Page 20 - Drumul_socialismului_1976_04
P. 20
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI © NI
MARŢI, 20 i.
G,00 Radioprogran;
neţii ; 8,00 Sumai
8,08 La microfon, m
eiilyssrai de cifre pirti i economiei ii activitatea Dacian şi Nicolae
ferată ; 0,35 Lucia
operi
ai
interpreţi
neşti ; 10,30 Litera
legii ; 11,35 Discoti
Veronique Sanson ;
ii de muncă inamic, eficient âisafeler interpretul preferat
tîlnire cu melodia ]
inţa la zi ; 12,35 Rei
Clubul curioşilor ; 1
CINSTIRE FRUNTAŞILOR relor ; 13,00 De la 1
jurnal ; 10,15 Să ii
IN MUNCA cîntec. Glasul pârtie
Memoria pă mintali
In unităţile economice din judeţ nesc ; 10,45 Noi
Dezbatere metodică organizată la Hunedoara tigiu în întrecerea socialistă, în a- de muzică uşoară ;
care au dobîndit realizări de pres
nul 1975, in întregul cincinal 1971— locvii contemporani
şi destinul Români,
de către Comitetul Judeţean de partid 1975, se desfăşoară acţiunea de cin porane ; 17,40 Odă
triei ; 18,00 Orele i
stire a fruntaşilor în muncă : înmî-
narea în cadru solemn a insigne Concert de muzică
20,30 Ritm, calitate,
lor ce li se cuvin, purtătoare a înal \
tei inscripţii muncitoreşti „Fruntaş MIERCURI, 21 t
In cadrul preocupărilor Comitetu înalt de omogenizare şi specializare persoanelor care manifestă scăpări, stil de muncă dinamic, intr-o con în muncă". 0,00 Radioprogram
lui judeţean de partid orientale spre , a formaţiilor de lucru, se urmăreş unele neajunsuri în înfăptuirea sar tinuă perfecţionare, trebuie să fie Se vor înmîna 6 000 de insigne ţii ; 3,00 Sumarul pi
perfecţionarea continuă a stilului şi te cu rigurozitate aprovizionarea cinilor ce le revin. permanent însoţit de preocuparea pentru fruntaşii în muncă ai anu La microfon, melod
metodelor de muncă ale organelor şi telinico-materială, reviziile şi repa Nu toate organele şi organizaţiile coordonării de către organizaţiile de lui 1975, dintre care 1 752 munci tă ; 9,05 Ansamblu
organizaţiilor de partid în conduce raţiile utilajelor şi instalaţiilor. Aici, de partid respectă însă cu stricteţe partid a tuturor factorilor care par torilor fruntaşi din unităţile side ce : „Ţara oaşului
rea economiei, zilele trecute a avut s-a dovedit, de asemenea, deosebit principalele trăsături ale controlului ticipă la fundamentarea, adoptarea rurgice şi metalurgice din judeţ,
loc la Hunedoara o dezbatere meto de utilă crearea comandamentelor ca formă de manifestare a rolului şi înfăptuirea hotărîrilor şi decizii
dică. Au participat secretari ai co de lucru pentru cele două feluri de lor de conducător. Tovarăşul Gheor- lor, de organizare şi repartizare a 2 300 pentru minerii cei mai des
mitetelor de partid de la principa activităţi. glie Ordean, secretarul comitetului forţelor de care dispun în raport cu toinici, 300 forestierilor fruntaşi,
lele unităţi industriale din judeţ, se Se utilizează cu bune rezultate şi de partid de la X.C.S. Hunedoara, cerinţele imediate şi de perspectivă 400 lucrătorilor din transporturi,
cretarii cu problemele organizatorice analizele la faţa locului, atunci cînd de pildă, semnala că uneori se sca ale producţiei. Mai mulţi participanţi 160 celor din industria locală, 200
de la comitetele municipale de partid se ivesc probleme specifice unei u- pă de sub control modul în care la dezbatere au subliniat — în a- pentru energeticieni fruntaşi etc.
şi directorii C.S. Hunedoara şi E.M. zine, secţii sau sector, analize la ca se îndeplinesc sarcinile de plan. A- cest context — cerinţa ca organiza Pe întregul cincinal 1971—1975,
Vulcan. re sînt antrenate şi organizaţiile de ceasta face ca în unele perioade să ţiile de partid să orienteze activita judeţul nostru se mîndreşte cu 970
în cadrul dezbaterii, tovarăşii Ionel partid, sindicat şi U.T.C. din acele se acorde atenţie mai mare lucrări tea de planificare şi organizare a tu Mare şi „Rapsozi
Cîndea, secretarul comitetului de locuri. lor cu valoare mai ridicată, in de organizaţiilor de partid subordonate, de fruntaşi, care s-au menţinut lu lor" ; 9,35 Pri 11 s fi
partid de la Combinatul siderurgic trimentul îndeplinirii in ansamblu şi a organizaţiilor de masă şi obşteşti, nă de lună în fruntea întrecerii so fierbinte — ci. îcc
Hunedoara şi Gheorghe Săcăluş, se ANTRENAREA ÎNTREGULUI pe capitole a planului de producţie. a comitetului oamenilor muncii, ur- cialiste de-a lungul celor cinci ani. 10,30 Din ţările soci
cretarul comitetului de partid de la De asemenea, tovarăşul Ştefan Popa, mărindu-se concentrarea eforturilor Dintre aceştia 270 sînt siderurgişti, Petre Barbu — un
Exploatarea minieră Vulcan, ca şi COLECTIV LA FUNDAMENTAREA secretarul comitetului de partid de acestora spre cele mai importante 349 mineri, 40 energeticieni, apoi naiului ; 11,05 Mici
tovarăşii Cosiache Trotuş şi Emil Şl ÎNFĂPTUIREA HOTĂRÎRILOR Ia mina Lupeni, arăta că scăpîndu-se probleme, subordonarea întregii ac onierilor ; 12,00 Bt
Muru, directorii celor două unităţi, din vedere caracterul permanent, o- tivităţi organizatorice, politice şi e- constructori, lucrători în industria ştiri ; 12,05 Intilnire
au prezentat referate care au pus in Participanţii ia dezbatere au apre perativ şi cuprinzător al controlului, ducative înfăptuirii neabătute a sar locală, în alte domenii de activita dia populară şi
relief preocupările comitetelor de ciat că in metodologia conducerii un anumite laturi ale activităţii, cum cinilor economice. O însemnătate te specifice judeţului nostru. preferat ; 12,30 Ştii
partid şi aîe comitetelor oamenilor moment deosebit de important este sînt transporturile-aprovizionarea, în deosebită au, în această ordine de Cu ocazia înmînării înaltelor dis 12,35 Revista şlagăi
muncii, pentru perfecţionarea conti — după stabilirea direcţiilor de ac treţinerea utilajelor si instalaţiilor, idei, preocuparea pentru eliminarea tincţii, fruntaşii s-au angajat în De Ia 1 Ia 3 ; 15,00
nuă a stilului şi metodelor de mun ţiune — modul în care se lucrează înregistrează rămineori in urmă, ceea suprapunerilor şi paralelismelor, îm unanimitate să muncească şi în a- vitaţilor ; 10,00 R
că tn scopul antrenării masei de si- pentru antrenarea cadrelor la acti ce dăunează ritmului şi proporţiilor binarea armonioasă a formelor şi cest cincinal cu abnegaţie şi dărui 10,25 Odă limbii r
derurgişti şi mineri Ia înfăptuirea vitatea de fundamentare a hotărîri- îndeplinirii planului. mijloacelor muncii politice de masă re, pentru a-şi menţine înaltul patrie, vorbeştc-ir
exemplară a sarcinilor de plan şi a lor şi deciziilor ce urmează să fie Referenţii, ca şi ceilalţi participanţi, cu acţiunile organizatorice, stimula Muzică uşoară ; 17,
angajamentelor. Apoi, mai mulţi par adoptate de către organul de partid au acordat o mare însemnătate şi rea permanentă a iniţiativei în mun prestigiu dobîndit în muncă de că şi te cint, patria
ticipanţi au luat cuvîntul, contribu sau comitetul oamenilor muncii. Şi altor trăsături ce trebuie să carac că, a devotamentului pentru înde- tre ei, de colectivele muncitoreşti Orele serii ; 20,00
ind la reuşita dezbaterii, conturînd în această direcţie, marea majoritate terizeze controlul organelor şi or p îmi rea tuturor sarcinilor. din care fac parte. muzică populară ;
principalele direcţii de acţiune în a organizaţiilor de partid au acumu ganizaţiilor de partid, între care ca Intr-un asemenea context, tovară noi in România. 14
viitor. lat o bună experienţă, lteferindu-se racterul exigent, neîngăduitor cu şii Mihai Dinu, secretarul comitetu INOVATORII — PROMOTORI
Acţiunea a fost organizată cu par la acest moment, tovarăşul Costache lipsurile, analitic, obiectiv, concret, lui de partid de pa platforma Chiş- JOI, 22 AP]
ticiparea directă a C.S.H. şi E.M. Trotuş arăta că toate analizele sînt stimulativ şi de viziune în perspec cădaga şi Nicolae Deviar., secretarul Aî NOULUI 0,00 Radioprogran
Vulcan — două din unităţile frun bine pregătite, dinainte, printr-un tivă pentru prevenirea apariţiei ne comitetului de partid de la I.M.C. ţii ; 8,00 Sumarul ]
taşe în economia judeţului, care în studiu întreprins fie de un grup de ajunsurilor în realizarea sarcinilor Bîrcea, s-au referit la unele parti In rîndurile inovatorilor din în La microfon, meloc
anii trecuţi ca şi pentru activitatea cadre care lucrează in sfera vizată, economico-sociale. cularităţi ale realizării rolului de treprinderile judeţului nostru se tă ; 10,10 Medalion
din 1975 au fost distin.se cu înalte fie de comisia din domeniul res conducător al organizaţiei de partid, desfăşoară o necontenită întrecere sclovski ; 10,30 Idei
ordine ale Republicii Socialiste Ro pectiv de pe lingă comitetul oame RAPORT DIRECT ÎNTRE ale coordonării, în condiţiile cînd pentru descoperirea, promovarea şi 11,05 Un cint din in
mânia si unde există o bună expe nilor muncii, fie de către consiliul la construcţia unui obiectiv econo afirmarea noului în muncă. întărim 11,35 Discoteca „U“
rienţă în conducerea economiei. de control muncitoresc sau comisia CALITATEA CADRELOR SI mic participă mai multe uni-ăţi. această afirmaţie subliniind că va tîlnire cu melodia
specializată a acestuia. îndată după EFICIENTA MUNCII Multe referiri s-au făcut, de ase loarea economiilor postcalculate, interpretul preferat
CUNOAŞTEREA TEMEINICĂ A alcătuirea lor, materialele sînt vă menea, Ia stilul şi metodele de mun pe judeţ, în 1975, a fost cu peste inţa la zi ; 12,35 1
că
dc
comitetului
secretarului
gărelor ; 13,00 De
ale
zute de către conducerea operativă In cadrul dezbaterii s-a conchis
REALITĂŢII, ABORDAREA CELOR a comitetului oamenilor muncii (a- convingător şi realist că există, re partid în coordonarea eforturilor co 2 000 000 lei mai mare decît în 1974. 15.00 Tehnic club ;
lective spre îndeplinirea sarcinilor.
desea ele sînt restituite autorilor almente, o strînsă legătură intre e- Pentru cercurile de inovatori frun jurnal ; 10,15 Să i
MAI IMPORTANTE PROBLEME pentru o mai temeinică documenta ficienţa muncii de conducere a eco taşe, Consiliul judeţean al sindica cîntec ; 10,25 Aten
Dezbaterea a insistat, pe bună re şi fundamentare) apoi distribuite nomiei şi calitatea cadrelor, înţele- UNELE CONCLUZII telor a organizat o consfătuire de Voci şi chitare ; 17
cu adresă ; 18,00 (
dreptate, asupra ideii majore că in tuturor membrilor comitetului oame gmdu-se prin aceasta, in principal, lucru, la care au participat cadre 20.00 Muzică pope
condiţiile sporirii în permanenţă a nilor muncii, de regulă cu 5 zile trăsături comuniste cum sînt : com In încheierea dezbaterii a luat cu tehnico-inginereşti, de proiectare şi Panoramic econoi
complexităţii sarcinilor economice, înainte de şedinţă, pentru a fi stu- petenţii, exigenţa, înalta responsabi vîntul tovarăşul loachim Mbga, prim- concepţie, conducători de unităţi Muzică pe adresa d
;trinsa legătură cu rlegătură cu reali
politice şi sociale, izvorîle din do diatc în strînsa litate, dăruirea în înfăptuirea sarci secretar al Comitetului judeţean dc tră ; 22,00 O zi i
cumentele Congresului al Xl-lea al tăţile din uzina sau secţia în care nilor. Mai mulţi vorbitori, făcînd partid, care a sublinia.! principalele economice. Cu acest prilej, inovato 23.00 Meloritm ’7G.
idei de care organele şi organizaţiile
partidului, se pune cu tot mai multă lucrează. De cele mai multe ori, re apel Ia această idee şi la fapte şi rii au vizitat şi cîteva expoziţii cu
acuitate creşterea rolului conducă prezentanţii oamenilor muncii orga acţiuni concrete, au subliniat nece de partid, comitetele oamenilor piese de schimb pe care le mai im VINERI, 23 Al
tor al organizaţiilor de partid in e- nizează discuţii pe grupuri cu anga sitatea unei preocupări mai consis muncii trebuie să ţină seama în portăm, stabilindu.-se concret care
de
activitatea
conducere
econo
a
conomie. In strînsă legătură cu a- jaţii asupra problemelor- ce urmează tente pentru creşterea şi educarea anume dintre aceste piese se pot e- 0,00 Radioprogran
'îseasta s-a subliniat cu pregnanţă să fie analizate. Faptul acesta lărgeş cadrelor, pentru formarea lor mul miei, in înfăptuirea neabătută a po xecuta în atelierele unităţilor eco ţii ; 8,00 Sumarul
faptul incontestabil că ma-ca ma te cadrul democratic de participare tilaterală, capabile să facă faţă cu liticii partidului. Se acţionează ener La microfon, meloe
joritate a comitetelor de partid din a unui număr tot mai mare de oa succes oricăror sarcini. gic pentru organizarea ştiinţifică a nomice din judeţ, în vederea redu tă ; 9,05 Solişti şi ]
întreprinderile judeţului nostru au meni ai muncii lâ dezbaterea şi so- Referindu-se la această problema producţiei şi a muncii — a spus cerii continue a volumului importu tistice de amatori
preocupare,
de
Această
vorbitorul.
cîştigat o bună experienţă în con lu ţi o narea p r oblem el or. tică, tovarăşul Gheorghe Matei, se lui şi efortului valutar, afirmarea toportret componi
ducerea economiei, că ele şi-au în Participanţii la dezbatere s-<au re cretar al Comitetului municipal d€ îmbunătăţire permanentă a stilului creativităţii tehnico-ştiinţifice pro Sănătatea ; 10,45 A
suşit şi aplică în viaţă principalele ferit şi la alte forme de antrenare a partid Deva, spunea intre altele : şi metodelor de muncă, de utilizare prii. ric ; 11,05 Sîntem
a unui stil de muncă ştiinţific, este
trăsături ale ştiinţei conducerii, pla- cadrelor la fundamentarea hotărîri- — Avem cadre competente, care perfect valabilă şi necesară şi în ac Consfătuirea de lucru s-a înche popor ; 11,35 Disci
sînd în centrul activităţi lor în per lor şi deciziilor. în această viziune cunosc bine realităţile, capabile, care iat prin înmînarea diplomelor ce 12.00 Buletin de ş
manenţă cele mai importante pro o importanţă mare capătă metoda se impun tocmai prin aceste trăsă tivitatea de partid. întreprinderile Intilnire cu metod
din judeţul nostru au de soluţionat
bleme ale producţiei, pe ba'.a cu consultării largi a masei de comu turi. Avem însă şi unele carenţe in lor mai merituoase cercuri ale ino şi interpretul pref(
noaşterii temeinice a realităţii. nişti, a colectivelor întregi de oa pregătirea şi afirmarea unor oameni, o multitudine de probleme. Rezol vatorilor. Locul de frunte a fost Ştiinţa la zi ; î:
Referatele ca şi participanţii au meni ai muncii asupra modalităţilor aceasta chiar şi in unele orgairc co varea acestora nu este posibilă fără cucerit de cercurile inovatorilor de la şlagărelor ; 13,00 Di
definit cunoaşterea concretă a rea- în care trebuie acţionat pentru în lective de conducere. Dintr un stu subordonarea întregii activităţi de C.S. Hunedoara şi I.V. Călan, lo 15.00 Student-club :
lităţii ca punct esenţial de pornire deplinirea sarcinilor economice, po diu întreprins recent am ajuns la partid, sindicale şi U.T.C., înfăptui cul secund — cercurile inovatorilor diojurnal ; 10,25 M
rii sarcinilor ce ne revin din isto
bîe
în abordarea problemelor. Comitete litice şi sociale. O asemenea meto concluzia că trebuie să iniţiem o ac ricele documente ale Congresului al de la I.M. Barza şi E.M. Deva, iar Muzică uşoară ; l
le de partid ele la C.S.II., E.M. Vul dă folosesc cu bune rezultate unele ţiune prin care să ajutăm, în special patrie ; 17,50 Cint
can, Eupcni, Petrila şi altele au a- organizaţii de partid din Valea Jiu reprezentanţii oamenilor muncii, să-şi Xl-lea aî partidului. locul al treilea a revenit cercului ţionare; 18,00 Orele
Primu! secretar al Comitetului ju
doptat forme adecvate de a se in lui, de la C.S.H. etc. formeze o temelie solidă de cunoaş- . deţean de partid a făcut apoi refe de inovatori de la I.U.M. Petroşani. Muzică populară ;
forma operativ asupra ritmului şi Adoptarea hotărîrilor deschide, de te re a problemelor economice, a şti riri -lr*\gi la cîteva trăsături ale li Cei distinşi, toţi membrii cercuri nia publică ; 20,40
proporţiilor îndeplinirii planului, re sigur, o largă perspectivă unei ac inţei conducerii, a legislaţiei muncii lor de inovatori din judeţ s-au an adresa dumneavoas
alizării indicatorilor de -eficienţă. tivităţi ample pentru înfăptuirea lor etc., pentru ca ei să poată participa nei conduceri eficiente, subliniind gajat să vină mai mult în spriji
După cunoaşterea concretă şi com riguroasă, la termenele stabilite şi mai activ la dezbaterea şi soluţio rolul cunoaşterii precise şi la timp nul realizării de piese şi subansani- SÎMBATA, 24 .
plexă a stărilor de lucruri, o însem Ia un înalt nivel calitativ. O premisă narea problemelor. în acest scop a realităţii şi al acţiunii în cunoş
nătate deosebită capătă abordarea de seamă a îndeplinirii în bune con- s-au organizat cursuri de pregătire tinţă de cauză, rolul şi însemnătatea ble care în prezent se importă, să 0,00 Radioprogran
frontală, în toată amplitudinea şi diţiuni a sarcinilor este cunoaşterea a reprezentanţilor oamenilor muncii intervenţiei operative şi energice în depună în continuare strădanii stă ţii ; 8,00 Sumarul
situaţii deosebite, vizarea concretu
profunzimea a problematicii econo lor precisă şi concretă de către toţi în organele colective de conducere, lui, adoptarea unei poziţii partinice, ruitoare pentru afirmarea tot mai La microfon, melot
mice şi tehnice ile care depinde in oamenii. Aici se disting, în esenţă, a responsabililor comisiilor pe pro deplină a noului în muncă, pentru tă ; 9,05 Mari ansa
măsură hotărîtoare îndeplinirea e- două etape : una care se referă Ia bleme şi altele. De asemenea, în combative şi exigente in înlănţui reducerea eforturilor fizice ale cloriee ; 10,30 Atla
rea controlului şi îndrumării. în a-
xemplară a sarcinilor de plan şi a cunoaşterea de către cadrele de con curîrid vom organiza pregătirea pre muncitorilor, creşterea productivi 10,50 La nai Gheori
angajamentelor. In această orienta ducere, comitetele de partid, birou şedinţilor consiliilor de control mun cest context s-a pus un accent de tăţii muncii, reducerea consumu 11,05 Cintare Rom
osebit pe necesitatea abordării pro
re, referatele prezentate, ca şi inter rile organizaţiilor de bază, condu citoresc. blemelor economice si tehnico-ştiin rilor de materiale, materii prime, liste ; 11,35 Relief
venţiile participanţilor, au pus în cerile organizaţiilor sindicale şi ale în cuvîntul său, tovarăşul Gheor Intilnire cu mc-lod
ţifice nu în mori global, ci diferen
evidenţă o gamă largă de probleme U.T.C., iar alta cea care are în ve ghe Vasiu, prim-secre ar al Comite ţiat, în raport cu situaţia concretă combustibili, energie, afirmarea şi interpretul pre
care au făcut şi fac obiectul anali dere întregul colectiv de angajaţi. tului municipal de partid Hunedoara, existentă la un moment dat ; să sc creaţiei tehnice şi ştiinţifice hune- Ştiinţa la zi ; fM.5
zelor iniţiate de organizaţiile de par Pentru cadrele de conducere — a susţinut, pe drept cuvînt, ideea analizeze acele aspecte în care se dorene. gărelor ; 13,0
tid, între care : reducerea cheltuie politice si tehnice — se folosesc cu necesităţii sprijinirii mai concrete şi înregistrează rămîncri în urmă, să 15,00 Meridian tub
lilor de producţie şi ridicarea efi predilecţie instruirile periodice, trans afective a cadrelor care lucrează di se intervină acolo unde. sînt greu Ing. IOAN ALBU diojurnal ; 10,15
cienţei economice, introducerea şi miterile de sarcini, consultările şi rect în sfera înfăptuirii directe a ding ; 18,00 Orele
tăţi şi este nevoie de ajutor. în
extinderea unor tehnologii noi de întîlnirile repetate Ia diferite nive planului, a hotărîrilor şi măsurilor. aceste direcţii trebuie orientate toa membru în Biroul executiv al Azi, în România.
lucru, organizarea şi desfăşurarea luri, formularea cu aceste ocazii a — Se spune pe bună dreptate — te forţele, toate mijloacele politice Consiliului judeţean al
întrecerii socialiste, precum şi apli obiectivelor ce trebuie atinse, a sar sublinia vorbitorul — că organizaţia şi organizatorice de care dispun or DUMINICA, 23
carea iniţiativelor, îndeplinirea pro cinilor ce se desprind din analizele de bază este temelia partidului. De ganizaţiile de partid. în prezent, în sindicatelor (program pi
gramelor de pregătire profesională n efectuate. După această etapă, orga aceea, este absolut necesar ca aces majoritatea unităţilor economice tre
cadrelor, a programelor de cercetare nizaţiile de partid, cele sindicale si tei verigi să-i acordăm maximum ele buie să se pună accent pe ritmici DUMINICA, 25
şi proiectare etc. de U.T.C., comitetele oamenilor mun sprijin. Şi, cel mai bun sprijin pe tatea îndeplinirii planu'.ui de pro 7,00 Radtojurna
— Pentru noi — spunea în inter cii şi organismele lor specializate care îl putem du se referă la ridi ducţie şi de investiţii, a sarcinilor presei ; 8,00 Vă
venţia sa tovarăşul Gh. Pavel, se desfăşoară în secţii, sectoare şi lo carea nivelului lor de pregătire mul* privind creşterea productivităţii mun „SfăpînS pe volan' pentru azi ; 8,10 I
cretarul comitetului de partid de curi de muncă o largă activitate de tilaterală. Pe lîngă universitatea se
la E.M. Petrila — una din proble popularizare, de înarmare a colec rală de marxism-Ieninism am des cii, reducerea cheltuielilor materia zicale ; 9,00 Ora s
îmbunătăţirea
şi
Antologie lirică ;
consumurilor,
le
mele cele mai importante este asi tivelor cu cunoaşterea atît a sarci chis un curs special pentru secre calităţii produselor, îndeplinirea sar magazinul temeiio
gurarea stabilizării oamenilor. Ac- Pornită ca o adevărată acţiu
tilmre cu melodia
tionă’V) îv> ceastă direcţie. Pe h^ r, a nilor cît şi a modalităţilor de înfăp tarii de partid, vizînd problematica cinilor de export, utilizarea mai c- ne de masă, la care au luat par interpretul prefer,
de partid şi
construcţiei
tuire a acestora. Din această largă
cea a şti
ficientă a timpului şi forţei de mun
experienţei de Ia mma Eonea am in te toţi şoferii tineri din unităţi
trodus iniţiativele „Brigada de pro gamă de modalităţi fac parte si or inţei conducerii. Vom extinde aceste că, întreţinerea si repararea în hune toate pentru toţi ;
forme şi la nivelul birourilor' orga
ganizarea temeinică a întrecerii so
ducţie şi educaţie socialistă** şi „Di- cialiste, cît şi introducerea si gene nizaţiilor de bază şi grupelor sin conditiuni a utilajelor şi instalaţii- le economice ale judeţului, în- jurnal ; 13,3o U
rigenţi? muncitorească**, la început loi’ şi altele. trecerea-concurs „Stăpîni pe vo 15,00 Divertis-club
Ia un număr redus de brigăzi şi ralizarea iniţiativelor muncitoreşti dicale. Pentru a asigura o conducere con lan", organizată de Comitetul şi muzică ; 20,oo
născute în întrecere.
maiştri, apoi s-au extins la 25 bri Tovarăşul Andrei Colda, secreta cretă, eficientă, organele şi organi judeţean al U.T.C., în colabora 20,15 Estrada dum:
găzi şi, respectiv, 1G maiştri. De a- rul comitetului de partid de la E.M. zaţiile noastre de partid trebuie să re cu I.T.A. Deva şi Inspecto Radiojurnal ; 22,11
semenea, pentru noii angajaţi am CONTROLUL — INTR-O VIZIUNE Eonea, spunea că preocuparea pen se ocupe cu toată răspunderea de ratul judeţean de interne, s-a sportiv.
creat un microcomplex, care dispu CUPRINZĂTOARE tru introducerea noului în producţie creşterea competenţei cadrelor, de încheiat duminică, o dată cu e-
ne de toate dotările sociale nece înlîmpină adeseori rezistenţa menta mobilizarea tuturor comuniştilor In LUNI, 20 i
sare pentru ca ei să se simtă bine: In accepţiunea unei conduceri şti lităţii învechite, Ia care se adaugă o intensă activitate politice-organi tapa finală, cea judeţeană. (program p
au fost repartizaţi In brigăzi bune inţifice controlului ii este supusă şi o oarecare neîncredere. Aşa s-a zatorică, coordonarea activităţii pen Iată numele cîştigătorilor în
pentru a-şi însuşi cit mai bine me întreaga activitate de înfăptuire a o- întîmplat cînd am introdus abata tru înfăptuirea sarcinilor, să înlă ordinea locurilor ocupate, în ur 0,00 Radioprogra
seria de miner. Am obţinut unele biectivelor, hotărîrilor şi deciziilor jele frontale în locul celor cameră, ture cu holărîre orice tendinţe bi ma punctajelor obţinute la pro ţii ; 8,00 Sumarul
rezultate, dar mai trebuie să insis stabilite. Totul este cum se organi fierul în locul lemnului la armare, rocratice, să se lucreze mai mult în bele practice şi teoretice : Ioan La microfon, mei
tăm şi prin alte mijloace. zează el şi cura se efectuează, cu sau cînd am extins iniţiativele „Bri rîndul oamenilor în secţii şi sectoa tă ; 9,00 Buletin i
Comitetul de partid de Ia secţia I ce frecvenţă şi intensitate. gada de producţie şi educaţie socia re, la toate locurile de muncă, in Ciolocoi — autobaza Orăştie, Revista literară î
furnale a C.S.H., împreună cu biro După cura apreciau participanţii la listă" şi „DLrigenţia muncitorească". organizaţiile de bază ale partidului Chirie Artenie — E.G.C. Petro Discoteca „U“ ;
urile organizaţiilor de bază, a între dezbatere, organizaţiile noastre de Dar, aşa cum pentru brigada de mi unde se asigură în fapt îndeplini şani, Vaier Brînzan — autobaza de ştiri ; 12,05 Int
prins . o minuţioasă analiză asupra partid dispun de pirghii adecvate neri lo$uI de muncă este abatajul, rea sarcinilor economice, a hotărî- Petroşani, Ioan Dînşoreanu — lodia populară ţ
preocupării fumaliştilor pentru redu pentru a asigura o bună desfăşurare pentru organizaţia de partid locul riror partidului şi statului. autobaza Orăştie, Gheorghe La- preferat ; 12,30 Ş
cerea consumului de cocs. îmbună a controlului. Cele mai multe orga de muncă este omul, aşa cum este Tovarăşul loachim Moga a abor vu — autobaza Orăştie, Petru 12.35 Revista siaj
tăţirea caracteristicilor tehnice ale nizaţii de partid Ie şi folosesc o» el, cu meritele şi lipsurile sale. Am dat apoi alte probleme ale stilului De la 1 la 3 15
fontei şi sporirea gradului de recu eficienţă. Astfel, sînt bine folosite lucrat şl lucrăm cu oamenii, îi con şi metodelor de muncă ale organe Ababei —• S.R.T.A. Petroşani, Uolescenţilor ; 10
perare şi. valorificare a deşeurilor şi analizele efectuate asupra stadiului vingem şi aceasta dă rezultate bune. lor colective de conducere, a măsu Vasile Pintilie — E.G.C.L, Că- nai ; 10,25 Ediţie
gazelor combustibile. Pe baza unor de realizare a unor obiective, în ca rilor ce se impun a fi adoptate pen lan, Vasile Gheară — S.U.T. De 17,00 Buletin de
asemenea studii, iniţiate de organi drul şedinţelor de birou sau de co COORDONAREA FACTORILOR tru realizarea exemplară a planului va, Viorel Popescu — autobaza Antena tineretulu
zaţia- de partid şi comitetul oameni mitet, in cele comune cu comitetele de stat în unităţile industriale din Haţeg. serii ; 20,00 Teati
lor muncii, la E.M. Vulcan s-au pus oamenilor muncii, apoi consiliile de PARTICIPANŢI — ATRIBUT AL judeţul Hunedoara. Cîştigătorilor li s-au oferit 21.35 Muzică pe
bazele unei exploatări organizate control muncitoresc sau comisiile pe CONDUCERII premii în obiecte. neavoastră ; 22,00
după concepţii modeme. întreaga probleme ale organelor colective de Dezbatere consemnată de oră ; 23,00 Bijut
producţie a fost concentrată pe stra- conducere, ajungîndu-se pLnă Ia tra însuşirea şi aplicarea în activitatea
teiri şi blocuri, s-a realizat un grad gerea la răspundere a organelor şi de conducere a economiei a unui CORNEL ARMEANU