Page 24 - Drumul_socialismului_1976_04
P. 24
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI @ NR. 6111 © MARŢI, 20 APRILIE 1976
Un nou trimestru d© învăţâmînt ŞN™" „locui şi ralul subinginerului
:
Progres şcolar - prin sprijin diferenţiat lat elevilor li economia napsiali“
Am păşit, ieri, intr-un nou tri tenţele intelectuale ale fiecărui e- tă, dovedită şi de recentele .lucrări Institutul de subingineri Hune realizate pe marginea cercetărilor
mestru de şcoală, ultimul din a- lev şi a acţiona în funcţie de a- de sondaj, făcute de către Inspec doara a găzduit, la sfîrşitul săptă- sociologice întreprinse la Hunedoa
eest an de' învăţămînt, perioadă ceste’a. O altă idee este aplicarea toratul şcolar judeţean la clasele mînii trecute, o manifestare de ra şi Reşiţa : „Subinginerul — con
de intensă muncă, de efort co de către învăţători şi profesori a I-IV, unde elevii noştri au obţinut, prestigiu : simpozionul „Locul şi ducător tehnic şi politic" (asistent
lectiv pe drumul perfecţionării unor măsuri organizatorice specia la limba i'omână,. media peste 7,50, rolul subinginerului în economia Nicolae Vintilă, secretar al organi
activităţii de instruire- şi educa le, atît în lecţie cit şi în afara ei. iar în 4 clase — medii generale naţională", şi cea de-a IV-a sesiu zaţiei de partid din I.S. Hunedoa
re a elevilor. Un trimestru în ca Avem în vedere necesitatea consti peste 9. La aritmetică, media cea ne de comunicări tehnico-ştiinţifL ra), „Aspecte privind activitatea
re orientările date lucrătorilor tuirii în clase a unor grupe de va mai mică (cls. III B) este de 8,08, ce, consacrată jubileului de ia 8 subinginerilor în centrul industrial
din învăţămînt de politica şcolară lori apropiate, a stabilirii unui timp în timp ce 7 clase au media gene Mai. La simpozionul organizat de Reşiţa" (conf. dr. Trifon Cioată,
a partidului nostru trebuie să-şi de lucru suplimentar cu elevii care rală peste 9. Institutul de subingineri Hunedoa şeful catedrei de cultură generală
găsească materializarea într-o ac au nevoie de sprijin deosebit etc. Folosirea muncii diferenţiate, fa ra jşi comitetul municipal de cul I.S. Reşiţa, asistent Tilică Vintiles-
tivitate susţinută pentru îmbună Am folosit în acest scop metoda vorizată in învăţămîntul gimnazial tură şi educaţie socialistă au par cu, I.S. Reşiţa, ec. Petru Coplea,
tăţire® procesului de învăţămînt, organizării unor discuţii cu învăţă de trecerea la predarea pe cabine ticipat reprezentanţi ai învăţămîn- şef serviciu personal-învăţămînt
pentru lichidarea repetenţiei. torii pensionari sau aflaţi în pra te, laboratoare şi ateliere, a deter tului superior tehnic românesc, ac I.C.M. Reşiţa), „Considei-aţii asupra
Evident, eliminarea eşecului gul pensiei, care in întreaga lor minat şi aici progrese care,- expri tivişti de partid şi de stat, condu perfecţionării profesionale a subin
şeolar depinde, în primul rînd, de carierăf de 30—40 ani, nu au avut mate procentual, arată că avem la cători de unităţi economice, cadre ginerilor în procesul de producţie
doi factori : cadrul didactic şi e- niciodată repetenţi cum sînt Cor sfîrşitul trimestrului II 92,34 la didactice, absolvenţi şi studenţi din (ing. Gheorghe Vasiu, prim-secre-
lev, între care se stabilesc nelia Sîntînibreanu, Gheorghe Cri- sută din elevi promovaţi, faţă de institutul gazdă. Reuniunea de la tar al Comitetului municipal Hune
tot mai mult relaţii noi, de şan, precum şi temeinica pregăti 90 la sută în trim. I. Pe şcoală, pro Hunedoai-a (prima de acest gen or doara al P.C.R., ing. Silviu Samo-
colaborare, încredere şi spri centul de promovabilitate este de ganizată în ţară) şi-a propus şi a ilescu, ing. şef Uzina nr, 4 lami
jin. Munca diferenţiată a per re teoretică şi practică a unor în 96 la sută, cel mai mare obţinut în reuşit să dezbată o problemă fun noare, C.S.H.). Economistul Re-
sonalului didactic cu elevii capătă văţători din şcoala noastră cum sînt ultimii 4 ani. La aceste rezultate o damentală a condiţiei sociale a mus Păţan, contabil şef la' C.S.Ii.,
tot mai mult teren. Ea a pătruns în Mafia Nistor, Cornelia Susan, Re- contribuţie Valoroasă au adus-o or subinginerului, să precizeze mai a făcut cunoscută „Legislaţia ac
colectivul nostru în două etape. ghina Gropeanu, Veronica Muntea- ganizaţiile de pionieri şi U.T.C. clar — aşa cum sublinia in cu- tuală privind locurile de muncă si
în prima etapă, preocupările bi nu, Elena Ilie, Smaranda Lucaci, din şcoală care, prin conţinutul ac vîntul de deschidere prof. dr. ing. retribuţia muncii subinginerilor",
roului organizaţiei de partid şi ale Maria Grama, Segesvari Elisabeţa, tivităţilor extraşcolare, au venit di Anton Saimac, prorectorul institu iar,_ în încheierea suitei de comu
conducerii şcolii s-au îndreptat spre care au împărtăşit din experienţa rect în sprijinul îmbunătăţirii situ tului — locul şi rolul acestuia în nicări, dr. Ilie Rădulescu, secretar
înţelegerea corectă de către toţi în lor cadrelor tinere venite in şcoală. aţiei la învăţătură. Desigur, mai a- economia naţională şi să prefigure al Comitetului judeţean de, c partid,
văţătorii şi profesorii noştri a con în a doua etapă, am trecut la vem mult de făcut pentru perfec ze contribuţia pe care cadrul teh a prezentat comunicarea , .imside-
ţinutului şi modalităţilor de a mun generalizarea utilizării metodei în ţionarea tehnologiei didactice, spo nic trebuie să o aducă în efortul raţii privind necesitatea Drmărli
ci diferenţiat cu elevii. Pentru a- toate cele 13 clase de învăţămînt rirea eficienţei lecţiilor, realizarea comun şi complex al edificării noii subinginerilor ca specialişti ‘ şi ac
ceasta a fost necesar să supunem primar şi sîntem în perioada de ex unei mai mari stabilizări a învăţă societăţi. tivişti de partid". în comunicare
unor dezbateri largi (în consiliile tindere a ei şi în învăţămîntul gim torilor la clase. Fundamentîndu-şi comunicarea s-a insistat asupra instruirii profe
metodice şi profesorale şi în co nazial. Am luat aceste măsuri cu Dar strădania ne este comună, „Locul şi rolul subinginerului în e- sionale a studenţilor. — care să
lectivele de catedre) necesitatea atît mai muit cu cit şcoala noastră iar în trimestrul deschis ieri am conomie" pe realitatea desprinsă conducă la o mai bună integrare a
perfecţionării tehnologiei didacti este considerată şcoa’lă-pilot, iar, păşit cu încredere în capacitatea şi din activitatea cotidiană a combina acestora în producţie —, a pregăti
ce şi în special a muncii diferen-. pe de altă parte, la noi îşi desfă puterea noastră de mobilizare, cu tului hunedorean, economistul Io rii politice, educaţiei moral-cetăţe-
ţiate cu elevii. S-au cristalizat, şoară practica pedagogică elevii li dorinţa ca efortul nostru să-şi gă nel Dobrin, director adjunct la neşti în spiritul Codului principii
astfel, idei valoroase, care dau ceului pedagogic, viitori învăţă sească materializarea în încheierea C.S.H., a emis idei' valoroase pri lor şi normelor muncii şi vieţii co
conţinut ştiinţific muncii diferen tori. anului şcolar cu rezultate care să vind statutul subinginerului, cău- muniştilor, ale eticii şi echităţii
ţiate. La baza acestora stă cunoaş Rezultatele pozitive sînt vizibile. ne aducă satisfacţia muncii împli tîndu-1 şi găsindu-1 în sfex'a ma socialiste, asupra lărgirii orizontu
terea temeinică a particularităţilor Trimestrul II al actualului an şco nite. terială, dar şi în proiectare şi lui cultural-ştiinţific, plămăditor al
individuale ale fiecărui copil, a me lar s-a încheiat în învăţămîntul cercetare, conducător direct şi ne unei înalte virtuţi comuniste.
diului social din care provine, a primar cu promovabilitate de 100 Proî. ANA VLAD mijlocit al procesului de producţie. Pe marginea comunicărilor sus
relaţiilor de microgrup în care ac ia sută. Am realizat eliminarea e- director — Şcoala generală nr. 1 După o interesantă trecere în revistă ţinute au urmat ample dezbateri
ţionează, pentru a putea stabili po- şecului şcolar prin muncă susţinu- „Dr. Petru Groza" Deva a „Tradiţiei şcolii româneşti de la care au participat profesorul u-
subingineri" făcută de ing. Iero- niversitar emerit, dr. doc. ing. Aron
nim Oprişan, şeful permanenţei Popa, rectorul Institutului de mi
Vacanţa de primăvară, care a Şcoala generală nr. 1 din Călan IPROLAM Hunedoara, comunicările
beneficiat in acest an de un pro a sosit ■ prima veste : „Aici con „Consideraţii asupra modernizării ne Petroşani, Ioan Ştef, reprezen
tant al Ministerului Educaţiei şi
gram deosebit de bogat in mani album de Vacanta
cursul s-a ridicat la un bun ni
festări recrcativ-educative, a strins vel, la desfăşurarea lui partici- procesului de învăţămînt în insti învăţămîntului, prof. dr. ing. Nico
tutele de subingineri" (prof. dr.
lae Bogoevici, prorector la Institu
în albumul ei frumuseţi pe care, pind 400 da elevi. Echipajul ciş- ing. Dan Milcoveanu), „Aspecte ale tul politehnic „Traian Vuia" Timi
ieri, elevii regăsiţi in bănci, şi ziarişti din subredacţia „Tot înain tigător este format din Doinei integrării învăţămîntului de sub şoara, căpitan de rangul I, ing.
te", au parcurs, timp de 5 zile, un
le-au împărtăşit cu bucuria şi en Frenţoni, Iuliu David şi Robert ingineri cu cercetarea şi producţia" Virgil Lăzărescu de la Academia
tuziasmul vîrstei. La loc de cinste traseu istoric de neuitat : Miră- Nemeş", o Fapte şi figuri de sea (conf. dr. ing. Ioan Ilca, şeful ca militară Bucureşti, conf. dr. ing.
au stat, desigur, întîlnirile „Ştafe slău, Călugăreai, Giurgiu, Plevna, mă din istoria patriei" — emisiu-
Sofia, Kazanlîc, Tirnovo, Doftana. tedrei de metalurgie din I.S. Hu Aurelian Simionescu, de la I.M. Pe
tei cravatelor roşii cu tricolor", © Pionierii şi uteciştii din Dobra, nea-concurs pentru' pionieri, orga nedoara), „Integrarea subingineru troşani, conf. dr. ing. Graţiei Şti-
manifestare închinată celei de-a Zam, Roşcani, Gurasada şi Bur- nizată, duminică, la Deva, de Te lui în producţie în perioada sta- ţiu de la Institutul politehnic Cluj-
55-a aniversări a partidului, dar juc s-au înfrăţit intr-o educativă leviziunea Română, a încheiat plă giaturii şi aspecte ale aplicării în Napoca, conf. dr. ing. Stelian Năs-
şi excursiile tematice, şi acţiunile acţiune : plantarea de pomi fruc cut ultima zi a vacanţei de pri viaţă a cunoştinţelor acumulate în tăroiu din partea Universităţii' Bra
de înfrumuseţare a localităţilor, de tiferi şi arbxtşti ornamentali. Ele măvară. Echipajele „Petrileana" — institut" (subinginerii Dan Pichiu şov, prof. dr. ing. Constantin Pi-
plantări de pomi şi flori. e> Pe ur vii din Dobra au plantat pe mar al Şcolii generale nr. 6 Petrila şi şi Dorin Gostian din C.S.H. şi Ion coş, decan la Institutul politehnic
mele marilor înfăptuiri sub con ginea şoselei 100 de nuci şi 58 pomi „Sargeţia" — al Şcolii generale nr. Urdă — I.C.S.H.) au demonstrat Iaşi.
ducerea P.C.R." a fost excursia in fructiferi, iar la C.A.P. şi pe lo 4 Deva, s-au întrecut în cunoştin cu argumentele faptelor importanţa Prin aportul de idei şi soluţii,
tară a elevilor din Zam — cu po turile şcolare din Zam, Roşcani, ţe istorice, literare, artistice şi de modei’nizării conţinutului discipli prin valoarea dezbaterilor, reuni
pasuri la obiectivele industriale, Gurasada şi Burjuc copiii au plan perspicacitate intr-un concurs ur nelor de învăţămînt, a integrării unea de la Hunedoara a pledat în
istorice şi social-culturale de pe tat 220 de pomi fructiferi. © „Pio mărit şi încurajat de sute de pio procesului instructiv cu producţia favoarea competenţei subingineru
Argeş şi Lotru, din Braşov, Bucu nierii şi şcolarii luptă împotriva nieri. Cit de vie a fost confrunta şi cercetarea, au militat pentru o lui, a conştiinţei sale civice în fa
reşti, Tîrgovişte, Ploieşti, Făgăraş, incendiilor", concursul „Cine ştie, rea şi cît de educativ scopul ei mai judicioasă organizare a prac voarea onorării responsabile a
ne
va
convinge
TV.
emisiunea
statutului său politic şi profesio
Sibiu, o Membrii echipajului „Ioan cîştigă", organizat de Grupul ju „Tot înainte", din 2 mai, începînd. ticii productive a studenţilor. Un nal.
Corvin“ din Hunedoara, ciştigăto- deţean de pompieri. Inspectoratul cu orele 8,40. deosebit interes au suscitat, în ca
rii trofeului „Cortul de mătase", şcolar judeţean şi Consiliul jude drul simpozionului, comunicările LUCIA LICIU
în cadrul expediţiilor „Cutezăto ţean al Organizaţiei pionierilor, s-a
rii", cărora li s-au alăturat mici declanşat in prima fază. De la filmul „Tată de duminică" a prile
carnet cultural juit, la Lonea, simpozionul „Educa
rea tinerei generaţii în familie, şcoa
Centenarul Crucii roşii lă şi societate".
BRIGĂZI ŞTIINŢIFICE
întrecere de largă participare în ca zaţiei pionierilor. Inspectoratul şcolar FAZA JUDEŢEANĂ A FESTIVALULUI vorbeşte" (Simeria), „O femeie ca Sîmbătă şi duminică, brigăzile ştiin
drul acţiunilor întreprinse în intîm- judeţean, Direcţia judeţeană sanitară NAŢIONAL AL FORMAŢIILOR multe, altele" (Băcia), „Picătura de ţifice ale Comitetului judeţean de
pinarea jubileului Crucii roşii româ şi Inspectoratul judeţean de interne, venin" (Cristur), „Necunoscutul şi iu cultură şi educaţie socialistă au avut
ne, concursul „Sanitarii pricepuţi" — faza de la Brad s-a ridicat la un ni ARTISTICE DE AMATOR! birea" (Mintia). fructuoase dialoguri cu sătenii din
ajuns în faza judeţeană — a încunu vel foarte bun, dovedind însuşirea te Duminică, festivalul s-a desfăşurat Sibişel, Cucuiş (comuna Bei-iu) şi O-
nat cu succes o amplă lecţie teoreti meinică de către elevi a cunoştinţelor în două zone : Brad şi Pui. In faţa „SUB TIMPLA STEMEI" colişu Mare, Măceu (Bretea Română).
că şi practică de educaţie sanitară la teoretice şi practice de prevenire a unui public numeros au evoluat cele Profesorii Rodica Damian, Rumelia
care au fost antrenaţi mii de elevi din îmbolnăvirilor şi accidentelor, a noţi mai bune formaţii artistice din zonele Cenaclurile „Flacăra" şi „Izvoare" Petruţescu, Viorel Arimescu, Lucreţia
Judeţ. Practic, n-a fost şcoală din unilor de acordare a primului ajutor. respective : grupurile vocale ale cămi din Hunedoara au susţinut, duminică, Aldea, Doina Ioan, Sever Mateucă, ju
un spectacol de poezie şi muzică pa
mediu rural sau urban care să nu fi întrecerea foarte strînsă a clasat pe nelor culturale din Bucureşci, Den- triotică sub inspiratul generic „Sub riştii Ştefan Gherman, Marin Ghiţoiu
antrenat elevii în concursul pentru a- primele locuri, la ciclul gimnazial : I suş, formaţia de teatru din Blăjeni, şi medicii Petru Sărăţeanu, Maria
părarea propriei sănătăţi şi a colecti — Liceul pedagogic Deva, II — Şcoala dansul tematic din Căzăneştl (Vata), tîmpla stemei". Şi-au dat concursul Cîmpeanu, Tudor Bulgarov, Xancu Mo-
formaţiile „Corvinul-club 5“ şi „Gam-
vului. Confruntarea la nivel judeţean, generală nr. 1 Brad, Iii — Şcoala ge brigada artistică de agitaţie de la I.M. rariu şi-au însoţit răspunsurile cu un
desfăşurată în tabăra special organi nerală nr. 1 Călan. Menţiuni — şcoli Barza, montajul literar-muzical din brinus". în aceeaşi zi a avut loc con bogat material documentar, cu diapo
zată la Brad, a fost precedată de un le generale nr: 10 Hunedoara şi nr. 1 Stănija (Buceş), fluieraşii de la Bu cursul de muzică uşoară „Stelele zitive şi filme.
bogat program educativ de care au Lupeni ; la licee : I — Liceul Simeria, cium. tarafurile şi formaţiile de dans Hunedoarei", aflat la a IlI-a ediţie.
beneficiat toţi membrii celor 10 echi II — liceul „Decebal" Deva, III — Li din Luncoiu de Jos, Haţeg, Pui, Stă Trofeul „Steaua Hunedoarei" a reve „CUNUNA GRIULUI" —
nit tînărului Victor Pop.
paje (5 din şcoli generale — ciclul ceul „Avram Iancu' Brad. Menţiuni : nija, Toteşti. LAUREATĂ PE ŢARĂ
gimnazial, 5 din licee), clasate pe pri Liceul real-uman Petroşani şi Liceul „LUNA TEATRULUI POLITIC DE
mul loc la fazele interzonale şi muni sanitar Hunedoara. Echipajele clasate PROCES CINEMATOGRAFIC La închiderea ediţiei, Vasile Molo-
cipale. Din acest program nu au lip pe locul I de la ciclul gimnazial şi AMATORI" Formă eficientă de dezbatere colec deţ ne-a transmis din Suceava : ),An
sit vizitele la-complexul muzeistic de din licee vor reprezenta judeţul Hune Spectacolele din cadrul „Lunii tea tivă a ideii filmului, procesul cine samblul folcloric „Rusca" T -'stitu-
la Baia de Criş, Muzeul mineralogic doara la faza republicană a con trului politic de amatori" au avut matografic găseşte tot mai mult te tului de subingineri Hunedt t •" a ob
Brad, întîlniri cu activişti de partid cursului. loc, duminică, la Leşnic, Băcia şl ren în rîndul spectatorilor, lucru do ţinut un succes deosebit-ma Festiva
şi de stat, cu cadre medicale, con Un cuvînt de laudă pentru elevi, ca Mintia. Formaţiile de gen au prezen vedit şi de recentele manifestări de lul naţional al artei studenţeşti ce a
cursuri sportiv-turistice. dre didactice şl sanitare, pentru or tat piesele „Legenda lui Avram Xan- gen, organizate la Vulcan şi Băita pe avut loc la Suceava. Cu obiceiul fol
Organizată de Comisia judeţeană de ganizatori care au făcut din întrece cu“ (Certeju de Sus), „Eu sînt vîn- marginea peliculelor „Ilustrate cu cloric „Cununa griului" ansamblul
Cruce roşie, Comitetul judeţean al rea „Sanitarii pricepuţi" o manifestare tul" (Brănişca), „Bani avem, mirii ne flori de cîmp" şi „Tată de duminică", studenţesc hunedorean a primit ti
U.T.C., Consiliul judeţean al Organi- educativă de ţinută. plac" (RapoRel), „Eu tac, tu taci, ea producţii ale studioului Bucureşti. Tot tlul de laureat pe ţară". Felicitări J
remarcabil
acest
succes
ŞANTIERELE
HĂRNICIEI
0
ţiunile de muncă patriotică pentru De la corespondenţii voluntari te. La adus contribuţia formaţiile
şi-au
GOSPODĂREŞTI. Hunedoara : Ac
conduse de Ioan Ciornei, lenei De-
buna gospodărire şi înfrumuseţare zideriu, Ilisie Burduş, Miron Mun
a oraşului nostru se desfăşoară in tean şi maiştrii Ioan Nicolae şi
tr-un ritm susţinut şi la ele par terenurile de joacă, pe aleile de ac (T. Cristoi, primarul comunei Băcia). la E.M. Dilja. Numai în primul Roman Cosmoi. Faţă de aceeaşi
ticipă cetăţeni de toate vîrstele. ces şi vor supraveghea joaca copii O CURS DE PERFECŢIONARE. trimestru al acestui an, 84 de oa perioadă a anului trecut, în tri
Numai într-o singură zi, de exem lor mai mici, de menţinerea ordinii In dorinţa de a ridica necontenit meni ai muncii şi pensionari de mestrul întîi ai acestui an, la sec
plu, au fost prezenţi pe şantierele şi a disciplinei în rindurile copiilor. nivelul de cunoştinţe al responsa aici au beneficiat de bilete de o- ţia turnătorie a fost înregistrată o
hărniciei gospodăreşti peste 23 000 (T. Cricoveanu). Băcia : In co bililor de unităţi, conducerea Co dihnă şi tratament în diferite sta reducere a rebutului cu 0,35 la su
de cetăţeni şi s-au folosit peste muna noastră s-au plantat prin operativei meşteşugăreşti „Reteza ţiuni balneare din ţară. (Petru Gă tă. ® Prima recoltă de legume-
100 autovehicule şi utilaje pentru muncă patriotică peste 400 pomi tul" — Haţeg a organizat un curs ină — E.M. Dîlja). verdeţuri a cooperativelor agricole
transportul de pămînt fertil, pomi fructiferi (in curtea consiliului de perfecţionare, cu participarea a REZULTATE ALE HĂRNICIEI. de producţie Strei şi Batiz a luat
şi evacuarea gunoiului. In micro- popular, pe drumurile Băcia— tuturor responsabililor de unităţi Colectivul întreprinderii „Marmu drumul desfacerii către populaţie,
raioanele 7, 5 şi în noul centru ci Tîmpa şi Băcia—Petreni, la din cadrul cooperativei. Lecţiile ra" Simeria munceşte cu simţ de a Prin munca voluntar-patriotică
vic al municipiului s-au amenajat C.A.P. Petreni). Alţi 250 pomi s-au sînt predate de către cadre de răspundere pentru îndeplinirea şi a cetăţenilor, în frunte cu deputa
noi spaţii şi zone verzi pe o su plantat în gospodăriile populaţiei. conducere, economişti şi tehnicieni depăşirea sarcinilor de pian, adu- tul Gheorghe Iancu, s-a curăţat de
prafaţă de 50 ha. (N. Chirica). Au fost amenajate peste ,10 000 mp din cadrul cooperativei, e LOCU cîndu-şi o contribuţie însemnată mărăcini şi muşuroaie o suprafaţă
Deva : In cadrul asociaţiei de zone verzi — la blocurile C.F.R. INŢE NOI. încă 20 de familii ha- la dezvoltarea economico-socială a de 30 ha păşune, aparţinînd C.A.P.
locatari nr. 1 (preşedinte H. din Tîmpa, şcolile generale Băcia ţegane se vor muta în apartamen judeţului. Valoarea producţiei glo „Drum nou" din Strei-Săcel. Ioan
Munteanu, împuternicit T. Ru- şi Tîmpa, parcurile din faţa cămi tele noului bloc construit ce se va bale a fost îndeplinită, în primul Perţa. Ioan PopQvici, Ioan Stăni-
su), s-au curăţat cei 467 pomi nelor culturale din Băcia şi da curînd în folosinţă. Harnicul trimestru al acestui an, în procent loiu sînt doar cîteva nume ale
ornamentali, trandafirii şi gardul Tîmpa etc.), s-a reparat dru colectiv al şantierului de construc de 104,29 la sută, iar a producţiei celor care s-au evidenţiat prin
viu, s-au greblat zonele verzi, s-a mul în Băcia, Petreni şi Tîmpa pe ţii din oraşul Haţeg munceşte in marfă în procent de 163,81 la sută. hărnicie, o „Din cincinal în cinci
săpat în jurul pomilor şi trandafiri 000 ml şi s-au desfundat şanţurile tens la ridicarea unui bloc cu 70 Produsele secţiilor dale, placaje şi nal" — astfel a fost intitulat spec
lor, au fost reamenajate spaţiile pe 1 500 ml. Se vopsesc gardurile, de apartamente în zona noilor cioplitorie sînt de cea mti bună tacolul brigăzii artistice de agita
verzi şi s-au reînsămîntat cu iarbă se văruiesc faţadele la case, se blocuri care va fi terminat in calitate. (Dana M. Ganea, postul ţie a comitetului sindicatului de ia
l 000 mp. De asemenea, cu sprijinul curăţă şanţurile şi se mătură uli toamna acestui an. . (N. Sbuchea, de corespondenţi voluntari Sime întreprinderea „Victoria", prezen
cadrelor didactice A. Vlad şi E. Dră- ţele. Formaţia voluntară de pom subredacţia -voluntară Haţeg). ria) . tat la Tîrgovişte, în cadrul con
gan, de la Şcoala generală Dr. Pe pieri, în frunte cu Gh. Danciu — O LA odihna şi tratament. a SUBREDACŢIA VOLUNTARA cursului brigăzilor artistice de a-
tru Groza, au fost constituite patru unitate fruntaşă pe judeţ — îşi a- Vederi — cărţi poştale din staţiu DIN CALAN TRANSMITE : Colec gitatie ale metalurgiştilor. (Infor
asociaţii ale micilor locatari pe gru duce o contribuţie importantă şi nile balneoclimaterice Căciulata, tivul de muncă al secţiei turnăto maţii primite de ia coresponden
pe de blocuri din cadrul asociaţiei la gospodărirea comunei, fiind Felix, Mangalia, Olăneşti, Borsec. rie I a întreprinderii „Victoria" a ţii voluntari Alexandru Tuza, To-
noastre Ele se vor îngriji de între prezentă Ia toate acţiunile în Sîngiorz ş.a. au sosit şi sosesc pe dat peste pian. în cinstea zilei de sif C raşca, Traian Horvath, Dio-
ţinerea curăţeniei pe zonele verzi şi treprinse de consiliul popular. adresa comitetului sindicatului de 1 Mai. peste 357 tone piese turna nisie Muntean.).