Page 2 - Drumul_socialismului_1976_04
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISM!
G,00 R
11,00 Bu
ai teatr
Intilnire
1 jfggg CONGRESULUI 1 13,00 De
.interpret
la zi ;
1 curioşilo
/ IC,15 Să
] iadul ni-
ban ;
român es
Educaţia patriotică—o permanenţă Participarea activă la muncă — !ro : 5
P.C.R. ;
măsura conştiinţei înaintat© a tinerilor l muzică
I contemp
ii preocupările organizaţiei de partid, Darea de seamă prezentată în faţa alizarea obiectivelor politice, econo nist, a spiritului de răspundere in l nul Ron
* Trecutul
plenarei a oferit o bună bază dez mice şi social-cullurale pe care parti vederea realizării exemplare a sar l rală ; 18
baterilor, care au purtat pecetea sti dul Ie pune in faţa poporului nos cinilor economice. Un capitol deo cert de
4Ritm, <
lului combativ şi exigent, anniitic şi tru, in etapa actuală. Multe colec
ele tuturor factorilor educaţionali prospectiv ce a caracterizat întreaga tive muncitoreşti, în care o bună sebit de important asupra căruia au - Muzică ]
datoria să stăruie şi să acţioneze cu
> desfăşurare a lucrărilor. Capitolul pondere a forţei de muncă o deţin 22,00 O
succeselor, fără Îndoială tot mai tinerii, raportează succese de presti mai multă insistenţă toate organele
plin şi bogat în fapte, a fost sub giu in producţie. Este cazul Combi şi organizaţiile de tineret este cel
Educarea patriotică a tinerilor sau cele ce le vor crea montajul liniat, accentul pitnîndu-sc însă pc al muncii patriotice. Este timpul să
şi vîrstnicilor din Baia de Criş „Stindardul României pe culmile ceea ce au de făcut tinerii, in sec natului siderurgic hunedorcan, ex se treacă mai liotărît la fapte şi ac
minereşti,
şantierelor
de
ploatărilor
constituie pentru comitetul comu de vis" pe care-1 pregătim în toarele în care muncesc. Afirmînd construcţii, unităţilor industriei lo ţiuni, Ia organizarea şi stabilirea cît
nal de partid, pentru biroul său, o cinstea jubileului de la 8 Mai şi adevărul de necontestat că în toate cale etc. mai judicioasă a obiectivelor la care
permanenţă care ne solicită şi la a Centenarului independenţei de realizările şi împlinirile in muncă — Fără îndoială, munca polillco-ideo- sînt chemaţi să muncească tinerii.
care răspundem purtînd în noi stat a României, montaj în care din siderurgie, minerit, construcţii, logică şi educativă, eficacitatea ei se Asupra acestor aspecte s-au oprit
agricultură — sînt încorporate efor
seva fierbinte a dragostei faţă de se vor întîini, metaforic, eroii de turile, priceperea şi abnegaţia tine reflectă nemijlocit în asemenea îm în mod critic şi autocritic toţi cei
gloria trecutului acestor locuri la Plevna şi cei de la Doftana, rilor, obiectivul dezbaterilor din ple pliniri şi realizări în muncă. Dar ce- care au participai Ia dezbateri — 6,00 R
i'inţele de astăzi, cele viitoare pun
istorice şi nemăsurata mîndrie fa pentru a aprinde mai viu flacăra nară s-a îndreptat cu precădere spre în faţa tinerilor sarcini tot mai mari Nicolac Hancş, Mihai Popa, Liviu ■0 Bu
ţă de dimensiunile înşufleţitoare ale iubirii de partid şi de patrie. acele repere unde se impune ca şl mai complexe, pe măsura etapei Iacoboni, Marla Iliescu, Vaier , Aiiânea
Sorin Faur şi alţii — exprimîndu-şi
prezentului socialist. E o muncă, Reale valenţe educative am re munca uteciştilor să fie mai prezen ce o parcurgem. Tocmai de aceea angajamentul ferm de a acţiona pen 1 de viaţi
o preocupare permanentă, ce se alizat prin expunerile, simpozi tă, mai remarcată. Aceasta deoarece se impune intensificarea necontenită, tru înlăturarea neajunsurilor, trece 1 mente
desfăşoară pe baza unui program oanele şi dezbaterile organizate este ştiut că adevăratul etalon, ade găsirea celor mai accesibile şi mai rea hotărită la fapte concrete. * Buletin
ai comitetului de partid, la în~- la căminele culturale sau în ca vărata măsură a conştiinţei Înain atractive forme in activitatea poli Acţionind cu şi mai multă fermi l nul pioi
1 melodia
făptuirea căruia sînt antrenaţi binetele de ştiinţe sociale pe tate, comuniste se reflectă în efor tică şi educativă, în vederea întăririi tate ' pentru înfăptuirea Programului l preferat
toţi factorii educaţionali din co teme ale politicii noastre interne tul muncii, in intensitatea gradului şi amplificării gradului de partici partidului, organizaţiilor U.T.C. din I Revista
pare ia muncă, promovarea spiritu
mună. şi externe („Poziţia 'României în participativ Ia îndeplinirea exempla lui revoluţionar, muncitoresc în toa judeţ le revine datoria de a contri \la 3 ;
Apropiatul Congres al educaţiei legătură cu instaurarea noii or ră a sarcinilor economice ce stau in te organele şi organizaţiile U.T.C., bui In mai mare măsură la educa , Brâncusi
politice şi culturii socialiste — dini economice şi politice inter faţa. judeţului. la toţi tinerii, a principiilor eticii şi rea tineretului pentru muncă, de I 1G,45 Mi
S-a subliniat, şl pe bună dreptate,
în pregătirea căruia s-au desfă naţionale", „Politica P.C.R. de că în cei aproape S ani care s-au echităţii socialiste, cultivarea dragos a forma convingeri clare cu privire t apăr şi
/ Jocuri i
şurat ample dezbateri în organi colaborare cu toate statele lumii"). scurs do Ia adoptarea Programului tei faţă de partid) patrie şi popor. la idealul nostru revoluţionar, co ;
Un rol deosebit şi o mare răspun
zaţiile de partid, de masă şi ob O preocupare în educarea patri ideologic al partidului s-au făcut dere revin Comitetului judeţean al munist, de a transforma in acţiuni l rii ;
viabile, cu o tot mai mare valoare ' populară
şteşti, privind modul în care s-a otică a localnicilor s-a concreti paşi viguroşi, paşi vizibili în creş U.T.C. în coordonarea mai sistema l Ion Doi
acţionat pentru înfăptuirea sar zat în cercetarea etnografică şi terea conştiinţei muncitoreşti, comu tică, mai concretă şi mai eficace a educativă, imensa forţă şl capacitate România
cinilor din Programul ideologic folclorică a Ţării moţilor, reuşind niste a tinerilor, a sporit substanţial întregii activităţi de integrare socia creatoare a întregului tineret hune I sa dum
dorcan.
al partidului şi s-au stabilit mă să se strîngă mărturii despre via contribuţia lor creatoare, alături de lă şi în muncă a tuturor tinerilor, GH. I. NEGREA ! într-o o
suri menite să dea noi dimensi ţa moţilor şi ne străduim să du a celorlalţi oameni ai muncii, la re întronarea comportamentului comu ţ cale.
uni acestei importante munci — cem această încercare pînă la
constituie pentru comitetul nos deschiderea unui muzeu al Za- Âcfiyrai ©faeierat© — sub raportul trăirilor
tru de partid un minunat prilej randului, aici la Ţebea. Un ase ţ 6,00 I
de impulsionare şi stimulare a menea muzeu va fi o „carte des ( 8,00 Sun
activităţii de educare patriotică a chisă" despre mineritul din Ţe I crofon,
maselor, de cultivare a nobilelor bea, spătarii din Rişculiţa, olarii ©moţional© ale pionierilor ( Buletin
sentimente de dragoste faţă de din Obîrşa, rotarii din Leauţ, do I de muzi
l lin de
partid şi ţară. Şi aceasta, cu atît garii din Dobroţ, comori ascunse Educarea politico-ideoiogică, revo- de pionier, cît mai multe fapte de va). Participarea pionierilor la acţi I metia I
mai mult cu cît trăim pe locuri în lada de zestre sau la grinda luţlonar-patrlotică a pionierilor şi viitori comunişti", lansată in Valea unile eu puternic efect educativ l dialog. .
unde s-au scris pagini de ade casei, dar mai ales în sufletele şcolarilor, formarea unei atitudini Jiului, generalizată în toate unităţile „Marşul Victoriei", expediţiile „Cu [ autodep'i
vărată istorie românească. oameriiior. Căutîndu-le, ne desco înaintate faţă de învăţătură, de mun din judeţ şi preluată la nivel naţio tezătorii" — dintre care cele Înscrise 4 ric ; 11,1
în „Asaltul Carpaţiior" s-au eviden
Putem spune că la Baia de Criş perim pe noi înşine şi, descope- că au fost coordonatele principale nal, care a circumscris acţiuni de ţiat- prin seriozitatea cu , Discotec;
1
care 4 to ;
trăim un sentiment de îndreptă rindu-ne, păstrăm pentru viitor care au stat la baza dezbaterilor larg interes şi eficienţă educativă. pionierii şi-au îndeplinit misiunea j populară
E suficient să evidenţiem preocupa
ţită mîndrie socotindu-ne parti dovezi despre o existenţă grea, plenarei Consiliului judeţean al Or rea consiliilor municipale, orăşeneşti do a marca şi remarca traseele tu 4 15,00 Te:
cipanţi modeşti, dar sinceri, la dar demnă. ganizaţiei pionierilor. In acest forum şi comunale în formarea sentimente ristice din masivele muntoase ale i nai ; 1G,
judeţean, dascăli şi elevi deopotrivă
munca de educare patriotică a Frămînţările noastre, izvorîte au stăruit nu numai asupra modu lor patriotice ale elevilor prin fes judeţului — a fost de la an la an ţ Partidul
maselor. Am făcut această edu atît din dragostea pentru aceste lui în care au muncit pentru ca tivaluri anuale corale (în cele trei mai largă. I teneu. 1
care prin manifestări evocatoare, locuri, cît şi din răspunderea pe Programul educaţional al partidului municipii „Copiii cîntă patria şi Formarea pionierilor în spiritul ) educaţiei
aşa cum au fost montajele lite- care o avem ca factori educaţio să fie înţeles încă de ia vîrsta pio-- partidul"), montaje litcrar-muzicale, tradiţiilor muncitoreşti-rcvoluţionarc 1 cialiste ;
rar-muzicale „Fiul neamului", nali şi mai ales ca membri ai co nieriei, dar au venit şi cu sugestii recitaluri de poezie patriotică, par alo judeţului, a dragostei faţă de ! Mondial
ticiparea în masă a pionierilor la
muncă şi de oamenii muncii a con
l Orele se
celor
adecvate
inspirat din pilduitoarea viaţă a mitetului de partid pe comună, pentru găsirea care să mai acţioneze acţiunea judeţeană, devenită şi ea stituit conţinutul principal al dezba ' zică po;
mijloace
se
cu
marelui Avram Iancu sau „Eroi ai biroului său, ne cheamă să fa pentru formarea politico-ideoiogică, tradiţională, „Ştafeta cravatelor roşii terilor din cadrul plenarei. S-a sub 4 economi.
au fost. eroi sînt încă", omagiu cem din munca de educare pa rcvoluţionar-patriotlcă a şcolarilor. cu tricolor", finalizată anual prin liniat şi necesitatea folosirii unor I sa dumi
adus utecistului Alexandru Rusu, triotică a localnicilor un act de Aceasta cu atît mai mult cu cit or ample spectacole-evocări la monu modalităţi noi, sub raportul trăirilor l tr-o oră
născut şi crescut pe meleagurile conştiinţă. Aceasta ne obligă cu ganizaţia pionierească hunedorcană mentele si locurile istorice do la Ţe emoţionale ale elevilor, care au o
noastre. In „Amintirile pămîntu- atît mai mult acum, cînd avem a dovedit, dc-a lungul celor cinci bea, Costeşli, Sarmizegetusa, Lupcni, mai mare putere do pătrundere, de
lui“ am evocat pe Horia, Cloşca ani, o experienţă bogată în iniţierea Hunedoara. Un plus de atractivilate înţelegere, de eficienţă. Tocmai de
şi Cri.şan, manifestare la care a un program de acţiune concret, şi susţinerea unor acţiuni al căror si eficienţă 1 au adus activităţii pio aceea în luările de cuvînt ca şl în \ G,00 li
/ 8,00 Sun
programul adoptat pentru îmbunătă
conţinut
acţiunilor
de
a avut o
reală nierilor
educativ
introducerea
aprobat de adunarea activului de
participat aproape tot tineretul partid din comună. înrîurire în formarea viitorilor ce pregătire patriotică („Itomoşel", „Za- ţirea întregii activităţi, în gama bo 4 crofon,
comunei noastre. Vibrante trăiri tăţeni ai patriei. E suficient să re- rand", „Să fii partidului oştean"), gată a măsurilor ce se vor între i Buletin
emoţionale au oferit manifestări Prof. MARIA LĂZĂRUŢ amintim iniţiativa devenită generic ştafetele aplicative, care au îmbogă prinde, manifestările afective, apro ţ formaţii
le închinate partidului („E tinere membră in biroul Comitetului^ al întregii activităţi a organizaţiei ţit acţiunile tradiţionale „De treci piate de vîrsta şi cerinţele copiilor i 11,00 Bul
ţ fiii aces
ţea noastră partidului datoare") comunal de partid Baia de Criş judeţene : „în fiecare zi din viaţa codrii de aramă" (municipiul Petro- primează, ele avind, fără îndoială, 1„U“: G
efectul educativ aşteptat.
şani“), „La fîntînă Ia Sîncrai" (Hu I Intilnire
nedoara) „Freamăt de codru" (De- i interpret
’ la zi ;
O intensa activitate politic© «ideologica i 13,00 De
club ;
l Aceasta
SA PT AMINA BUCHETE HUNEDORENE istoria partidului şi poporului & apărut: „Tribuna propagandistului ! 18,00 Or
4 populară
CULTURII POLITICE PENTRU PATRIE ŞI PARTID nostru. / lexandru
) ţia unei
Ieri s-a desghis la Brad „Săp Ampla acţiune „Buchete hune- „TRADIŢII ALE CULTURII şi agitatorului'* nr„ 111976 I tă ; 20,45
J neavoast
tămâna culturii politice", sub ge dorene pentru patrie şi partid", HUNEDORENE" j 23,00 Bij
nericul „Sub flamura partidului, întrecere între formaţiile artis Numărul recent apărut al „Tribunei propagandistului şi agitatorului"
tice de la oraşe, închinată celei Bogatul tezaur al culturii hu-
te slăvim Românie socialistă". nedorene, strîns în documente publică în deschidere articolul : „Sarcini reieşite din şedinţa comună a ^ SÎIV
de a 55-a aniversări de la crea Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., a Biroului Permanent al
Organizată de comitetul orăşe rea Partidului Comunist Român ale vremii, precum şi întîlniri Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Consiliului de l 6,00 R
nesc de partid în întîmpinarea şi centenarului independenţei a cu activişti ai Comitetului jude Miniştri al Republicii Socialiste România". > 8,00 Sun
aniversării partidului şi în pre debutat duminică la Orăştie ţean de cultură şi educaţie so Din cuprins notăm : Angajamentul organizaţiei judeţene do partid 4 celebri :
' '«-no 1
gătirea Congresului educaţiei po S-au întîlnit pe aceeaşi scenă cialistă au prilejuit elevilor de Hunedoara pe anul 1D76 ; Măsurile adoptate de plenara Comitetului jude
formaţii corale, de teatru politic, la Şcoala generală nr. 2 din De ţean de partid din 9 martie a.c. pentru îndeplinirea planului de investiţii- j ... i 1 - 0
litice şi culturii socialiste, acţiu dans tematic, muzică cultă, bri va o cunoaştere a tradiţiilor ar pe 1976 ; Măsurile aprobate de Biroul Comitetului judeţean de partid cu
nea inaugurată ieri a cuprins din tei şi literaturii pe aceste me privire la dezvoltarea producţiei de autoutilare şi asimilare a unor utila 1 Ştiinţa li
găzi artistice de agitaţie, tara je. subansamble şi piese de schimb în vederea reducerii importurilor ; I relor ; 1
prima zi o agendă politică, ex furi şi formaţii de dansuri popu leaguri. O expoziţie filatelică a Măsurile adoptate de Biroul Comitetului judeţean de partid cu privire la i Meridian
punerea „P.C.R. conducătorul po fost deschisă la Hunedoara. Or / 16,15 Rai
lare, solişti vocali şi instrumen îmbunătăţirea efectivului, compoziţiei şi structurii organizatorice a orga
V serii ; î
porului în edificarea României tişti, grupuri vocale, recitatori ganizată din iniţiativa cercului nizaţiei judeţene de partid, îmbunătăţirea muncii de selecţionare, creşte- / de voie
din
cadrul
filatelic
clubului
socialiste", montaje literare, re artistici din Brad, Haţeg, Orăştie. UNICEF ai Casei pionierilor din re şi promovare a cadrelor, îmbunătăţirea muncii de examinare şi lezol- I mânia ;
vare a cererilor, propunerilor şi reclamaţiilor oamenilor muncii.
citaluri de poezie patriotică, tea întrecerea, prin repertoriu) Hunedoara, expoziţia are ca te Rubrica „Să dezvoltăm larg munca politică în întîmpinarea zilei de l dumneav
tru politic. Astăzi, în cadrul ac angajant al formaţiilor şi cali me „Aniversări". „Ceramică", 1 Mai şi a aniversării creării Partidului Comunist Român înserează arti i nai ; 22,
ţiunilor se înscrie sesiunea de co tatea interpretativă, a constituit „Cosmonautică", „Floră", „Fau colul : „Partidul Comunist Român împlineşte 55 de ani de viaţă şi lupta
municări cu tema „P.C.R. la a un vibrant omagiu adus celor nă" (MIOARA STAN — Hune pentru binele poporului", precum şi măsurile privind întîmpinarea şi ani ^ DUIN
versarea a 55 de ani de la crearea Partidului Comunist Român şi sărbă
55-a aniversare". două importante evenimente din doara). torirea zilei de 1 Mai 1976. \ <
Publicaţia cuprinde de asemenea rubricile : „Metodica muncii de pro 7.00 Ra
pagandă", „Pentru înfăptuirea hotăririlor Congresului consiliilor popu sei ; 8,00
azi ; 8,11
lare", „Codul principiilor şi normelor muncii şi vieţii comuniştilor, ale
In întîmpinarea Congresului U.G.S.R. eticii şi echităţii socialiste", „Aţi întrebat... vă răspundem" şi alte mate 9.00 Ora
lirică: P;
riale în sprijinul organelor şi organizaţiilor de partid, propagandiştilor şi
agitatorilor. 11.00 R
11,30 In ti
LA ANIVERSAREA In altă zi, comitetul sindicatu troşani, comitetul sindicatului a Iară şi
REDESCHIDERn MINEI lui a organizat o întîlnire cu şefii întreprins o seamă de acţiuni po 12.00 De
Radiojuri
de brigăzi pe tema „Şeful de bri litice şi gospodăreşti. Organizaţia de partid acţionează constant 15.00 Di'
La 9 aprilie se împlinesc 25 de gadă în mijlocul evenimentelor In zona nouă, sub îndrumarea jurnal ;
ani de la redeschiderea minei Vul sociale". organizaţiei de partid, s-a refăcut 22.00 Ra
can. în întîmpinarea acestui im în întregime agitaţia vizuală, care pentru realizarea planului de producţie mic spo
portant eveniment comitetul sindi IN SPRIJINUL PRODUCŢIEI oglindeşte sarcinile concrete ale nocturnă
catului, în colaborare cu celelalte Din iniţiativa organizaţiei sindi colectivului pe întregul cincinal. Organizaţia de partid, schimbul pe grupe de partid, intervin cu
organizaţii de masă şi obşteşti, în cale de la I.M. Barza, sectoarele De asemenea, a început şi se B, secţia bluming-semifabricate din promptitudine şi eficace, la momen L
treprind numeroase acţiuni econo productive organizează prin rotaţie C. S. Hunedoara, acţionează perseve tul potrivit acolo unde se ivesc ne (1
mice, sociale şi cultural-educative. cîte o zi de producţie mărită. Pînă află în plină desfăşurare o am rent pentru realizarea întocmai a ajunsuri şi deficienţe. Şi aseme 6.00 Ra
plă activitate de înfrumuseţare a
Zjjua de 1 aprilie a fost declara în prezent astfel de schimburi au sarcinilor de producţie şi depăşirea nea acţiuni politice ait contribuit ca 8.00 Sum
tă zi de producţie mărită. Cu acest fost organizate în sectoarele Mu- incintei unităţii la care participă planului de laminare. Prin exemplu] schimbul B să se situeze mereu pe crofon,
personal al comuniştilor, prin care locuri fruntaşe în întrecerea socia
prilej s-a obţinut şi cea mai ma sariu, Brădişor şi altele. în fie toţi angajaţii. Se organizează spa demonstrează corectitudine, perse listă, să fie Schimbul cu cele mai Buletin t
re producţie din întreaga istorie care sector se obţin rezultate pes ţii verzi în care se plantează ar verenţă şi dăruire in muncă, ca şi puţine abateri, conştiinţa muncilo- rară raci
bori şi flori, se fac aleile de cir
a exploatării : s-au extras nu mai te cele medii zilnice. In raionul în afara orelor de program, mem rească, socialistă a laminatorilor să 12.00 Bul
tîlnire ci
puţin de 6 530 tone de cărbune. Măgura s-a instituit iniţiativa ca culaţie. brii de partid sinţ etalonul de ur şe afirme tot mai mult. O mare a- tcrpretul
La clubul din localitate au loc în două zile din săptămînă să se mat pentru ceilalţi lucrători. Aşa li
mese rotunde, simpozioane, dezba lucreze cu exploziv economisit. DEZBATERE PE TEME putem numi pe Viorel Barbu, şef de teliţie acordă organizaţia noastră de zl ; 12,35
partid şi educării tinerilor 1 munci
De Ia 1
teri în care se evocă pagini din Săptămînă trecută s-a şi lucrat în ECONOMICE schimb, pe maiştrii A. Drăghin, N. tori, pregătirii lor politice şi profe lescenţilo
istoria minei, condiţiile de muncă două zile, aplicîndu-se această La întreprinderea minieră Hu Pascu, R. Curbunaru, A. Covaci, D. sionale, jidntru a deveni rheseriaşi 16,25 Edi
şi de viaţă ale minerilor din tre iniţiativă. nedoara a avut Ioc, recent, o reu CKirilă, I. Lupca, M. Gîscan, pe or destoinici, pricepuţi) comunişti îna lclln de
cut şi din prezent. şită dezbatere pe temă „Posibili ganizatorii de grupe de partid N. intaţi. retului ;
într-una din dezbaterile ce au a- PENTRU GOSPODĂRIREA tăţi de valorificare a minereurilor Tomiş şi P. Popa, pe laminatorii, I. Teatru r
vut loc cu tinerii, de pildă, s-a ÎNTREPRINDERII sărace în condiţii de eficienţă e- Şerban, A. Drăgah, M. Aniţa, I. Mo- GHEORGHE STANCIU pe adres
discutat pe tema „Etica şi echita Recent, după încheierea celei conomică", la care au participat reariu şi mulţi alţii. In aceeaşi mă secretarul organizaţiei de bază O zi înt
tea — imperative majore ale pre de a doua etape de dezvoltare a cadre tehnico-ingineresti, mineri sură organizaţia de partid, comu nr 2, bluming-semifabricate , muzicale.
zentului şi viitorului ţării noastre". întreprinderii de utilaj miijier Pe-- fruntaşi. niştii folosesc munca politică de la din C.S.H. V~-----
om la om, discuţiile individuale şi