Page 21 - Drumul_socialismului_1976_04

DRUMUL SOCIALISMULUI @ NR. 6111 9 MARŢI, 20 APRILIE 1976 Pag. 3

55 de asii de la crearea Partidului Comunist Român

Partidul Comunist Român — conducătorul luptei revoluţionare a liselor „Buchete foimedorene
pentru patrie şi partid 41
pentru libertate sociali şi naţională, împotriva fascismului şi războiului, trie şl partid" — întrecerea gen dia­
hunedorene
pa­
„Buchete
pentru
log pe aceeaşi scenă, organizată de
Comitetul judeţean de cultură şl e-
pentru înfăptuirea insurecţiei naţionale antifasciste şi autiimperialiste ducaţie socialistă în cadrul Festiva­
lului naţional al formaţiilor artistice
de amatori, a cunoscut, duminică, la
Petroşani o nouă manifestare. Aici
La sfîrşitul primului război mondial, rindul muncitorilor din judeţul Hu­ conduse, îndrumate sau influenţate de Ca răspuns la vibrantele chemări s-a desfăşurat faza judeţeană a con­
concUViiic interne şi internaţionale nedoara. Aceleaşi surse, precum şl partid. Munca asiduă dusă de comu­ lansate de partidul comunist au loc cursului la care au participat for­
specifice acestei perioade determină numeroase documente din anii urmă­ nişti a determinat încheierea la 6 de­ acţiuni de sabotare a producţiei de maţiile arlistice din municipiile De­
intensificarea tot mai accentuată a tori atestă existenţa şi activitatea ne­ cembrie 1935 la Ţebea, sub gorunul război, acţiuni revendicative şi protes­ va, Hunedoara şi Petroşani. . După
luptelor de clasă, revoluţionare, din întreruptă a organizaţiilor comuniste, iul Horea, a unui acord de acţiune tatare. Toate acestea întruchipau ho­ un spectacol care s-a bucur, t de
România. In cadrul Partidului Socia­ de tineret şi a sindicatelor unitare. comună antifascistă între Frontul plu­ tărîrea muncitorimii hunedorene de a 0 caldă apreciere, pe primo! r >curi
list Român se desfăşura o amplă lup­ Activînd în cadrul sindicatelor refor­ garilor, condus de Dr. Fetru Groza, se situa alături de întregul popor în s-au clasat: cor: I — formaţi S.M.
tă ideologică pentru crearea Partidu­ miste, comuniştii au reuşit să creeze Blocul democratic, Uniunea muncito­ lupta împotriva exploatării capitaliste, Ghelar, n — cadre didactice >eva,
lui Comunist Român. Partidul socia­ organizaţii sindicale unitare, împotri­ rilor şi ţăranilor maghiari (MADOSZ) dictaturii militare-fasciste şi a războ­ HI — E.M. Lupeni ; teatru : II —
list devenise un partid de masă, nu­ va cărora, în primăvara anului 1929, şi Partidul socialist (C. Popovici). Ca iului hitlerist. Activitatea revoluţiona­ casele de cultură din Petroşani, De­
mărul membrilor săi ajungînd la au- fost intentate, ca dealtfel în în­ rezultat al activităţii de coalizare a ră desfăşurată de muncitorimea hu- va şi Hunedoara ; taraf : I — for­
lOQ 000 in 1920. treaga ţară, procese de dizolvare. forţelor democratice desfăşurate de nedorcană în anii 1940—1944 a consti­ maţiile reunite ale Văii Jiului, n —
Creşterea conştiinţei politice a pro­ Un episod glorios din trecutul de partidul comunist, acestea au obţinut tuit o contribuţie de seamă la lupta Casa de cultură Deva, HI — for­
letariatului din ţara noastră, activita­ luptă al muncitorimii hunedorene un răsunător succes în alegerile par­ generală a poporului romăn Împotriva® maţiile reunite de la casa de cultu­
tea ideologică şi organizatorică desfă­ conduse de partid îl constituie marea lamentare parţiale desfăşurate în fe­ fascismului şi a războiului hitlerist, ră şi I.C.S. Hunedoara ; muzică cul­
şurată pentru organizarea pe baze noi grevă a minerilor de la Lupeni din bruarie 1935 în judeţele Hunedoara şl pentru înfăptuirea cu succes a insu­ tă : I — Liceul de muzică şi arte
a partidului clasei muncitoare au cre­ august 1929, una dintre cele mai în­ Mehedinţi. recţiei naţionale armate antifasciste plastice Deva, n — Şcoala elemen­
at condiţii corespunzătoare ca la Con­ semnate bătălii de clasă ale proleta­ înrăutăţirea situaţiei politice din ţa­ şi antiimperialiste din august 1944. tară de muzică Petroşani, III — gru­
gresul Partidului Socialist Român din riatului român din perioada interbe­ ră, dezvoltarea unor curente de ori­ Victoria insurecţiei a marcat un pul vocal al Spitalului Hunedoara ;
mai 1921 să se hotărască, prin votul lică. Cu toată înăbuşirea în sînge a entare fascistă au determinat riposta moment nou în activitatea comuniş­ dans popular : I — Casa de cultură
marii majorităţi a participanţilor, grevei, în care au căzut eroic mulţi hotărîlă a proletariatului condus de tilor din judeţul Hunedoara, ei fiind Deva şi Clubul „Siderurgistul" Hu­
transformarea Partidului Socialist dintre cei care au cerut dreptul la o comunişti. Poziţia antifascistă a mun­ factorul mobilizator care a chemat în­ nedoara, H — casele de cultură din
Român in Partidul Comunist Român. viaţă demnă, omenească, această ac­ citorimii hunedorene s-a afirmat prin treaga populaţie să participe la fău­ Petroşani şi Uricani ; grup vocal :
,,Crearea partidului comunist — ară­ ţiune a făcut dovada capacităţii or­ puternice manifestaţii împotriva „Găr­ rirea unei vieţi noi. Apelul Comitetu­ 1 — Liceul pedagogic Deva, n —
ta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — a ganizatorice şi a hotărîril muncitorilor zii de Fier“ care au avut loc in iunie lui din judeţul Hunedoara al Frontu­ Hunedoara (sat Ruda), HI — Petro­
marcat triumful forţelor revoluţionare conduşi de comunişti. Despre influen­ 1936 în Valea Jiului. In cadrul a nu­ lui patriotic antihitlerist din 27 august şani (Cîmpu lui Neag) ; brigadă ar­
?i al marxism-leninismului in mişca­ ţa crescîndă a partidului comunist în meroase întruniri, „muncitorimea a 1944 şi apelul Comitetului Central al tistică de agitaţie : I — Casa de cul­
rea muncitorească din tara noastră ; rindul minerilor autorităţile din Va­ manifestat pentru democraţie şi presă Partidului Comunist Român din li tură Petroşani, n — „Ulpia" Deva,
din acest moment mişcarea re­ lea Jiului raportau prefecturii judeţu­ democratică şi împotriva anarhiei în­ septembrie, difuzat în judeţ, chemau m — C.F.U. Hunedoara; locul I la
voluţionară din România a in­ lui în 1929 : „Comuniştii prezintă un curajată de guvern", după cum nota pe toţi cetăţenii să sprijine lupta pen­ recitatori şi solişti : Mircea Bujores-
trat intr-o etapă nouă, superioară a pericol in această regiune prin nu­ un document al vremii. tru eliberarea totală a ţării, pentru cu, Rozalia Nemeş (Petroşani), Dră-
dezvoltării sale". mărul de aderenţi şi propaganda la înlăturarea elementelor reacţionare gan Munteanu, Rodica Tomotaş (De­
Intre anii 1921—1924 Partidul Comu­ care se dedau“. Anii grei ai dictaturii militare-fas- din aparatul de stat şi instaurarea u- va) ; punct la alegere — (montaje
nist Român şi-a concentrat atenţia cu Infiuenţa Partidului Comunist Ro­ cistc nu au putut înăbuşi lupta co­ nui regim cu adevărat democratic. literar-muzicale) : I — „Lacrima soa­
precădere asupra întăririi organizato­ mân in rindul maselor populare din muniştilor care exprimau hotărîrea în­ Prin lupta revoluţionară a maselor relui", I.M. Petroşani, II — „Ţara
tregului popor de a lupta împotriva
rice şi definirii liniei sale generale judeţul nostru creşte tot mai mult în regimului reacţionar instaurat în populare acest regim avea să fie in­ mea", Casa de cultură Deva, ni —
politice. Din această perioadă sînt perioada crizei economice din anii staurat la 6 martie 1945, odată cu ve­ „Aniversarea", Clubul „Siderurgistul"
România. „Mişcarea comunistă", ra­
semnalate documentar şi primele gru­ 1929—1933, cînd sînt iniţiate o serie de porta poliţia din Deva, „s-a manifes­ nirea la conducerea ţării a guvernului Hunedoara. Cupa pentru cel mal bun
pe comuniste din judeţul Hunedoara. acţiuni pentru îmbunătăţirea condiţii­ tat prin răspîndirea de manifeste sub­ democratic condus de eminentul om spectacol tematic a revenit munici­
Creşterea prestigiului P.C.R. şi a in­ lor de muncă şi de viaţă ale proleta­ politic progresist Dr. Petru Groza, fiu piului Deva.
fluenţei sale în rindul maselor largi riatului, împotriva încercărilor patro­ versive în noaptea de 27—28 septem­ al meleagurilor hunedorene.
brie a.c. (1940) în localităţile Simc-
muncitoare, politica sa consecventă de natului de a ieşi din criză pe seama ria, Peştişu Mare, Cristur şi oraşul In anii socialismului, idealurile mă­ ORAŞE. Locul I pe judeţ la în­
apărare a intereselor celor ce mun­ muncitorilor. încetări ale lucrului, de­ ■Hunedoara". „Din cuprinsul manifes­ reţe pentru care a militat Partidul'Co­ trecerea dintre oraşe : cor : Casa de
cesc au determinat clasele dominan­ monstraţii, răspîndiri de manifeste co­ telor de mai sus — menţiona acelaşi munist Român de-a lungul întregii sa­ cultură Orăştie ; teatru s casele de
te să legifereze in 1924 interzicerea muniste au loc in Valea Jiului, Sime- le istorii se înfăptuiesc prin munca cultură Brad şi Haţeg ; taraf : ca­
partidului. ria, Călan, Hunedoara şi alte loca­ raport — se constată că mişcarea co­ entuziastă a întregului nostru popor, sele de cultură din Brad şi Orăştie;
munistă a pornit la o acţiune hotă-
In condiţiile grele ale ilegalităţii, în- lităţi. rîtă contra noului regim, încercînd în frunte cu comuniştii. La a 55-a ani­ dans tematic : Casa de cultură Orăş­
tie ; dans popular : Casa de cultură
frunlînd prigoana autorităţilor, parti­ Alături de manifestaţiile împotriva prlntr-o propagandă directă discredi­ versare a Partidului Comunist Român, Brad şi oraşul Călan (sat Grld) ;
dul comunist a reuşit să găsească exploatării capitaliste,««partidul cheamă tarea atît a regimului legionar, cît patria noastră socialistă se găseşte in brigadă artistică de agitaţie : club
forme şi metode corespunzătoare pen­ la luptă împotriva pericolului fascist şi a conducătorului statului". Fapte a- plin proces de făurire a societăţii Gurabarza ; grup vocal : Casa de
tru întărirea şi extinderea legăturilor care începea a se face simţit în Eu­ semănătoare sînt raportate din Valea socialiste multilateral dezvoltate şi de cultură Haţeg ; montaj lilerar-muzi-
sale cu masele muncitoare, în vede­ ropa. împotriva fascismului, pentru Jiului, unde „activitatea mişcării co­ înaintare spre comunism. .
rea organizării şi îndrumării luptei a- dreptate, libertate şi democraţie parti­ muniste a luat o dezvoltare îngrijo­ cal : clubul C.F.R. Simeria ; muzică
cultă : D. Munteanu (Orăştie) ; re­
ceslora. Surse ale organelor de repre­ dul a căutat să unească masele popu­ rătoare. Comuniştii au misiunea de a Prof. V. IONAŞ
siune erau nevoite să recunoască în lare intr-un front larg democratic, la instiga pe muncitori la grevă şi de a cercetător !a Filiala Deva a citatori : Cornelia Alexoi (Simeria).
anul 1925 faptul că propaganda co­ care să participe reprezentanţi ai mai provoca în rindul premilitarilor acte - Arhivelor statului Cupa pentru cel mai bun spectacol
a revenit oraşului Brad.
munistă se bucura de mult succes in multor grupări politice progresiste de nesupunere".
K
Arapii activitate poltico-orpizatorică,
iii pregătirea C ireşului educaţiei politice şi culturii socialiste
de stimulare a energiilor creatoare
exigenţi sporită In a Sa rea ale poporului nostru
(Urmare din pag. 1). tăţii Socialiste. Tovarăşul Nicolao
Ceauşescu a propus Consiliului Na­
cernu or eticii si echităţii SQOi iste te caracterul revoluţionar, muncitoresc tional al Frontului Unităţii Socialiste
să-şi asume răspunderea de a con­
al partidului nostru.
Vorbind despre hotărîrea cu privire voca, organiza şi asigura buna des­
făşurare a Congresului educaţiei po­
îndeplinirea cerinţelor stabilite Din dezbateri s-a desprins ideea cinstite in activitatea lor. la înfiinţarea Camerei legislative a litice şi culturii socialiste. Apoi, ple­
de prografnul de educaţie socialis­ că am folosit cu rezultate bune o întrucît constatăm că mai există consiliilor populare, secretarul general nara a adoptat ordinea de zi a aces­
tă, de cultivare a spiritului prin­ gamă largă de metode şi forme de asemenea stări de lucruri, comite­ al partiduluui a spus : „Ea trebuie tui congres.
cipiilor şi normelor muncii şi vie­ influenţare, între care' adunările tul de partid este hotărît ca, îm­ privită in contextul preocupărilor In cuvîntarea rostită la plenară, to­
ţii comuniştilor, ale eticii şi echi­ generale de partid, activitatea gru­ preună cu organizaţiile de bază, cu partidului şi statului nostru de dez­ varăşul NICOLAE CEAUŞESCU a re­
tăţii socialiste au cerut şi cor or­ pelor sindicale, învăţămîntul poli- comitetul oamenilor muncii şi or­ voltare a democraţiei socialiste, de levat unele sarcini ce revin organiza­
creştere a răspunderii şi rolului con­
ganizaţiilor noastre de partid o tico-ideologic, unele gazete de ganizaţiile de masă, să desfăşoare siliilor populare, de îmbinare strîn- ţiilor componente ale Frontului Unită­
ţii Socialiste, activităţii teoretice şi
muncă intensă, de lungă durată, perete, brigada artistică de agita­ o largă activitate de educaţiei ur­ să a activităţii organelor centrale cu politico-ideologice în pregătirea Con­
plină de răspundere. ţie şi altele. în consecinţă, putem mărind insistent prevenirea abate­ activitatea organelor locale". gresului educaţiei politice şi culturii
Din ansamblul acestor cerinţe spune că avem un colectiv care rilor de la etica muncii, de la ce­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a socialiste. „Aş menţiona, totuşi, ţinlnd
mă voi referi, în principal, doar se străduieşte să se achite conşti­ rinţele echităţii socialiste. Vom ac­ referit apoi ia cerinţele pe care parti­ seama, de faptul că mal avem o lună
dul nostru le pune in faţa comunişti­
la cîteva aspecte care vi2bază incios de sarcini, răspunzînd într-o ţiona cu mai multă hotărîre pentru lor, a cadrelor de partid şi de stat, şi jumătate pînă Ia această manifes­
cultivarea atitudinii înaintate fa­ măsură tot mai mare cerinţelor oa­ popularizarea largă a legilor, pen­ subliniind necesitatea respectării de că­ tare — sublinia secretarul generai al
partidului — necesitatea ca, în pre­
ţă -de muncă şi faţă de oamenii menilor muncii. tru ca oamenii să cunoască atît o- tre toţi comuniştii a principiilor şi gătirea congresului, să acţionăm pen­
muncii. Prin natura activităţii lor, Deşi am obţinut unele rezultate bligaţiile ce Ie revin cît şi con­ normelor eticii şi echităţii socialiste. tru afirmarea cu putere a principii­
lucrătorii din cooperaţia meşteşu­ bune, comitetul de partid este con­ secinţele încălcării lor. Plenara a adoptat planul de măsuri lor politicii noastre marxist-leniniste,
gărească vin într-un contact per­ ştient că una din principalele sale Se simte, de asemenea, nevoia ca cu privire la aniversarea a 100 de ani pentru evidenţierea orientărilor parti­
manent cu oamenii, cu exigenţele sarcini rămîne şi în continuare îm­ atît comitetul de partid cît şi bi­ de la proclamarea independenţei de dului nostru in domeniul educaţiei
stat a României şi a 70 de ani de la
politice, ridicării nivelului cunoştin­
lor tot mai ridicate. Comitetul de bunătăţirea muncii de educaţie, rourile organizaţiilor de bază să răscoala ţăranilor din 1907. Referin- ţelor culturale şi ştiinţifice ale ma­
partid de la Cooperativa „Mure­ perfecţionarea formelor şi meto­ desfăşoare o muncă diferenţiată, în du-se la aceasta, tovarăşul Nicolae selor, formării omului, constructor al
şul" din Deva, organizaţiile de delor de desfăşurare a acestei ac­ forme specifice, în rînduriie tine­ Ceauşescu a subliniat unele sarcini celei mai înaintate societăţi din lu­
bază din unităţi, manifestă o pre­ tivităţi. In unităţile noastre se mai retului şi femeilor, care deţin o ce revin activităţii teoretice şi de pro­ me".
ocupare permanentă pentru culti­ întîlnesc încă destule fenomene pondere majoritară în colectivul pagandă în întîmpinarea acestor două La Marea Adunare Naţională a avut
varea ia lucrătorii cooperatori a negative, care îşi au rădăcina. în nostru. Trebuie, de asemenea, să mari evenimente. loc solemnitatea acordării unor înalte
Marea Adunare Naţională, întruni­
răspunderii faţă de- sarcinile ce le concepţia înapoiată faţă de muncă acordăm o atenţie sporită întăririi tă în sesiune, a dezbătut şi adoptat distincţii unor judeţe, întreprinderi
revin, întrucît de promptitudinea, a unor lucrători. răspunderii comuniştilor pentru îm­ legile cu privire la Programul na­ industriale, unităţi agricole de stat,
institute de cercetări şi proiectări pen­
solicitudinea şi calitatea muncii Mai întîlnim, de pildă, practici bunătăţirea atmosferei de lucru din ţional de perspectivă pentru amena­ tru rezultatele obţinute In cincinalul
lor depinde, în cele din urmă, de indisciplină, de amînare sau de secţii şi ateliere, pentru modul în jarea bazinelor hidrografice, Progra­ trecut şi in anul 1975. In numărul de
mulţumirea oamenilor, prestigiul refuz a unor lucrări aşa-zise ne­ care se îndeplinesc sarcinile, avînd mul naţional pentru conservarea şl azi al ziarului nostru publicăm un
dezvoltarea fondului forestier in pe­
unităţii noastre. rentabile, calitatea slabă a unor lu­ în vedere caracterul dispersat al rioada 1975—2010, Legea privind Con­ comentariu in legătură cu acest eve­
Recent, şi în organizaţiile noas­ crări, suprapreţul şi alte aseme­ forţelor organizaţiilor noastre — în gresul, Camera legislativă şi confe­ niment.
tre de partid au avut loc adună­ nea fenomene. peste 70 de unităţi. rinţele consiliilor populare. Legea Felieitînd pe fruntaşii în întrecerea
rile consacrate analizării modu­ In ultimii ani, organizaţiile noas­ Toate aceste direcţii de acţiune pentru adoptarea planului cincinal de socialistă, secretarul general al parti­
lui în care am îndeplinit sarcini­ tre de partid, conducerea coopera­ le avem cuprinse în planul de mă­ dezvoltare economico-socială a Româ­ dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a
adresat un îndemn călduros clasei
le ce ne revin în înfăptuirea Pro­ tivei, au acţionat mai ferm împo­ suri adoptat cu prilejul analizei niei pe perioada 1976—1980, înscrisă pe muncitoare, ţărănimii cooperatiste,
ordinea de zi, a rămas să fie dezbă­
gramului ideologic al partidului. Cu triva unor astfel de manifestări, activităţii ideologice şi cultural-e- tută într-o viitoare reuniune in plen intelectualităţii, tuturor oamenilor
acest prilej am tras unele conclu­ trăgînd la răspundere sau sancţio- ducativc şi sîntem hotărîţi să ridi­ a actualei sesiuni. muncii, de a depune eforturi sporite
zii asupra eficienţei activităţii noas­ nînd pe cei vinovaţi. Aşa au fost căm pe o treaptă mai înaltă efi­ Convocat in şedinţă plenară, Consi­ pentru îndeplinirea exemplară a sar­
tre, precum şi asupra a ceea ce luate măsuri împotriva unor lu­ cienţa muncii educative. liul National al Frontului Unităţii So­ cinilor din cincinalul 1976-1980.
trebuie să facem pentru influen­ crători ca Ambruş Dionisie, Gheor- ŞTEFAN IORDATE cialiste a luat în dezbatere unele la­ Şedinţa Consiliului de Stat, care a
ţarea comportamentului lucrători­ ghe Iasinschi, Avram Resiga, Ni­ secretarul comitetului de partid turi ale activităţii sale. In încheierea avut loc săptămîna trecută, a dez­
lor noştri în muncă şi faţă de cei colae Sere şi a altora care au fo­ de la Cooperativa „Mureşul" lucrărilor a luat cuvîntul tovarăşul bătut şi adoptat un număr de decre­
te şi a ratificat o seamă de acorduri
Nicolae Ceauşescu, secretar general al
pe care îi servim zi de zi. losit abuzul şi alte mijloace ne­ Deva partidului, preşedintele Frontului Uni­ şi convenţii internaţionale.
Adunările generale ale organizaţi­ rilor organizaţiilor de bază, comi­
ilor de partid dc la C.A.P. Brănişca Corn se înfăptuiesc măsurile adoptate în afeărîfg de dezbateri ideologice tetului de partid şi consiliului do
au adoptat, cu prilejul dezbaterilor conducere al cooperativei la domi­
ideologice, măsuri care să ducă la ciliul fiecărui cooperator. Cu acest
îmbunătăţirea muncii politico-edu- prilej discutăm de la om la om, ca
cative, la creşterea conştiinţei poli­ Munco politico-edueestivâ orientata spre cetăţeni şi tovarăşi de muncă, de­
tice a comuniştilor, a tuturor coo­ spre modul de aplicare a unor liu-
peratorilor. Despre modul în care tărîri de partid şi legi ale statului,
se acţionează pentru înfăptuirea a- despre contribuţia pe care poate şi
cestor măsuri de către organizaţiile îndeplinirea sarcinilor cooperativei agricole trebuie să şi-o aducă fiecare cetă­
de bază am discutat cu tovarăşii ţean la îndeplinirea lor prin reali­
Constantin Murari, secretarul comi­ zarea exemplară a sarcinilor de pro­
tetului de partid pe C.A.P., şi Mir­ litic Executiv al C.C. al P.C.R., de cinile de plan ce revin cooperativei ganizaţia dc partid poartă răspun­ ducţie în C.A.P., creşterea unui nu­
cea lacob, locţiitor al secretarului sesiunile M.A.N. şi brigăzilor în campania agricolă derea atît pentru înfăptuirea sarci­ măr mai mare de animale in gos­
organizaţiei de bază de la brigada — Aşa am procedat şi acum — de primăvară, în zootehnie, mai bu­ nilor ce revin brigăzii, cît şi satu­ podăria proprie, cultivarea unor mai
din satul Rovina. ne spune tovarăşul Constantin Mu­ na gospodărire a avuţiei obşteşti şi lui în ansamblu în realizarea planu­ mari suprafeţe cu legume pe lotu­
Din cele relatate de interlocutori rari. Imediat ce am primit ziarele, a satelor, acţiunile la care trebuie lui de dezvoltare economico-socială rile personale, contractarea şi livra­
reiese că lunar se organizează dez­ în pauza de masă, am informat co­ mobilizaţi şi sînt chemaţi să parti­ a comunei în profil teritorial, a lu­ rea la fondul de stat a unor canti­
de
şi
edilitar-gospodărcşli
crărilor
bateri pe marginea hotărîrilor de muniştii, pe toţi cooperatorii despre cipe locuitorii satelor : curăţa ea de înfrumuseţare. A fost înnoită şi a- tăţi sporite de carne, la pi-' si alte
păşuni şi fineţe, îndiguiri şi talu-
partid şi de stat, a cuvântărilor se­ problemele pe care Ie-a dezbătut zări de maluri, contractarea de ani­ gitaţia vizuală. Sarcinile de plan şi produse. Această mei odă a dat re­
cretarului general al partidului, to­ plenara C.C. al P.C.R. şi plenara male şi produse animaliere, culti­ angajamentele cooperativei au fost zultate foarte bune. Coopc••aiiva si-a
varăşul Nicolae Ceauşescu. Consiliului Naţional al F.U.S. din săp­ înscrise pe un panou instalat în fa­ realizat la timp şi în bune condiţii
planul Ia însămînţărilc de primăva­
De asemenea, membrii de partid, tămîna trecută şi hotărîrile pe care lc-a varea de legume în curţi şi gră­ ţa sediului. Un panou asemănător, ră, la fertilizarea pămîmu’u . cură­
despre
adoptat,
cooperatorii sînt informaţi operativ rilor rostite dc conţinutul cuvintă­ dini, plantarea de pomi fructiferi cu sarcinile de pian şi angajamen­ ţarea păşunilor şi fmeţelor. îndiguiri,
Nicolae
tovarăşul
asupra conţinutului cuvintărilor to­ Ceauşescu, despre problemele dez­ ş.a. Aceste instruiri nu se rezumă tele din zootehnie, a fost pus la desecări şi taluzări de nri’urî, iar
varăşului Nicolae Ceauşescu, pro­ bătute de sesiunea M.A.N., hotărî­ numai Ia sarcinile ce revin oame­ ferma de animale. acum dăm bătălia pentru a încheia
blemelor dezbătute şi liotăririlor a- însămînţarea porumbului
doptate de către plenarele C.C. al rile şl legile adoptate. nilor ca membri cooperatori, ci şl Am generalizat practica efectuării
P.C.R. şl şedinţele Comitetului Po­ Agitatorii au fost instruiţi cu sar­ ca cetăţeni ai satului, întrucît or­ de vizite dc către membri ai birou­ N. BAD1U