Page 23 - Drumul_socialismului_1976_04

vRŢ!, 20 APRSUE 1976 Pag. 5

UN GEST FRUMOS
Joi, 15 aprilie, la Miliţia mu­
nicipiului Deva a fost depusă
de către cetăţeanul Vasilica
Glodeanu o sumă importantă
de bani. Găsindu-i şi socotind In controlul obştesc
pe drept cuvînt că sînt bani ca^wljiwid«|
munciţi de cineva, care, pro­
babil, a pierdut speranţa de
a mai intra in posesia lor, ce­
tăţeanul V. G. a făcut acest Se impun măsuri energice de perfecţionare e activităţii CUMULUL PENSIEI CU
est frumos şi omenesc. Acum RETRIBUŢIA
e aşteaptă să apară păgu­ Pentru acoperirea nevoilor de ca­
tbaşul. dre strict necesare activităţii, uni­
Dezbaterea în recenta plenară lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tă răspundere pentru mandatul în­
nte SE SCULASE DE NOAPTE, a Consiliului National al Frontu­ la consfătuirea din decembrie anul credinţat, dar nu s-au luat măsuri tăţile pot menţine sau încadra in
muncă pensionari cu pensii integra­
ne lui Unităţii Socialisto a proble­ trecut cu primii secretari ai comi­ de înlocuire a controlorilor ob­ le pentru limită de virstă, in funcţii i
a- SA NU PIARDĂ CHILIPIRUL mei activităţii controlului obştesc tetelor judeţene de partid şi cu şteşti inactivi cu oameni oare au admise la cumul, situaţie in caro *
a fost precedată şi în judeţul nos­ alte cadre de răspundere in do­ dragoste şi simt răspunderea unei aceştia vor primi pe lingă retribuţia j
In 6 aprilie a fost tirg de
:iza Vară pentru vite la Geoagiu. tru de analize ale activităţii res­ meniul aprovizionării populaţiei. asemenea sarcini. cuvenită muncii prestate şl 50 la su- i
llŞ- Şoferul Aron Olea de pe ma­ pective, din care s-au putut trage S-a statornicit, în urma acestor tă din pensie, dar nu mai puţin de |
Ce e necesar de întreprins pen­
iîn şina 21 KD 1922, amenajată serioase învăţăminte, s-au desprins indicaţii, ca o practică, organiza­ tru a conferi controlului obştesc 500 lei. Precizăm că este vorba do I
pensionarii care au împlinit virsta l
:.i. special pentru transport de măsuri concrete pentru îmbunătă­ rea de controale simultane, pe calităţi sporite, pentru a-1 face de 62 ani, bărbaţii şi 57 ani, femeile I
pline la cooperativa de con­ ţirea muncii. Asemenea prilejuri diverse domenii de activitate, con­ şi care la data pensionării au avut j
ie- sum Orăştie, a fost oprit la le-au constituit, între altele, ple­ troale in care echipele sînt înso­ participant mai activ la perfecţio­ o vechime in muncă de cel puţin 25
lar nara lărgită a Consiliului jude­ ţite de activişti de partid, ai or­ narea vieţii sociale a judeţului ? ani, bărbaţii şi 20 ani, femeile. Pot j
Mai întîi e necesar ca toate con­
le. ţean al Frontului Unităţii Socia­ ganizaţiilor de masă şi obşteşti, siliile Frontului Unităţii Socialis­ fi menţinuţi sau încadraţi in muncă I
Hi, s e m n a l liste din 7 aprilie, ca şi şedinţa de de specialişti, de cadre cu munci te — municipale, orăşeneşti, co­ şi cei pensionaţi cu reducere de I
ni­ lucru a Comisiei judeţene de coor­ de răspundere pe plan local. Ast­ virstă, datorită faptului că au lucraţi
in grupele I sau II de muncă. Aceştiţ
şa, donare şi îndrumare a activităţii fel se poate aprecia că în ultimele munale — să direcţioneze mai bi­ pensionari pot primi, pe lingă re-!
ne comisiile de îndrumare şi coor­
ora 6,30 de organele de con­ de control obştesc. 6 luni calitatea activităţii contro­ tribuţie şi pensia In Întregime, pe i
?a- trol, pe drumul de la Bozeş Organizată pe baza Legii nr. 6/ lului obştesc a crescut, s-au efec­ donare a activităţii de control ob­ timpul eit sint Încadraţi in muncă!
>n- spre Geoagiu. „Plinea" pe ca­ 1972, activitatea de control obştesc tuat lunar peste 2 000 de controa­ ştesc. Echipelor să li se facă pro­ in modul următor :
gram lunar de muncă, pe obiec­
ite re o transporta şoferul erau constituie o formă democratică de le soldate cu propuneri de mă­ tivele de controlat. în control tre­ a) sint Încadraţi în posturi cu pi-1
14 călători clandestini. Marc
fh- pline. Se sculase de noapte participare a maselor la controlul suri. Se pot enumera astfel multe nă. la 1/2 normă inclusiv. Menţionăm
că postul respectiv trebuie să fie
:a- şoferul, să nu piardă chilipi­ pi conducerea unui important nu­ forme folosite pentru perfecţiona­ buie atrase cadre cu munci de prevăzut in statul de funcţiuni al
?s- rul. Ghinionul lui a fost că măr de sectoare de activitate ale rea activităţii de control obştesc. răspundere chiar din unităţile un­ unităţii cu 1/2 normă. De la această
de tot de noapte se sculase şi vieţii noastre sociale. Alături de Plenara din 10 aprilie a Consi­ de se exercită controlul, pentru a regulă fac excepţie situaţiile in care,
o- brigada de control care l-a alte asemenea forme democratice, liului Naţional al Frontului Uni­ fi in măsură să intervină, pe loc, deşi postul ocupat cu 1/2 normă es­
at. ‘•urprins in flagrant delict şi... gi prin controlul obştesc oamenii tăţii Socialiste, care a avut la or­ dacă e posibil, pentru înlătura­ te prevăzut cu o normă întreagă/
le ă tăiat chitanţă pentru a- rea unor situaţii. Pentru îmbună­ cealaltă jumătate de normă rămîne
va i endă. muncii participă nemijlocit la per­ dinea de zi şi problema îmbună­ tăţirea calităţii controlului, forma­ liberă sau este ocupată do o persoa­
tăţirii activităţii controlului ob­
fecţionarea întregii vieţi sociale.
nă cu regim special de încadrare In
e- DE LA MAGAZIN LA Rezultatele obţinute Re la reor­ ştesc, cuvântarea rostită la plenară ţiile trebuie să aibă mai mult în muncă. (O femeie cu 1/2 normă pen- 1
de ATELIER, MEREU PE ganizarea pe baza legii a contro­ de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, atenţie calitatea servirii în unită­ tru a creşte copii pină la virsta de
ie. ţile comerciale, să contribuie mai 7 ani, pensionari de invaliditate în­
DRUMURI lului obştesc atestă această parti­ stabilesc direcţii ferme de acţiune mult la înlăturarea unor fenome­
cipare nemijlocită. In judeţ func­ pentru îmbunătăţirea acestei acti­ ne de inechitate, cum ar fi servi­ cadraţi cu program redus) ;
b) cu contracte de muncă pe du­
Cetăţeanul Petru Fărău şi-a ţionează peste 1 200 de echipe de vităţi în viitor. rea preferenţială sau practicarea rată determinată de pină la 4 luni
cumpărat un televizor de la control obştesc, ele cuprinzând în
magazinul universal din sfera lor de activitate toate do­ Analizele de pină acum au ară­ de preţuri şi tarife neconforme cu in cursul unui an calendaristic. ŞL
aici facem precizarea că nu se pot
Luncoiu de Jos. După 3 zile tat că, în domenii cum sînt pres­ cantitatea şi calitatea serviciului face încadrări pe posturi vacanţa,
n-a mai funcţionat. Fiind în meniile vieţii sociale, ea şi pe cele tările de servicii, activitatea sani­ făcut. O deosebită atenţie trebuie
termen de garanţie, l-a dus ale- producţiei de bunuri de con­ tară, cea a aşezămintelor cultura­ acordată controlului în grădiniţe, ci numai pentru activităţi cu carac­
la un atelier al cooperativei sum. O activitate mai rodnică a le, periodicitatea controlului este creşe, şcoli, cantine, bufete, în ter temporar sau sezonier ori pen­
„Moţul" din Brad. Aici n-au desfăşurat controlul obştesc ca nemulţumitoare. Există încă un transportul în comun, în unităţile tru înlocuirea unei persoane care,
vrut să-l primească zicînd că urmare a' indicaţiilor date de că­ sanitare şi în cele de prestări de din diferite motive nu lucrează (es­
te în concediu de maternitate, in­
nu e bună garanţia, apoi ui- număr mare de formaţii de con­
tindu-se mai atenţi la televi­ tre secretarul general al partidu­ trol obştesc care nu simt suficien­ servicii. capacitate temporară de muncă, işi
c- zor au spus că nici marca pe efectuează stagiul militar etc.).
la sigiliu nu e bună. Omul s-a c) încadrarea la persoane fizice,'
dus din nou la magazin. Nici cooperative agricole de producţie,
case de ajutor reciproc sau alte ca­
aici nu l-au mai reprimit, dar Legumicuitoareie din Sobra tegorii stabilite prin hotăriri alo
responsabila a promis că îl Consiliului de Miniştri. Exemplificăm
va duce ea la reparat, la De­ in această privinţă H.C.M. nr. 334/
de va. După multe tergiversări, 1971 potrivit căreia, pot fi încadraţi
/a televizorul a fost reparat la de alte legume. Aşa s-a făcut că Soos, şefa fermei noastre, le a- pensionarii care au împlinit virsta
fi­ Brad, dar nu în termenul de ne-am realizat planul la aceste preciază mult, ca dealtfel pe ma­ de 62 ani, respectiv 57 ani, chiar
or garanţie, ci... pe banii omului. La ferma legumicolă de la culturi. joritatea legumicultoarelor. Cum dacă la data pensionarii nu au avut
Cine dă totuşi un răspuns o-
de
şi
Dobra.
sa mului care e purtat de la ma­ C.A.P. seara, mîinile dimineaţa ale Şefa de echipă Letiţia Oprean să nu ţii la oamenii cărora le pla­ vechimea în muncă integrală, dacă
harnice
■pină
le gazin la complex ? tine foarte mult la femeile cu ca­ ce munca ? Noi ştim că produsele lucrează in mediul rural Ia unităţi
ca­
răsadurile
e- femeilor îngrijesc vor fi plan­ re lucrează. „Păi se poate altfel ? fermei iau drumul pieţelor, al ma­ de producţie sau prestări de servi­
ciu de interes local, ale cooperaţiei
re
în
curind
r- NU LĂSAŢI CHIBRITURILE tate în cîmp. Cele trei e- Uitaţi, Maria Cocerhan, Aurora gazinelor de desfacere. Si vă rog sau ferme de producţie ale între­
a- LA INDEMÎNA COPIILOR Tomuţa, Sabina Tudor, Letiţia Ci- să mă credeţi că noi, legumicul­ prinderilor agricole de stat şi staţi­
ni chipe — formate numai din femei cel, ca să vă dau doar cîteva nu­ toarele, sîntem bucuroase cind ve­ unile pentru mecanizarea agricultu­
a- Se cunosc multe cazuri gra­ — se întrec în hărnicie şi dăruire. me, sint femei care nu numai că dem că produsele noastre sint a- rii.
Se lucrează intens, zi de zi. Cele
1- ve de incendii provocate de sînt foarte harnice, dar la cursuri­ preciate. Înseamnă că la locul nos­ O altă categorie de pensionari sînt
copii care au fost nesuprave- 80 de hectare ale fermei sînt pre­ le învăţămintului agrotehnic. s-au tru de muncă ne-am făcut dato­ cei de invaliditate. In această pri­
că,
arătăm
Codului
potrivit
vinţă
gheaţi. De curind im copil, gătite pentru, a-şi primi seminţele străduit să-şi însuşească cunoştin­ ria".
Sabin Curetean, în vîrstă de şi răsadurile. ţe noi. Tovarăşa ingineră Maria SABIN CERBU muncii, unităţile au obligaţia să a-
G ani, din satul Hondol, avînd Una dintre cele mai harnice fe­ sigure trecerea pe locuri de muncă
chibriturile la îndemînă, s-a mei de la ferma legumicolă este corespunzătoare a celor pensionaţi
de invaliditate de gradul III, în ca­
jucat cu ele lingă nişte fin şefa de echipă Letiţia Oprean, se­ zul imposibilităţii menţinerii lor în
ia care a luat urgent foc. Pa­ cretara organizaţiei de partid de continuare în munca avută la pen­
a guba putea fi evitată dacă la fermă. Echipa, in care lucrea­ sionare. In această perioadă ei vor
copilul era supravegheat mai
atent de către părinţi, care ză 18 femei, este aproape întot­ primi, pe lingă retribuţie, şl pensia
trebuiau să aibă grijă să deauna in fruntea întrecerii. De în întregime, fără ca acestea împre­
ună să poată depăşi retribuţia tari­
nu ajungă chibriturile pe 18 ani lucrează fără întrerupere
vigoare,
corespunzătoare
: \ mîinilc lui. in cadrul fermei legumicole. 18 ani fară in avute la data pensionării
funcţiei
JOC DE CĂRŢI PE BANI de muncă în care tot timpul a de invaliditate. Pensionarii de invali-v
căutat să înveţe, să cunoască cit ditate de gradul I sau II pot fi înca­
Patru oameni — din Mes­ mai mult despre legumicultură. draţi în muncă cu retribuţia şi pen­
sia în întregime, numai dacă au re­
: \ teacăn, Crişcior şi Brad — s-au Ne-a vorbit cu multă pasiune a- comandarea organelor de expertiză
întîlnit într-un apartament din tunci cînd a venit vorba despre medicală şi recuperare a capacită­
blocul A 10 din Brad cu un necesitatea creşterii continue a ţii de muncă, pentru prestarea unei 1
scop precis : să joace cărţi pe producţiei de legume. Ferma din activităţi cu caracter reconfortant.
bani. Dar, cînd se credeau Dobra e printre cele mai mari din Unităţile care, prin nerespectarea!
mai în siguranţă, a picat mi­ dispoziţiilor legale privind cumulul!
liţia care le-a „stricat" jocul judeţ si şefa de echipă consideră pensiei cu retribuţia determină pla­
şi le-a confiscat banii. că e de datoria lor să muncească ta unor drepturi de pensie sau ăju-.i
în aşa fel ca producţia de legu­ tor social necuvenite, sint obligate
PONTAJE FICTIVE me să fie mereu în creştere. la restituirea integrală a acestora
— Anul trecut munca noastră u a către organele de pensii. In aceas­
Timp de cîteva luni de zi­ fost grav afectată de apele revăr­ tă situaţie, unitatea devine creditoa­
le, cit a fost pe postul, de re putîndu-se îndrepta cu o acţiu­
tehnician normator la şantie­ sate ale Mureşului. Am avut o ne al cărui fundament juridic II
rul Hlu Mare—Retezat, Petru mindrefe de grădină. Totul a stri­ constituie „îmbogăţirea fără cauză 1 *
Novac şi-a zis că ar fi cazul cat. apa. Dar nu ne-am lăsat. Ime­ împotriva pensionarilor, caro In a-i
să se căpăluiască. A început diat după retragerea apelor am eeastă calitate au încasat sume do
prin a introduce persoane fic­ început reînsămînţarea unor cul­ bani ce nu 11 se cuveneau. Litigiul
tive în pontaje. A continuat turi. Am plantat varză, fasole ver­ dintre unitate şi persoanele respec-,
prin a întocmi bonuri de lu­ tive, pentru restituirea sumelor plă­
cru fictive. Ulciorul n-a mers de, dovlecei, castraveţi. Au fost zi­ tite peste drepturile cuvenite dă ca­
însă de multe ori la... plată le pline de lucru, de dimineaţa şi racterul unui litigiu de muncă, tn-ţ
şi minciuna a fost descoperi­ pină seara. Dar marc ne-a fost truclt plata pensiei s-a făcut In le-'/
tă. Urmarea : i s-a desfăcut bucuria în toamnă cînd am recol­ gătură cu executarea contractului d«(
contractul, de muncă şi a fost tat 250 tone varză, am valorificat muncă.
'*ămis. în judecată. Să răspun- IOAN VASILIE
,.<t in faţa legii pentru fapte­ fasole verde în valoare de 120 000 De la o zi la alia, Ilia face paşi tot mai însemnaţi pe drumul ur­
le sale. lei, precum şi însemnate cantităţi banizării. jurist
CONTRASTE
GOSPODĂREŞTI
o în programul anual — împă­ nă. Acţionînd cu toate forţele şi
în aceste prime zile de pri­ durirea a 2 570 ha o Pe şantierele în scopul înfăptuirii Programului pentru folosind din plin timpul prielnic*
măvară, gospodarii oraşelor şi de împăduriri ale judeţului lucrea­ silvicultorii îşi onorează cu cinste
satelor au ieşit în număr ma­ ză 1 800 de oameni o Se plantează acest angajament. Din cele 2 S7o ba
re la muncă patriotică pen­ planificate a se împăduri In acest
tru înfrumuseţarea străzilor şi zilnic peste 70 ha o S-au împădu­ conservarea şi dezvoltarea fondului forestier mi, s-au realizat deja 1 300 ha, din
cartierelor. Intr-adevăr, ma­ rit pină acum 1 300 ha e înnobila­ care 1170 ha cu răşinoase şi 400 ha
culturi speciale pentru celuloză. O:
joritatea zonelor verzi, parcu­ rea pădurilor — preocupare per­
rilor arată ca scoase de la cu­ manentă a silvicultorilor. mare atenţie se acordă înnobilării
tie. în Deva, însă, izbeşte din pădurilor, prin substituirea arbore-*;
tuiui slab productiv cu specii valo­
nou acel peisaj contrastant : In înfăptuirea Programului naţio­ Activitate susţinută pe
iarbă, fiori, pomi ornamentali nal pentru conservarea şi dezvolta­ roase, de înaltă productivitate. Pină
îngrădiţi cu sîrmă (eventual rea fondului forestier în perioada acum s-au făcut asemenea substi­
tuiri pe 554 ha, adică 50 la sută din
ghimpată). Exemplele, fie şi 197G—2010 — adoptat recent de Ma­
numai cele din cartierul Goj- rea Adunare Naţională — sarcini im­ şantierele de împăduriri planul anual. Pe ansamblul judeţu­
lui sînt 187 şantiere de împăduriri
du, n-ar avea loc aici. Oare portante revin şi judeţului nostru,
n-avem puterea să înlocuim în prezent se află în plină desfăşu­ din solarii pentru repicarea în cîmp bil, am plantat 235 ha. Acum mer­ şi se depun toate eforturile pentru
această urUă şi periculoasă rare campania de împăduriri şi sil­ 1,8 milioane puieţi şi am însămîn- gem în urma zăpezii. Pe măsură ce ca programul anual de împăduriri
să fie realizat în a treia decadă a
sîrmă ghimpată cu frumoase vicultorii depun toate eforturile, ţat în solarii 946 mp şi în cîmp 96 se topeşte înaintăm şi noi cu plan­
gărduleţe vii ? Ca în Hunedoa­ muncind cu hărnicie şi răspundere, ari. La executarea lucrărilor din pe­ tatul în zona montană. După 20 mai lunii mai. Sînt în curs de finalizare
ra, de pildă... pentru a spori această zestre de pinieră lucrau 150 oameni, în frun­ încheiem şi noi această campanie. a sarcinilor anuale de plan ocoalele
silvice Simeria, Ilia şi Geoagiu. în
bogăţie şi frumuseţe care sînt pă­ te cu tehnicianul silvic N. Lario- Trecem- pe la şantierul din Mălă- această campanie se vor planta a-
CU O BUCATĂ DE durile — podoaba munţilor noştri. nesi şi brigadierul I. Cotogea. ieştl unde o echipă de 25 oameni, proape 11,5 milioane de puieţi. în
Ocolul silvic Haţeg este primul po
FURTUN... Ne-am deplasat, împreună cu ing. judeţ care a realizat şi depăşit pla­ sub conducerea pădurarului M. Bă- paralel cu acţiunea de împădurire'
Emil Maibrescu, şeful Inspectoratu­
luşă, muncea de zor la plantat şi în
se execută un mare volum de mun­
lui sijyic judeţean, pentru a vedea nul pe acest an. Faţă de 241 ha s-au pepinieră, deşi se cernea o ploaie că în pepiniere pentru a asigura
1 ...de mai puţin de 2 metri es- 1 la faţa locului cum se desfăşoară
& te „dotat" robinetul compre- ) muncă pe şantierele de împăduriri împădurit 245. Pe 160 ha s-au făcut măruntă. Facem un ultim popas la materialul săditor necesar anului vii­
cel mai mare şantier de împăduriri
lucrări de întreţinere. Şeful ocolu­
1 sonilui de la staţia „Peco" de ţ şi a cunoaşte realizările obţinute lui a ţinut să evidenţieze pentru de pe raza acestui ocol, cel de. la tor — circa 14 milioane puieţi. în
acest scop sînt amenajate 805 ari
1 lingă Sîntuhalm. Ca să re- j pină acum. contribuţia adusă la realizarea pla­ fcîrnic. Aici erau la lucru peste 70 pepiniere şi 2 400 mp solarii. Sînt
J glezi aerul în roţile autoturis- i La pepiniera din Roca — o ade­ nului anual de împăduriri pe Gh.
de muncitori. Lucrările erau con­
4 mulul, trebuie să faci mane- 1 vărată fabrică de produs puieţi, de Sinoiu, şef de sector la Luncani, M. duse de I. Tirea, brigadier, S. Mo- în curs de construcţie, pentru ca­
zarea muncitorilor de pe viitoarele
} vre repetate pentru a urca, i viitoare păduri — cea mai mare şl Mateşoi, brigadier la Valea Fierului, nica, pădurar şi I. Tirea, şef de e- şantiere, cabane noi la Ponor, Gîn-
A Vai cîte o roată, pe trotuar. * mai modernă din judeţ — se aplică
chipă (silvicultor pensionar care, în
/ Dacă renunţi şi te gîndesti că i tehnologiile cele mai moderne de în- S. Ladislau, pădurar Ia Silvaş, I. Be- marea lui dragoste de pădure, a ţaga şi Valea Sasului, locuinţe la
Dobra,
cheru, şef de echipă şi alţii.
alimente,
magazine
pentru
i rezolvi problema la staţia de » sămînţare şi creştere a puieţilor do Am trecut în raza de activitate a venit să facă noi păduri). Am întîl­ puncte de achiziţionare a fructelor
t pe strada Horia, e şi mai şi. 4 diferite specii forestiere. Producem ocolului silvic Pui. Ing. I. Vonica, nit peste tot hărnicie şi abnegaţie de pădure, diferite construcţii şi a-
ţ Aici... nu este aer pentru că ? anual — spunea ing. N. Mărgineam, şeful acestui ocol, ne spunea : „Noi în muncă. menajări vînătoreşti pentru asigura­
i e defect, motorul compresoru- şeful ocolului silvic Haţeg — peste lucrăm pe 19 şantiere cu un număr Am consemnat din cele spuse de rea hranei şi protecţiei vînatului*
^ lui. Unde mergem, la Sibiu ? /
8 milioane de puieţi. Am scos şi de 400 muncitori şi plantăm zilnic şeful inspectoratului silvic, ing. E. precum şi producerea de puiet pen­
livrat aproape 3,5 milioane de pu­ cîte 60 000 puieţi, adică in jur de 15 Maiorcscu, că planul de împăduriri tru repopularea cu păstrăvi a ape­
j REPORTER ^ ieţi apţi de plantat, din care 1 364 000 ha. Avem de împădurit in acest an pe acest an va fi realizat integral lor de munte.
molid, 909 000 pin silvestru, 649 000 474 ha şi, cu toate greutăţile întîm- în campania de primăvară, că nu
pin negru şi alte specii. Am scos pinate dia cauza timpului nefavora­ va mai rămîne nimic pentru toam­ N. BAD1U