. De ţ glarea capacităţilor de trans de dezvoltare, perfecţionare şi fel organizată decît pînă acum. In mai ales, pasiunea pentru noul
la termocentrală nu trece ca- / port în funcţie de nevoile celă- " modernizare. Urmărim pe termene tre timp lucrurile au „progresai". hotărîrea de a face azi cava mai
reva să le atragă atenţia de J scadente unul dintre aceste pro mult decît ieri şi mai bine sînt
ELENA GROS risipa cîire se face ? Sau nici 1 ţenilor la anumite ore de vîrf. grame intitulat „Plan de măsuri Meseriaşul de la centrul de depa căi largi de afirmare. Mă bucur
• La cererea cetăţenilor din
nare, negăsind înţelegerea necesa
preşedinte dînşii nu observă, deşi de vă- y satul Uric-Haţeg, traseul Haţeg privind dezvoltarea prestărilor de că, deşi foarte tineri, Herbert
zut se vede şi de la distan- i
EUGENIA BUDA ţă ? 1 — Pui — Hobiţa s-a prelungit servicii şi întreţinerea prioritară a ră pentru organizarea mai bună a Sas, loan Cojocaru şi alţii de la
noi din secţie au înţeles acest
contabil şef \ pînă la Uric. e Incepînd de la bunurilor de folosinţă îndelungată". activităţii respective, s-a decis să lucru. Preocuparea tuturor pen
C.A.P. Deva CU AUTOBASCULANTA... 1 aprilie s-a deschis noul traseu Titulatura ne-ar îndreptăţi să cre plece din cooperativă. tru continua perfecţionare a
------------- J de transport în comuri deservit dem că o prestare de mare inte Iată de ce revenim la acel mod procesului tehnologic, pentru
Pascu Păta era magaziner de I.T.A., Haţeg — Bărăşti — res pentru populaţie, cum ar fi re
Ia întreprinderea de drumuri Săcel. Sînt asigurate patru pe pararea aparaturii de uz casnic ca de a gîndi activitatea de prestări. autodepăşire se poate vedea în
şi poduri, Iotul ce acţionează In acest sens, factorii responsabili piesele pe care le realizează
MÎNÂ J pe şantierul hidrocenfralei de rechi de curse pe zi. (ION LU- şi a celei electronice va fi îmbu azi seefia sculărie, o adevărată
la Rîu Mare — Retezat. In a- PAŞ, de la serviciul de călă nătăţită. Dar nu este aşa. Măsurile de la U.J.C.M. şi din cooperativele miniuzină.
---------------------------- ) ceastă calitate ce şi-a zis o- tori al I.T.A. Deva). se referă în cea mai mare parte meşteşugăreşti trebuie să acţione SABIN CERBU
i mul, că poate băga cit mal la prestaţii „clasice" — problema ze cu mai multă insistenţă.
* adine mina in avuţia obştii.
nlcultură I Aşa a făcut că a ajuns să vîn-
I dă o basculantă de 6 tone de
i ciment ! Prins de oamenii
n al preocupărilor
Judelui nostru nu cunoaşte se
; situează acţiunile i cinstiţi, a fost dat pe mina zon fără activilale turistică. To că ar trebui revizuit şi programul
1
organelor
justiţie.
de
odernizărea livezi- ţ îşi aşteaptă „răsplata". Acum preocupările in această direcţie ar Călătorului îi sta line... cu servicii cabanei. Este un loc ispititor pen
tuşi, odată cu venirea primăverii,
tru servirea micului dejun de că
golurilor şi reali- tre cei aflaţi în trecere, dar dacă
r noi planificate 1 8 LUNI PENTRU... trebui să se amplifice. Un raid or se deschide cabana abia la 12...
primăvară. Coope- ganizat zilele trecute arată însă că Poarta de intrare spre cetăţile
maţi să-şi mobili- \ RĂZBUNARE pe unele trasee şi în unele unităţi dacice din Munţii Orăştiei, cabana
sezonul turistic este întîmpinat cu
e pentru realizarea înălţări din umeri şi semne de în sie calitate pe feote traseele turistice „Costeşti", nu s-a bucurat nici ea
dezvoltare a pomi- \ A. c. din satul Ohaba Po- pe timpul iernii si în special al
i nor avea o minunăţie tle gră-
teze cit mai mulţi trebare. începutului de primăvară de prea
J dină plină cu pomi fructiferi. Urmărim traseul Deva — Orăş mult spirit gospodăresc. Responsa
•iile populaţiei. Ac- 1 Toţi pe rod. Aflat în ceartă, tie — Cosieşti. Reţinem că pe dru trei camere plouă. Reparaţia ca ale cooperaţiei de consum din zo bilul Toma Metzner spune de cît©
iă se realizeze în j din te miri ce, cu vecinii loan mul naţional numărul 7, în muni banei trebuia să înceapă la 1 apri na Orăştiei, vizitate în raid, res ori are ocazia : „De eînd am venit
in 15 aprilie a.c. i Stanciu şi Silvia Mihora, a- cipiul Deva si oraşul Orăştie e- lie (de ce aşa tîrziu ?) dar n-a în taurantul „Izvorul rece" şi cabana eu aici am făcut cutare şi cutare".
erii depline în va / ceştia şi-au pus în gînd să se xistă trei staţii PECO dintre care ceput nici acum. Din spusele res „Poeniţa", reţinem contrastul prea Nu ştim dacă Ic-a făcut dumnea
lului pomicol, se l răzbune. Au pus mîna pe to- două nou construite, moderne, un ponsabilei Elena Guzu reiese că, mare privind gospodărirea, asigu lui singur sau dacă O.J.T. a inves
ie deosebită lucră- . poare şi într-o noapte au tă- de există condiiii neutru o servire pentru zilele de afluenţă mare nu rarea unor funcţionalităţi. In timp tit în noile amenajări de la Cos
teşti bani si muncă plătită, ceea ce
operativă a unui imnortant număr
e a plantaţiilor şi 1 bărît ne pornii omului. I-au de autovehicule. Si trebuie să se iau măsuri deosebite spre a se ce la „Izvorul rece" te întîmpină exprimă adevărul după cîte ştim
i, urmărind termi- l ciopîrţit eu sălbăticie. Acum, menţionăm eă lucrătorii din staţii asigura o servire promptă în sec diversitatea culinară, spaţii de ca noi, dar un lucru este sigur : ceea
de tăieri, fertili- / timp de 8 luni vor avea timp le PECO dovedesc multă solicitu torul de alimentaţie publică al ca zare gata să-şi primească .oaspeţii, ce putea într-adevăr să facă doar
rîndul de pomi şi I să se gîndească Ia fapta lor dine si promptitudine în serviciu. banei. Este ilustrativ un fapt pri promptitudine în servire (pe lingă prin preocuparea sa şi a persona
! de-a dreptul ieşită din comun.
i, începerea lucră- Din păcate, la staţiile PECO se gă vind aprovizionarea : marţi 6 apri restaurant au fost organizate deja lului cabanei ar fi fost puţină cu
tonete mobile pentru vînzarea mi
.are şi tratamente ] In plus vor achita omului şi sesc încă puţine piese de schimb lie maşina cu marfă a venit abia răţenie în jur si să dovedească
46 510 lei drept despăgubiri. (curele de ventilator, becuri pen la ora 16. Adusese cartofi, carne, luiturilor si răcoritoarelor), unita mai multă grijă pentru spaţiile
tru faruri sau lanterne de poziţie, tea de la intrarea în Orăştie („Po de cazare din căsuţe, dar această
r recolte sporite ^ PE ADRESA O.I.F. cosmetice auto etc.). La stafia din bere şî vin. De ce n-a venit mai participare directă nu se prea ve
e efectuarea unui Orăştie există şi un local destinat de dimineaţă ? Şoferul loan Cir- eniţa") are un adevărat „inventar" de. Si un „supliment" : miercuri
în plantaţii pentru 1 O suprafaţă de teren de călătorilor care doresc să serveas co fusese la muncă patriotică, de lucruri nepuse la punct. Boy- 7 aprilie îti puteai potoli setea la
np a omizilor de- / peste 20 ha, situată la ferma că o cafea, un ceai, răcorifoare convocat de filiala O.J.T. Muncă lerul pentru încălzirea apei — de cabana „Costeşti" cu... ţuică, vin*
c apărea şi aplica- I din Deva a T.A.S. Mintia, se sau dulciuri. Deocamdată însă, patriotică in timpul programului fect, un aragaz — lipsă, umbrelele coniac etc. sau... cu apă de izvor.
şi cu dezorganizarea unor servi
ir de combatere cu } află doar scriptic în produc- aici e stăpînă doar firma: „Cafea— cii ? paraso) — defecte, inventarul celor De răcoritoare nici pomeneală.
concentraţie de ţ ţie. In realitate acest teren ceai". Localul, deşi dispune de tot. Campingul „Strei" prezintă o. 16 căsute-camping (în special len Concluzii ? Am vrea să credem
iu Carbetox 0,4—0,5 i nu dă nici un fel de recoltă utilajul si mobilierul necesar, pînă noutate îmbucurătoare : spaţiile jeria) deteriorat. Campingul are o că organizatorii activităţii de tu
} deoarece O.I.F. Deva nu şi-a
rism cărora le aparţin unităţile ci
acum nici cooperativa de consum,
£ respectat obligaţia de a-1 re- nici O.J.T. nu au fost de acord să de cazare se extind cu 7 căsuţe alee-reclamă luminoasă, care. de tate le vor trage singuri, mai ales
fectă. a devenit element de decor.
parte se cuvine în J da în circuitul agricol. De ce preia unitatea. mici şi altele mari, elegante şi că despre activitatea altor unităţi
şurile ce trebuie i ingoraţi prevederile legale re- Cu această observaţie privitoare confortabile. Ceea ce nu înseamnă Toată iarna nu au putut fi puse la administrate de aceştia nu se pot
punct aceste neajunsuri supărătoare?
localitate şi uni- » feritoare la fondul funciar, ia unele servicii de pe traseu să că toate problemele au fost rezol spune decît cuvinte de laudă.
înd seama de prog- \ tovarăşi de la O.I.F. ? trecem ia unităţile turistice şi dc vate. Mai trebuie extinsă parcarea, Cabana «>e deschide la ora 12. Dar
la ora zece şi ceva, în ziua de 7
■neteorologi, în ve- agrement. amenajată curtea campingului. Şi aprilie nu fusese aprovizionată cu C. SANDU
timp prea mult n-ar mai fi.
Cabana „Căprioara" aşteaptă tu
din vreme a măsu- ^ REPORTER riştii cu o surpriză neplăcută : in Dintre cele două unităţi turistice absolut nimic de mîncarc. Poate TH. MARCUŞ
iţie.în caz dq.cven-
■şi brume. -