Page 28 - Drumul_socialismului_1976_04

DRUMUL SOCIALISMULUI • NF
Pag. 2

MARŢI, 27
10,00 Buletin
10,10 Autori de
ră ; 10,30 Litera
gii ; 11,00 Buletin
de ani de Ia crearea Partidului Comunist Român Atlas folcloric;
Radio-TV
mieră
teca „U“; 12,
ştiri; 12,05 întîi
dia populară
preferat; 12,30
După cum se ştie, la invitaţia]
Manifestări Ziua de 1 Mai — sub semnul România, tovarăşul NICOLAE' 12,35 Revista şl
preşedintelui Republicii Socialiste |
De la 1 Ia 3; II
consacrate CEAUŞESCU, şi a tovarăşei ELENA \ rioşilor; 10,00
17,00 Buletin d<
săptă-1
CEAUŞESCU,
cursul
în
Radiopublicitatc;
înaltelor tradiţii revoluţionare nunii trecute preşedintele Republicii] contemporane; 1
roii neamului; :
aniversării Senegal, LEOPOLD SEDAR SEN- j rii; 20,00 Mari a
GHOR, împreună cu doamna CO-i
dorice; 20,30 Rit
LETTE SEDAR SENGHOR, a efec-1
ale clasei muncitoare • tuat o vizită oficială în ţara noas- l ficienţă; 20,45 M
sa dumneavoast
„ŞTAFETA CRAVATELOR ROŞU intr-o oră; 23,00
CU TRICOLOR" tră. | zicale.
In cadrul convorbirilor oficiale, 1
Ampla manifestare pionierească, xemplu grăitor îl constituie în a- teze şi în anul acesta, cu credinţa cei doi preşedinţi şi-au exprimat I MIERCURI,
consacrată in actuala ediţie apropia­ In anul 1889, primul Congres al neînfrîntă în biruinţa finală, pen­ satisfacţia faţă de evoluţia ascerri.'
tului Jubileu de la 8 Mai, a ajuns, Internaţionalei a Il-a a hotărît ca ceaslă privinţă lozincile lansate de dentă şi rodnică a relaţiilor din-ţ G,00 Radioprog
duminică, în etapa pe zone. Locu­ ziua de 1 Mai să devină sărbătoa­ Partidul Comunist Român cu pri­ tru revendicările ei drepte şi pen­ ţii; .8,00 Sumari
rile istorice de la Sarmizegelusa. rea solidarităţii internaţionale a lejul zilei de 1 Mai 1923, cînd — tru marile idealuri ale socialismu­ tre cele două ţări. S-a pus în evi­ La microfon, mc
Costeşti. Ţebea, Deva, Hunedoara şi celor ce muncesc, simbol al înfră­ într-un glas cu întregul popor lui". Manifestul arăta în continua­ denţă hotărirea comună de a ac­
din Valea Jiului au cunoscut, odată ţirii muncitorilor de pretutindeni muncitor din ţara noastră — s-au re că pretutindeni clasa muncitoa­ celera dezvoltarea acestor relaţii
cu predarea ştafetelor, ample parăzi în lupta împotriva exploatării ca­ făcut auzite din pieptul zecilor re se află în luptă pentru apărarea pe tărim politic, economic, tehni-
„trec detaşamentele", ceremoniale libertăţilor democratice contra pe­ co-ştiinţific, cultural, dc a aşeza pe
pioniereşti, spectacole evocatoare şi pitaliste. Considerată ca una din­ de mii do mineri manifestanţi din ricolului fascist. De aceea, „clasa ■
entuziaste întreceri sportive. tre cele mai vecbi. şi frumoase Valea Jiului chemările la luptă : baze stabile şi de lungă durată co­
tradiţii, 1 Mai se leagă de amin­ „întîi Mai să triumfe „Să cu­ muncitoare trebuie să-şi strîngă laborarea bilaterală, de a asigura SELECTIUNI DIN
DIALOG ŞTIINŢIFIC tirea unor veritabile momente din cerim munca de 8 ore !“, „Jos co­ rîndurile de acest 1 Mai, pentru a un viitor trainic bunelor raporturi
istoria luptelor eroice ale clasei dul reacţionar al muncii !“, „Pace manifesta voinţa ei, de a apăra li­ româno-senegaleze.
Biblioteca judeţeană din Deva a muncitoare, ale poporului român adevărată în lume !". bertăţile publice şi a lupta pentru tă; 9,00 Buletin
organizat un fructuos dialog ştiinţi­ respectarea lor integrală". Voinţa comună a celor două Odă limbii rom
fic pe marginea cărţii ..Drama reli­ — sub conducerea partidului co­ Manifestările de 1 Mai aveau în­ ţări s-a concretizat, la- sfîrşitul vi­ nos de dragoi
gioasă a omului" de Al. Babeş, a- munist — pentru o viaţă liberă şi totdeauna un program concret de „Aceste acţiuni — aşa cum se a- zitei, în Declaraţia Solemnă Co­ 11.00 Buletin d
părulă în Editura ştiinţifică şi en­ demnă. luptă economică şi social-politică, rată în Programul partidului — Microfonul pion
ciclopedică. Prezenţa numeroasă a Documentele vremii ne mărtu­ adecvată progresului societăţii. In au culminat cu puternica demon­ mună, dată publicităţii, în semna­ Buletin de şt
lucrătorilor de la Baza judeţeană de straţie de la 1 Mai 1939, ilustrînd rea altor documente, între care A- tîinire cu m
aprovizionare — unde s-a organi­ risesc că sărbătoarea muncii era anii crizei economice, de exemplu, hotărîrca maselor largi populare cordul de cooperare economică, Iară şi in te
zat dezbaterea — întrebările şi răs­ cunoscută în vechile aşezări prole­ la sărbătorirea zilei de 1 Mai 1931, de a lupta cu arma în mină îm­ tehnică şi ştiinţifică, Comunicatul ferat ; 12,30 I
punsurile, participarea interesată Ia tare ale judeţului nostru încă din s-a subliniat printre altele că : ricc; 12,35 Vîrst
dialog, au făcut din întîlnirea cu 1890. Ea era aşteptată cu multă „Muncitorimea hunedoreană trebuie potriva Germaniei fasciste". comun. Protocolul de cooperare In româneşti de it
cartea ştiinţifică o . manifestare . reu­ ardoare în fiecare an de către Partidul Comunist Român a ară­ domeniile mineritului, industriei, 13.00 De la 1 la
şită. (Elena Coslea — Deva). muncitorimea hunedoreană. 1 Mai să protesteze contra concedierilor, tat că singura cale pentru a salva dezvoltării rurale, asistenţei tehnice invitaţilor; 16,00
— „sărbătoarea noastră" ■— cum o reducerilor de salarii etc. Asigura­ ţara de fascism şi război este al­ şi formării de cadre. 16,15 Fotbal mii
INTILNIRE CU rea păcii mondiale — se arăta în Convorbirile finale şi semnarea 18,20 Orele serii
POEZIA PATRIOTICA numeau minerii din Valea Jiului,, manifest — este de asemenea, una cătuirea unui front comun de luptă populară; 20,40
se oferea ca un • prilej strălucit din cele mai importante îndatoriri, antifascistă. în anii dictaturii sîn- documentelor oficiale au fost pre­ dresa clumncavo
Membrii cenaclurilor literare de la pentru muncitori de a se înfrunta căci un război aduce numai să­ geroase, apoi în anii războiului, co­ cedate de o bogată gamă dc mani­ zi într-o oră; 2U
şcolile generale nr. I şi 2 din Deva deschis cu patronii exploatatori răcie muncitorimii şi ţării". muniştii, uteciştii, muncitorii şi ce­ festări ale prieteniei româno-sene­ da nocturnă.
s-au intîlnit, simbătă, cu membri ai pentru revendicările lor arzătoare tăţenii. cu vederi progresiste şi de.- galeze. In cursul unei vizite pro­
cenaclului „Ritmuri" din localitate ca : opt ore de muncă, concedii In anii care au urmat, sărbăto­ mocratice au fost urmăriţi-cu deo­ JOI, 29 /
într-un reuşit recital de poezie pa­ plătite, salarii corespunzătoare şi rirea zilei de 1 Mai a constituit sebită înverşunare. In lagăre şi în­ tocolare făcută preşedintelui Repu­
triotică. Inlilnirea a prilejuit micilor un deosebit prilej de afirmare a blicii Socialiste România, tovarăşul 6,00 Itadiopr
poeţi cunoaşterea mişcării lite­ alte libertăţi democratice. chisori, mulţi militanţi au fost a- Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşei mineţii ; 10,00
rare din judeţul nostru, precum şi Ziua de 1 Mai avea o dublă voinţei de luptă a muncitorilor îm­ sasinaţi de către slugile regimului Elena Ceauşescu, înalţilor oaspeţi ştiri ; 10,lo
vizitarea expoziţiei de carte deschi­ semnificaţie. In primul rînd, aceas­ potriva pericolului fascist. Sub militaro-fascist. Lupta însă a con­ le-au fost înmînate Ordinul „Steaua Horia Moculescu
să la Casa de cultură din Deva. semnul luptei contra fascismului, tinuat. în dialog ;
tă zi măreaţă era un simbol al so­ pentru democraţie şi pace, la 1 Republicii Socialiste România" cla­ de ştiri; 11,35 1
lidarităţii muncitorilor de pretu­ După insurecţia naţională arma­
EXPOZIŢII DE CARTE Mai 1936, muncitorii mineri din sa I. De asemenea, preşedinţii 12,30 Ştiinţa la /
tindeni, o zi a demonstraţiilor, a tă antifascistă şi antiimperialistă Nicolae Ceauşescu şi Leopold Se- ta şlagărelor; 13
La şantierul nr. 3 baraj, de la Hi­ protestelor. şi a chemărilor la luptă Zona Bradului au rostit cuvîntări de la 23 August 1944, la 1 Mai dar Sengbor au vizitat cartierul Ti­ 3; 15,00 Tehnic-c
drocentrala Rîu Mare-Retezat s-a des­ împotriva exploatării capitaliste. In şi ■ au lansat chemări la luptă, 1945, ţara noastră sărbătorea pri­ tan şi întreprinderea „23 August" diojurnal; 16,15 î
chis o expoziţie de carie social-po- al doilea rînd, ea era o adevărată „Ziua de 1 Mai — se sublinia în­ mul întîi Mai liber, zi de mare cîntec; 16,25 Ate
litică şi tehnică. Expoziţia, cu vîn- sărbătoare a muncii, de mare am­ tr-un astfel de manifest — bucurie, de sărbătoare a primelor din Capitală, precum şi o seamă de letin de ştiri;
zare, înlesneşte constructorilor procu­ ploare, la care erau prezente vesti­ va fi sărbătorită, ca întotdea­ succese obţinute de poporul român obiective economice, istorice şi de familiei; 18,00 Oi
rarea ultimelor noutăţi din tipăriturile una, de toată suflarea mun­ artă din nordul Moldovei. Panoramic econc
social-politice şi tehnice. La Casa de tele fanfare muncitoreşti, întrece­ după victoria de la 6 martie, de zică pe adresa
cultură din Deva s-a deschis expozi­ rile culturale şi sportive ale tine­ citorească de pe întreg glo­ încredere în noul destin, socialist, Un moment important .în cadrul tră; 22,00 O zi îi
ţia „Retrospectivă editorială 1971— retului, cîntccul, jocul şi dansul. bul pămintului şi în ciuda vre­ al patriei noastre. vizitei l-a constituit solemnitatea Bijuterii muzical
1975“, organizată de Biblioteca jude­ După crearea Partidului Comu­ murilor grele şi ameninţătoare ce a avut loc vineri, în cadrul că­
ţeană. Sint expuse cărţi social-poli­ pentru clasa muncitoare, muncito­ NICOLAE WARDEGOER reia preşedintelui Republicii Sene­ VINERI, 30
tice, tehnice, ştiinţifice, beletristice, nist Român, adevăratul conducător gal i-a fost-' conferit titlul de Doc­
de critică literară, precum şi tipări­ al clasei muncitoare, sărbătorile de rimea conştientă de rolul său is­ cercetător la Filiala Deva 6,00 Radioprtig
turi editate în judeţul Hunedoara. 1 Mai au dobîndit un caracter re­ toric în aceste timpuri de prefa­ tor Honoris Causa al Universităţii ţii; 8,00 Sumari
voluţionar, organizat şi unitar. E- cere generală trebuie să manifes­ a Arhivelor statului din Bucureşti. La microfon,
ferată ; 10,00
ştiri ; 10,30 Si
Atlas folcloric
tin de ştiri ;
ca „U“; 12,00 Bi
12,05 In tîinire cu
II PtîGATltfA CONGRESULUI EDUCAU MITICE SI CULTURII SOCIALISTE 12,30 Mărturii iî
Iară si interpr
Revista şlagărek
15,03
1 la 3;
16,45 Muzică uşc
letin de ştiri; 11
trie: 17,50 Cînte
Tradiţia revoluţionară, puternic Cum se înfăptuiesc măgurile adoptate în \ străbun; 20,15 C
serii; 20,00 Cînt<
20,40 Muzică pe
neavoastră: 22,o
adunările de dezbateri ideologice oră; 23,30—3,00
turnă.
mijloc de formare a omului nou SÎMBATA
Activitatea politico-educativă vizează 7,00 Radiojurna
După cum se ştie, muncitorimea crează bine, cu grijă şi atenţie, a- mină şi preparaţie, unde se orga­ 7,35 Muzică pop
Lupeniului,' ca dealtfel: a întregii jutînd pe noii veniţi să cunoască nizează, dealtfel, şi sesiunile de e- . i mărul presei;
Văi a Jiului, are o bogată tradi­ mina, oraşul, istoria lor, să-şi în­ xamene. Pe de altă parte, cadre­ în permanenţă un 11011 mod de a gîndi,} muzicale; 9,00 l
ţie revoluţionară, formată în focul suşească bine bărbăteasca meserie le didactice intră periodic în mină lui mai; 9,15 Ci
luptei împotriva exploatării capi­ de miner şi s-o practice cu trage­ sau în preparaţie pentru a vedea lătorie pe merid
taliste, a asupririi sociale şi naţio­ re de inimă şi cu rezultate bune. şi înţelege condiţiile de muncă ale o noii atitudine faţă de muncă lui; 10,30 ""mere
nale. Cînd vorbim de această rea­ Ba, mai mult,’ majoritatea brigăzi­ minerilor şi preparatorilor elevi. nere eaţiei;
litate, avem în vedere nu o luptă lor de mineri depun un efort su-. Aceasta are o influenţă binefăcă­ Măsurile adoptate în unanimitate ei, avind în vedere că in exploata- l eelec ^ i;i oî)Ci
tografe pe port
sau o grevă izolată, ci o mişcare plimentar, generos, în această mun­ toare asupra profesorilor şi învă­ de comunişti în adunările generale rea lor au intrat utilaje complexe, lui românesc;
largă şi profundă, conştientă, con­ că, preluînd, pentru o perioadă, o ţătorilor. Acţiunile pe care le or­ de dezbateri ideologice îşi dovedesc care cer mai multe cunoştinţe în \ deschis, populară; 12,10
•tic i
Cursul
fost
manipulare;
a
dusă şi îndrumată de partidul co­ parte din sarcinile de plan ale nou­ ganizăm împreună cu şcolile sint din plin utilitatea, influenţează zi si se desfăşoară cu regularitate. Co- \ gosie acestui
munist. lui lor tovarăş de muncă. Această multiple şi variate, vizînd culti­ de zi realizarea exemplară a sarci­ muniştii de la transporturi au ce- i Emblemele spiri
nilor de producţie, sensibilizează un
Paginile luptei revoluţionare, dăruire este definitorie pentru mi­ varea la copii a respectului faţă nou mod de a gindi, o nouă atitu­ rut printre altele să sporească rolul L resc; 12,45 M
13,00 De la 1 1
scrise uneori cu sînge, constituie ner şi are o mare capacitate de de mineri, faţă de calităţile şi tra­ dine faţă de muncă. Aş vrea să mă şi atribuţiile şefilor de echipe, aceş- i ridian-club; 16.
tia să desfăşoare o activitate agi-i
pentru organizaţiile noastre de influenţare asupra Umărului anga- . diţia lor revoluţionară. La momu- opresc la cîteya dintre acestea, a tatorică necontenită in rîndurile num- * tisment muzical
partid, pentru organizaţiile de ma­ jat. încă de la început acest efort mentele şi locurile istorice, unde căror înfăptuire este in curs la ma­ cilorilor, în sinul fiecărei echipe. Cei) radiofonic; 18,50
să şi obşteşti, un bun mijloc de impune respect faţă de tovarăşii s-a desfăşurat greva din august joritatea locurilor de muncă. Mem­ mai mulţi comunişli-şefi de echipă Iară; 19,10 Efig
educaţie revoluţionară, comunistă. de muncă, obligă la însuşirea te­ 1929, au loc întîlniri cu mineri brii noştri de partid din toate cele şi-au însuşit şi respectă această ce-) Radiojurnal; 20,
Evident că acest mijloc îl folosim meinică a mineritului, la solida­ vîrstnici, cu membri de partid 'din 12 organizaţii au hotărît ca sarcini­ rinţă, care are urmări pozitive in. voluţionare ale
le de plan să fie aduse in perma­
lei de 1 Mai p
Intr-un context mai larg de for­ ritate, sprijin şi întrajutorare reci­ ilegalitate, se fac primiri în orga­ nenţă la cunoştinţa tuturor munci­ munca fiecărui component al for-) mânesc; 21,00 B
me şi mijloace educative, insepa­ procă, trăsături care, pentru mun­ nizaţiile U.T.C. şi de pionieri, con­ torilor, să fie defalcate pe trimestre, maţiei. Pentru a ne acoperi necesa-t 21,05 Ritmuri
rabil legate şi prin obiectivele an­ ca de miner, sint deosebit de im­ cursuri tematice' etc. De asemenea, luni, decade şi săptămini, pe locuri rul de forţă de muncă la unele mc- i nuu ; 22,00 Rac
serii deficitare, ca sudori şi maca- /
samblului muncii de formare a o- portante. Dealtfel, din această in­ In club' şi în căminele de nefami­ de muncă. Măsura se respectă cu răgii, comuniştii au cerut conducerii ) Buletin de ştir:
mului nou. tensă preocupare s-a şi născut în lişti sint prezentate cărţi şi filme stricteţe şi roadele ei se văd in rea­ uzinei să se organizeze cursuri de t
întrecerea socialistă iniţiativa care evocă trecutul de muncă şi lizarea ritmică a planului de pro­ DUMINIC
Principalele categorii de oameni ducţie, in depăşirile obţinute în pe­ calificare pentru aceste meserii. Am-'
în mijlocul cărora desfăşurăm a- „Prietenul noului angajat", însoţită luptă revoluţionară al minerilor, rioada ce a trecut de la începutul bele cursuri s-au deschis şi în cu-1 7,00 Radioju
rînd vom avea meseriaşii noştri, con­
a- 1
ceastă activitate sint tinerii, elevii, de înmînarea unor trofee şi pre­ concursuri de creaţie plastică şi anului, în înfăptuirea angajamente­ form hotărîrii adoptate do comunişti, i presei ; 8,00 V
precum şi noii veniţi la exploată­ mii pentru cele mai bune rezul­ poetică, întîlniri, seri de poezii şi lor luate in cinstea zilei de 1 Mai. Cunoscînd că /nulii dintre tinerii 1 pentru azi ; 8,1
rile miniere sau în alte unităţi eco­ tate în stabilizarea $i calificarea recenzii. Comuniştii au stabilit ca întrecerea ce se angajau la noi se integrau i zicale ; 9,00 Or;
socialistă să fie mai judicios orga­
nomice ale oraşului. Direcţiile mai oamenilor. Comitetul orăşenesc organizează nizată, criteriile ei să fie mai clare, mai greu, unii chiar plecau după » Antologie lirică
magazinul ferm
miner
însuşirea
dc
meseriei
importante ale muncii educative în este doar o latură a preocupărilor periodic schimburi de experienţă afişate la toate punctele şi locuirile o vreme, comuniştii au stabilit cal tîinire eu mei o
care utilizăm mai frecvent trecutul noastre ,?u noii angajaţi. De regulă, între comitete şi birouri ale orga­ de muncă, periodig rezultatele să sarcină permanentă pentru cei mai / interpretul pre
de luptă al minerilor sint forma­ organizaţiile U.T.C. de la mină nizaţiilor de bază de la mină cu fie popularizate, ca şi numele evi­ buni muncitori, membri de partid,! toate pentru to
să ia în grijă cite un tînăr, de care/
rea atitudinii socialiste faţă de cele din alte unităţi economice pe denţiaţilor şi fruntaşilor, atît la ga­ să se ocupe o vreme sub toate as- \ jurnal ; 13,30
muncă şi • vutul obştesc, însuşirea sau preparaţie se apropie de ei, se problematica stilului şi metodelor zetele de perete, cit şi prin panouri, pecteie, profesional, politic, în viaţa j 15,00 Divertis-cl
-
-------, -............ (a (
„
şi muzică ; 20,i
interesează de condiţiile lor de hra­
unor trăsături ca cinstea, corecti­ nă şi cazare, le organizează timpul de muncă. Cu aceste prilejuri, or­ afişe, în adunările grupelor sindica­ de după orele de muncă. Prin aceas-) 20,15 Estrada di
tudinea, demnitatea, combativitatea, ganizaţiile de partid pot învăţa le. Şi această măsură se respectă tă legătură strinsă, omenească între l Radiojurnal ; <
şi intransigenţa faţă de fenomenele liber la club sau în căminele de din fermitatea şi exigenţa organi­ şi dă roade. în majoritatea adunări­ noii veniţi şi veteranii noştri, oa-) sportiv.
lor de dezbateri ideologice, membrii
nefamilişti. In repetate rînduri se
negative, trăsături pe care le în- organizează întîlniri cu minerii zaţiilor de la mină în conducerea de partid au propus şi hotărît ca meni cu mare experienţă, s-a reduşi
tîlnim cu prisosinţă în mişcarea întregii activităţi, din răspunderea iniţiativele bune, valoroase să fie simţitor fluctuaţia, tinerii se stabi- 1 LUNI,
lizează şi se afirmă mult mai uşor. (
muncitorească, revoluţionară şi ca­ vîrstnici, care le vorbesc despre cu care îşi înfăptuiesc rolul de extinse, generalizate în întreaga u- Şi în uzină avem peste 60 la sută i
6,00 Railiopro
re au astăzi ca teren de afirmare ' condiţia' minerului din trecut, seri conducător. Asemenea schimburi zină. M-aş opri in mod deosebit Ia tineret. ţii ; 8,00 Suma
educativ-distractive, acţiuni cu car­
realităţile făuririi societăţii socia­ de experienţă au fost organizate cîteva iniţiative pe care comuniştii Pentru noi, măsurile adoptate de? La microfon, r
liste multilateral dezvoltate. tea şi filmul etc., în care se evocă şi la U.T.C. între vechii activişti le-au generalizat de pe acum : „Cea tă ; 9,00 Buleti
pagini din istoria Lupeniului. şi cei de azi. mai îngrijită maşină", Nici un gram comunişti, în dorinţa vie de a munci)
Cum spuneam, una din' principa­ Organizaţiile de partid de Ia mai bine, a ridica prestigiul firmei,» Revista literari
lele categorii de oameni în rîndul mină şi preparaţie desfăşoară o în această perioadă de pregătire de metal pierdut", „Cel mai curat a îndeplini cu cinste planul de pro- \ Discoteca „U“
de ştiri ; 12,05
cărora ne străduim să cultivăm muncă susţinută de educaţie în co­ a Congresului educaţiei politico şi loc de murcă", „Nici o piesă rebu- ducţie sint obiective de lucru de/ Jodia populară
cea mai mare însemnătate. Organi- \
ceea ce este mai de preţ din tre­ laborare cu şcolile. Mă voi referi culturii socialiste, ca şi într-o per­ tată". Mai cu seamă prima îşi do­ zaţ iile de partid acţionează respon-i preferat ; 12,30
vedeşte din plin eficienţa. Aveam îna­
cutul nostru revoluţionar, o for­ aici doar la una care mi se pare spectivă mai largă, organizaţia o- inte multe probleme cu îngrijirea săbii pentru a determina un nou ) 12.35 Revista ţ
mează noii veniţi. Aceşti oameni, mai concludentă din punctul de răşenească de partid va întreprin­ maşinilor, staţionările erau mari. Dc mod de a gindi, o atitudine nouă, i De la I Ia 3 ;
sau marea lor majoritate, n-au pe vedere al problematicii pe care o de o gamă şi mai largă de activi­ cînd se aplică iniţiativa, dotată şi înaintată faţă de muncă — premise) dolescenţilor ;
nimeni în Lupeni; n-au familii, abordăm. Prin această conlucrare tăţi folosind mai mult tezaurul bo­ cu un ranion transmisibil, care stă sigure ale îndeplinirii pe mai departe/ nai ; 16,25 Edi'
17,00 Buletin i
a Programului ideologic al partidu-)
n-au prieteni. In aceste condiţii, se realizează acţiuni cu dublu e- gat de tradiţii revoluţionare ale pe maşina fruntaşului cite o săptă- lui. Antena tineret!
minerilor în întreaga activitate e-
colectivele noastre de muncitori fect. Despre ce este vorba ? Şcoala ducativă. mînă, s-au redus foarte mult staţio­ GRAŢIAN ŞTEFAN ^ serii ; 20,0Q. Te
nările neproductive ale maşinilor, u-
au datoria să asimileze, ca să spun nr. 1, de pildă, sprijină preocu­ tilajelor şi agregatelor. Comu­ locţiitor cu probleme organizatorice Iţ 21.35 Muzică p
aşa, pe cei veniţi. Şi, trebuie să parea celor două unităţi de a aju­ IOAN MARCU niştii din organizaţia de partid de neavoastră ; 2S
spunem că în . această direcţie, în ta angajaţii să-şi completeze stu­ secretar al Comitetului orăşenesc la forjă au cerut să se organizeze al secretarului comitetului de partid i oră ; 23,oo Bij
cele mai multe colective, se lu­ diile prin consultaţii periodice la de partid Lupeni un curs de calificare anume pentru de la U.U.M.R. Crişcior ————•—■