Page 22 - Drumul_socialismului_1976_04

DRUMUL SOCIALISMULUI @ NR. 61
Pag. *

CINCINALUL REVOLUŢIEI TEHNICO STIINTXFK

■ org efw-ipţâ s^rtt
-•--■'< 1.*. '

Organizaţia judeţeană de partid Hunedoara INVESTIŢIILE — LA TERMEN, SE CAL

pe loc fruntaş în întrecerea socialistă pe care o realizează Trustul de Obiectivul numărul predăm linia de malţ
întreprinderea de bere din Haţeg,
de' data stabilită, dar
construcţii industriale Timişoara, se trimită oameni, să fin
află in stadiu avansat de construc­ jutaţi de conducerea
(Urmare din pag. 1). Hunedoara, E.M. Vulcan, celorlalte a producţiei fizice şi a indicatori­ ţie. împreună pu beneficiarul şi unu-respectarea Paralel cu construc
unităţi, ca cinstire a realizărilor lor de eficienţă planificaţi. In constructorul, am căutat, zilele tre­ şi montorii. Maistrul '
pentru a doua oară consecutiv cu deosebite obţinute în anul trecut, toate unităţile economice trebuie cute, să aflăm in ce ritm se desfă­ termenelor de caş, de la lotul Instala
Ordinul Muncii, clasa X. sînt un motiv în plus de anga­ să se acţioneze cu şi mai multă şoară lucrările, dacă sînt respecta­ cadrul şantierului nr
Se cuvine să amintim şi cu acest jare a tuturor oamenilor muncii hotărîre pentru creşterea produc­ te graficele de execuţie, cu cc pro­ Timişoara, ne spune :
prilej colective cum sînt cele ale la îndeplinirea şi depăşirea sarci­ tivităţii muncii. îmbunătăţirea con­ bleme se confruntă oamenii şantie­ finalizare a noilor — Acum, noi ne sti
C.M. Deva, T.C. Deva, X.C.S. Hu­ nilor de plan, la intensificarea în­ tinuă a calităţii produselor, redu­ rului, ce garanţii există că obiecti­ vansăm cît mai mult 1
nedoara, I.M. Barza, I.V. Călan, trecerii socialiste, la realizarea cerea consumurilor materiale şi a vul va fi predat la termenul pre­ şi să dăm lucru de
I.J.I.L. Deva, I.M. Hunedoara, marilor obiective pe care partidul cheltuielilor, sporirea eficienţei în­ văzut. capacităţi Cu oameni harnici
I.R.E. Deva, E.M. Petrila, I.M.C. le pune în acest an, în întregul tregii activităţi economice. Măsuri — Deşi pe şantier au apărut o cum sînt cei din ech:
Deva, I.U.M. Petroşani, precum şi cincinal 1976—1980, în faţa econo­ deosebite se impun în unităţile e- serie de probleme, unele necesitînd stantin Borlovan şi
altele, care şi-au mobilizat plenar miei hunedorene. conomice şi pe şantierele de in­ chiar revizuirea unor soluţii con conştienţi că trebuie să intensifice vom reuşi să ne facer
energiile şi au raportat îndeplini­ Angajaţi cu toată puterea de vestiţii care au rămîneri în urmă structive, ceea ce a creat greutăţi ritmul acum cînd timpul le permite, Către acest obiecti
.
, .
. r
rea înainte de termen a sarcinilor muncă la transpunerea în viaţă a pentru redresarea grabnică a ac­ atît constructorului cît şi nouă, be- — Avem tot interesul să termi- . nalizate toate preoci
de plan pe anul trecut şi pe în­ cincinalului revoluţiei tehnico-şti- tivităţii productive, lichidarea în- neficiarului — ne spune tovarăşul năm aici, pentru că ne aşteaptă al- structorului şi beneh
treg cincinalul 1971—1975, contri­ inţifice, însufleţiţi de luminoasele tîrzierilor şi realizarea tuturor lu­ Dorin Pisoiu, directorul întreprin- te şi alte lucrări ___________ remarcă sub- . 01 '■urile umane şi _n
buind la bilanţul economiei na­ perspective deschise de prevede­ crărilor de investiţii în termene derii — acum lucrurile merg bine şi inginerul Adrian Marcu, şeful lotu- nice ’ întrea Ţ a munca
ţionale cu un important volum de rile Congresului al Xl-lea, stimu­ şi grafice. O atenţie specială să există certitudinea că obiectivul va lui nr. 2 din cadrul şantierului nizatorică de pe şanti
produse. se acorde realizării produselor pen­ fi pus In funcţiune la termenul construcţii-montaj al T.C.I. Timi­ pectarea riguroasă a
Tabloul realizărilor obţinute de laţi de indicaţiile preţioase ale to­ tru export, îndeplinirii integrale a planificat. şoara. execuţie şi darea în :
judeţul nostru în 1975 se întregeş­ varăşului' Nicolae Ceauşescu, oa­ sarcinilor privind livrarea la fon­ — Cum ajutaţi constructorul, pen­ — Cu ce lucrări vă aflaţi în de- biectivului la termei
te cu acordarea Steagului roşu şi menii muncii hunedoreni nu pre­ dul pieţei, precum şi pentru dez­ tru a-şi respecta acest termen, e- vans faţă de grafice ? In pofida unor g ut
a Diplomei de onoare întreprin­ cupeţesc nici un efort pentru re­ voltarea producţiei de autodotare, ventuai pentru a-1 devansa ? mai întîmpină, XX I.
derii de construcţii siderurgice alizarea exemplară a sarcinilor de în scopul reducerii importurilor. — Cu şeful lotului, cu oamenii de — Deocamdată cu centrala termică trebui să sprijine ma
Hunedoara, în cadrul întrecerii so­ plan, pentru a ridica tot mai sus Urmărind exemplul oamenilor pe şantier colaborăm destul de bi­ şi linia de germinare. In prezent rul său din Haţeg, u
cialiste pe ramura metalurgie şi ştacheta succeselor în întrecerea muncii din industrie, ţăranii ne. Ii ajutăm cu forţă de muncă, cu dăm asaltul final la linia de malţ, scadente se apropie c
construcţii de maşini, cit şi cu lo­ socialistă. O atestă din plin înde­ cooperatori, toţi lucrătorii ogoa­ unele utilaje, împreună ne preocu­ respectiv la uscătorie şi la casa
cul II ocupat de comuna Unirea plinirea sarcinilor de plan şi an­ relor sînt datori să intensi­ păm de buna aprovizionare tehnico- maşinilor. Noi ne-am angajat să DUMITRU
în cadrul întrecerii pe ţară dintre gajamentelor din industria jude­ fice activitatea pentru termi­ materială, de contractarea utilaje­
comune pentru realizarea sarcini­ ţului pe primiţi trimestru cu 2 zi­ narea grabnică a însămîntării lor. De asemenea, noi am luat toa­
lor economice, edilitare şi social- le mai devreme, sporurile de pro­ porumbului şi a celorlalte culturi te măsurile pentru pregătirea for­
culturale. De asemenea, munici­ ducţie obţinute în cadrul decade­ de primăvară, realizarea lucrărilor ţei de muncă care va lucra în noua fsa întâmpinarea aniversar
piul Petroşani a ocupat locul IV lor şi zilelor record organizate în de îmbunătăţiri funciare, de în­ şi moderna întreprindere. Ceea ce
în întrecerea patriotică pentru în­ cinstea aniversării partidului şi a treţinere a culturilor, sporirea pro­ ne nemulţumeşte este insuficienta lâr palidului şia miei de 1 Mi
frumuseţare. zilei de 1 Mai — realizări care ducţiei animaliere, livrarea mai înţelegere^şi colaborare din partea
Prin efortul unanim al oameni­ constituie garanţii sigure pentru multor produse la fondul de stat. conducerii T.C.I. Timişoara. Repre­
lor muncii hunedoreni planul a- îndeplinirea cu succes şi depăşirea Organizaţiile de partid, toţi oa­ zentanţi ai conducerii trustului vin ÎNSEMNATE PRODUCŢII cărbune peste plani
nual 1975 a fost realizat de către prevederilor de plan anuale. menii muncii din judeţul Hune­ foarte rar pe acest şantier, mai SUPLIMENTARE LA ţie al zilei — adev
economia judeţului Hunedoara cu Făcînd în continuare dovada hăr­ doara trebuie să facă totul ca a- mult inspectează decît să ajute, nu C.S. HUNEDOARA mina Bărbăteni.
12 zile mai devreme. La baza suc­ niciei şi devotamentului lor pa­ nul 1976, primul an al actualului răspund doleanţelor noastre. De
ceselor au stat activitatea susţi­ cincinal, să fie încheiat cu re­ cîtva timp, de pe acest şantier au RITMURI INTENSE
nută a organelor şi organizaţiilor triotic, oamenii muncii hunedoreni zultate cit mai bune — pe măsura fost luaţi 80 de muncitori, în majo­ Colectivul de muncă al C.S. Hu­
de partid pentru mobilizarea co­ — urmând-preţioasele indicaţii cu­ înaltelor tradiţii de hărnicie mun­ ritate zidari, şi transferaţi pe un nedoara, care a fost distins zilele Constructorii de
lectivelor de angajaţi la îndepli­ prinse în cuvîntările tovarăşului citorească de pe aceste meleaguri alt şantier, deşi pentru ambele obi­ trecute cu Ordinul „Steaua Repu­ şantiere Valea Jiulu
nirea sarcinilor de producţie, in­ Nicolae Ceauşescu la recenta Ple­ —, convinşi fiind că prin îndepli­ ective termenele de predare sînt la blicii Socialiste România", clasa I, îşi amplifică efortul
tensificarea şi stimularea întrece­ nară a C.C. al P.C.R. şi la solem­ nirea cu succes a planului pe a- fel de urgente. pentru locul I pe ţară ocupat în nalizarea la termen
rii socialiste de către organizaţiile nitatea de conferire a distincţiilor cest an, a prevederilor cincinalu­ Pe şantier, oamenii lucrează de întrecerea socialistă pe anul 1975, din planul pe acest
de sindicat şi ale U.T.C., pricepe­ fruntaşilor în întrecerea socialistă lui îşi aduc o preţioasă contribu­ zor : la linia de malţ şi la unităţile în industrie, se prezintă acum, în aniversării partidulu
rea şi hărnicia oamenilor muncii vor trebui să depună eforturi stă­ ţie la înfăptuirea programului de pentru ea, la planul general al în­ întâmpinarea aniversării partidului 1 Mai, lotul din Uri
hunedoreni. ruitoare pentru mai buna organi­ creştere a bunăstării materiale şi treprinderii : drumuri de acces, ca­ şi a zilei de 1 Mai, cu realizări rului Lupeni s-a a
înaltele distincţii acordate orga­ zare a activităţii în tonte dome­ spirituale a întregului nostru po­ nalizări, alimentări cu apă. şi cu e- remarcabile. Toate sarcinile de mine blocul Al, cu
nizaţiei judeţene de partid, C.S. niile în vederea realizării integrale por. nergie electrică etc. Cu toţii sînt plan şi angajamentele asumate în mente, iar şantierul
cinstea acestor sărbători au fost s-a angajat să aju
realizate şi depăşite. înregistrîn- rile la blocurile M 1
du-se un considerabil volum su­ timul etaj.
SEMĂNATUL PORUMBULUI laminate, cocs, piese de schimb ENERGIE ELECTRICĂ
plimentar de produse : fontă, oţel,
etc. De remarcat că au fost de­ REDUS DE CO
păşite considerabil şi sarcinile de
(Urmare din pag. 1) ce buna organizare a activităţii la CONVENIT'
C.A.P. Jeledinţi unde, pînă ieri, plan la export. De la încenutul De la începutul
efectuat arături pentru semănatul s-au însămînţat 40 ha cu porumb anului, C.S. Hunedoara a livrat în prezent, Termoc
suolimentar la exnort produse în
porumbului. Directorul S.M.A., ing. şi s-au erbicidat peste 100 ha pă- valoare de peste 7.5 milioane lei a pulsat în sistemul
Alexandru Roşu, a ţinut să remar- ioase. valută, mai mult decît în *perioa- ţional peste 1,6 mii:
da^corespunzătoare a anului trecut. menţionat că mai n
a 'c
IN UNITĂŢILE consiliului intekcooperatist simbria me din această can
gie electrică a fos
In ziua de 18 aprilie s-a început Iosif şi Ioan Barbu. în prima zi ZI DE PRODUCŢIE RECORD LA
Insămînţarea porumbului în majo- aici s-au pregătit 20 ha, s-au ferti- bază de cărbune. îi
ritatea unităţilor consiliului inter- lizat 10 ha şi s-au însămînţat 10 E.M. BĂRBĂTENI exploatînd raţional
producţie şi gospoc
cooperatist Simeria. Lucrăm la se­ ha. Erau prezenţi la datorie pre­ ximă grijă combus
mănatul porumbului ■— spunea ing. şedintele şi inginerul şef al C.A.Ţ. Buna organizare a producţiei şi
ţional, energeticienii
Szekely Emil, preşedintele consi­ şi alţi cooperatori care lucrau la a muncii, aprovizionarea corespun­ au economisit în a
liului intercooperatist, pe care l-am tratarea şi transportul seminţei în zătoare a fronturilor de lucru, în­
întîlnit în cîmp — cu 10 maşini cîmp. Am întîlnit pe ogoare şi pe tărirea -disciplinei, respectarea ri­ 1 500 tone de cărbur
şi ne-am propus să realizăm o vi­ primarul comunei, pe vicepreşedin­ guroasă a tehnologiilor de extrac­ de 53 milioane meti
teză zilnică de 120 ha, ceea ce ne tele consiliului popular. Mecaniza­ ţie — iată căile principale prin
va permite să încheiem această lu­ torii Ambrozie Muştea — Tîmpa, care minerii de La Bărbăteni au DEPĂŞIRI LA
crare în 8 zile bune de lucru. A- Ion Crişan — Petreni şi Ion Arun- reuşit în ultima vreme să-şi îm­
vem suficient teren pregătit — pe­ cuteanu — Totia, au 'însămînţat în­ bunătăţească activitatea, înregis- Activitatea rodnic:
ste 50 la sută din suprafaţă. tre 4 şi 6 ha. In toate cele 4 C.A.P. trînd, de la începutul acestei luni, de către lucrătorii
încă din primele ore ale dimine­ ale comunei Băcia, s-au semănat peste 1200 tone de cărbune supli­ sectoarele Intrepr:
ţii — spunea brigadierul de cîmp 25 !ia cu porumb. mentar sarcinilor de plan. In în- „Avicola" — Deva
Adam Gheorghe, dc la C.A.P. Bă- timpinarea aniversării a 55 de ani ză în depăşirea plai
Pe ogoarele C.A.P. din Simeria
cia — mecanizatorul Viorel Co- se lucra, de asemenea, intens. A- de la crearea P.C.R. şi a zilei de ouă şi 480 tone ca
roiu, împreună cu cooperatoarele 1 Mai, ziua de 16 aprilie a.c. a Ca urmare, unitatei
Cornelia Cristea şi Maria Băţălan, vem la discuit — spunea Mircea fost declarată zi de producţie re­ niturile prevăzute î
au pornit la semănatul porumbului, Onea, inginerul şef al cooperativei Tinărul frezor Florea Niţă, de la secţia Mecanică 1 a C.S. Hunedoa­ cord la mina Bărbăteni. întreg 123 la sută, produc
iar alt mecanizator, împreună cu —, pe Clemente Morar, Ion Moto- ra, se distinge prin disciplină şi ordine in muncă, precum şi prin ca­ colectivul exploatării a sprijinit dută şi încasată —
cooperatorii Dumitru Blaj şi Zente cea şi Varga Ştefan, care pregă­ litatea înaltă a lucrărilor pe care le execută. efectiv activitatea productivă în producţia industrial;
Munteanu, lucrau ia administrarea tesc 20 ha, iar Pavel Vinerean er- Foto : VIHGIL ONOIU subteran. Rezultatul : 200 tone de tă.
îngrăşămintelor complexe pentru bicidează 14 ha grîu. La grădina
cultura porumbului. La pregătirea de legume, Ion Ciocănescu însă-
terenului (discuit) lucrau Lorincz mînţează ultimele 2 ha cu morcovi.
LUCRĂRILE In legumicultura SA fie impulsionate PRIORITĂŢI PE OGOARE ÎN ACEASTA SAPTAN
In cooperativele agricole s-au Geoagiu şi Aurel Vlaicu s-au plan-
cultivaţ, în această primăvară, le- tat-roşii pe cîte 0,5 ha.
gume în ogor propriu pe 246 ha. Cu toate acestea, mai sînt coope- Însămînţarea Erbicidarea culturilor Întreţinerea culturilor în legumi:
Semănatul rădăcinoaselor, planta- rative agricole unde aceste lucrări
tul verzei timpurii şi de vară, pre- sînt întîrziate. Este necesar să se porumbului de cereale păioase de sfeclă de zahăr şl pomic!
cum şi al gulioarelor s-au încadrat, intervină energic, peste tot, pentru
în general, în graficul perioadei, grăbirea plantării în cîmp a legu- Aceasta este lucrarea căreia i se si de cartofi Centrul de greutat
De asemenea, în solariile C.A.P. melor timpurii. cere acordată întreaga atenţie, pen­ în această săptămînă trebuie în­ legumicultorilor in a
tru a fi realizată cu maximă ope­ cheiată acţiunea de erbicidare a cul­ îl deţine plantarea
SE IMPUNE O MOBILIZARE MAI MARE turilor de cereale păioase. Un ase­
rativitate, în epoca optimă şi in con­ menea deziderat poate fi înfăptuit O verigă importantă în şirul fac­ cimp a legumelor
LA LUCRĂRILE DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE diţii calitative ireproşabile pe toate prin folosirea cu randament sporit torilor care conduc la sporirea pro­ treţinerea răsadurilo
cele aproape 16 000 ha planificate în a tuturor maşinilor de stropit din ducţiei de plante tehnice o consti­ turilor de legume-’
Primarul comunei Brănişca, To- de Jos, Ilărău, Sîntămăria-Orlea C.A.P. şi I.A.S. Ţinînd seama că o- dotarea S.IVI.A., precum şi a fiecă­ tuie* aplicarea la timp şi de calitate pă şi salată). Conc
vică Manea, ne-a informat că pre­ etc. Stadiul lucrărilor şi mobiliza­ dată cu semănatul pe o bună parte rei ore bune de lucru în cîmp. a lucrărilor de îngrijire. Este mo­ făcută erbicidarea ci
respectînd
dăcinoase,
vederile pianului pe 1976 la capi­ rea cetăţenilor se menţin Ia un ni­ din suprafeţe se face erbicidarea şi 3 O cerinţă esenţială este respecta­ mentul potrivit ca în această săp­ nlce date' de specia
tolul lucrărilor de îmbunătăţiri vel nesatisfăcător însă în comunele în unele unităţi, fertilizarea cu azo­ rea dozei de pînă la 2 kg erbicid tămînă să se treacă cu toate forţele de protecţie a mun
funciare au fost depăşite. La îndi­ Dobra, Pui, Mărtineşti şi altele. tat, se impune o temeinică organi­ (sare de amină sau diclordon sodic) la efectuarea praşilei oarbe pe toa­ Grijă sporită să fi
zare a muncii, astfel incit utilajele
te suprafeţele însămînţate cu sfeclă
guiri, săpări de canale, decolmatări Consiliile populare comunale au şi timpul favorabil să fie utilizate la hectar. în acest scop se va ur- minării însămînţării,
lirv-iîl a! ft vîl 07P1 de zahăr, în scopul de distrugere a
î
t*î încadrarea în limitele vitezei
mări
albii, curăţări de păşuni şi reda­ datoria să urmărească îndeaproape din pîin. de lucru stabilite. buruienilor răsărite sau în curs eşalonarea făcută, a
rea de noi terenuri în circuitul ara-, îndeplinirea programelor locale, Semănatul se va începe cu hibrizii Reprezentînd o verigă importantă de răsărire care pot dijmui recolta. tel or.
bil au fost mobilizaţi toţi locuito­ care nu se poate asigura doar cu mai timpurii, alegîndu-se locurile în cadrul măsurilor de sporire a De asemenea, se impune urmărirea Recoltarea şi valor
rii comunei. acţiuni sporadice şi periodice, să bine uscate. Peiitru realizarea rin- producţiei de cereale la hectar (plu­ atentă a culturii, deoarece sînt sem­ tă a producţiei de 1
nalate atacuri de dăunători, în spe­
este., de asemenea,
durilor drepte, este obligatorie ja­
Materializarea obiectivelor cu­ dovedească maximă răspundere lonarea terenului. sul de recoltă ajunge pînă la 30—10 cial de răţişoară şi gărgăriţă cenu­ actualitate, rezolvare;
prinse în programele de îmbună­ pentru transpunerea în fapte a o- O condiţie hotărîtoare care asigură la sută), combaterea pe cale chimi­ şie, numai aşa pulîndu-se interveni concentrarea a nume
tăţiri funciare a constituit o pre­ biectivelor cuprinse în chemarea succesul la semănat este prezenţa că a buruienilor trebuie să se rea­ operativ pentru combaterea lor efi­ re în această perioad
ocupare de seamă şi pentru locui­ Conferinţei judeţene a consiliilor permanentă în cîmp, pe toată du­ lizeze la momentul optim, operativ cientă. ponibile în unităţi.
torii satelor din comunele Lăpugiu populare. rata lucrării, a inginerilor şefi şi a şi de calitate. Este indicat ca zil­ In ceea ce priveşte cultura carto­ în pomicultură age
şefilor secţiilor de mecanizare. El nic, la analizele operative de seara, filor, este indicat să se treacă din nată de mobilizarea i
CULTURA de grîu sau păşune ? au datoria să vegheze la respecta­ să fie avut în vedere mersul erbi- plin la rebilonarea culturilor în ve­ prirt lucrări de disci
rea tehnologiei de lucru stabilite, cidării, iar în cazul cînd se consta­ derea erbicidării. Fireşte, sarcini de jurul pomilor pe tc
Zilele trecute, cultura de grîu a tica celor doi specialişti apare cu respectiv a densităţii, adincimii dc tă rămîneri în urmă să se stabileas­ Totodată, reclamă o
C.A.P. Sîntandrei a fost transfor- atît mai mult de neînţeles dacă ţi- încorporare a seminţelor, debitului că măsuri de impulsionare a lucrării mare răspundere la întreţinerea cul­ parte întreţinerea cu
mată în... păşune (!). Inginerul şef nem seama de faptul că unitatea de erbicid şi îngrăşăminte. Este ne­ respective. Deoarece culturile avan­ turilor revin mecanizatorilor, care şun şi înfiinţarea no
al consiliului intercooperatist a făcut cheltuieli însemnate pentru cesar ca periodic ei sâ verifice Ia sează rapid în vegetaţie, iar meteo­ au datoria să respecte cu stricteţe întreaga suprafaţă j
al consiliului intcrconnoraHcf Sime­
ria, Ioan Bugnaru, şi inginerul şef capătul tarlalelor respectarea para­ rologii anunţă In continuare o pe­ indicaţiile tehnice date de specia­ dent, nu este îngădu
a spori producţia, iar pe de altă metrilor de funcţionare prevăzuţi rioadă cu precipitaţii, este necesar de răgaz pînă ce n 1
al C.A.P., Ioan Igna, au „motivat" parte -diminuează cu bună ştiinţă pentru fiecare maşină de semănat. ca erbicidarea să fie făcută cît mai liştii din unităţile, agricole de pro­ exemplar toate lucră
că terenul e prea gras şi griul ar recolta, transformînd lanul în pă­ Deosebită grijă să fie acordată pre­ repede posibil în toate unităţile a- ducţie, să execute lucrările diferen­ tehnologia fiecărei p
creşte prea mare dacă nu s r ar fi gătirii terenului, asigurării unui front gricoîe, acordînd prioritate intrării ţiat de la o parcelă la alta, în ra­ ră, ceea ce impune
şune. Asemenea practici se cer a corespunzător de lucru, astfel îneît zare şi mobilizarea î
păşunat. Să fie oare aceasta o nouă fi combătute cu toată tăria,'neavînd semănatul să fie efectuat într-o pe­ în lanurile unde terenul o bine us­ port de cerinţele plantelor şi de teh­ gului potenţial uman
lucrare în tehnologia culturii ? Op- nici o justificare economică. rioadă de timp cit mai scurtă. cat. nologiile stabilite. mecanice din unităţi-