Page 3 - Drumul_socialismului_1976_04
P. 3
DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6109 © MARŢI, 6 APRILIE 1976 Pag. 3
(
■•ţf-
Transformarea Partidului Socia după crearea Partidului Comunist grupurilor comuniste, redăm urmă
list în Partidul Comunist Român, Român. Mărturiile scrise şi scoase torul text de arhivă : „Toţi mem
la Congresul din mai 1921, a mar la iveală atestă faptul că, în Va brii aveau menirea ca la rîndul
cat triumful ideologiei marxist-le- lea Jiului, primele organizaţii co lor să facă propagandă pentru a
niniste în mişcarea muncitorească muniste s-au constituit în toamna obţine aderarea şi a altor membri
din tara noastră, începerea unei anului 1923, la Lupeni şi Vulcan. pentru partid. Această propagandă
etape noi, superioare, în lupta şi Acestea au luat fiinţă în focul s-a făcut de noi în locuri publi
istoria poporului nostru. luptelor muncitoreşti pentru drep ce, pe stradă şi ori unde aveam
turi politice şi condiţii mai bune
De la crearea sa, Partidul Co prilejul.... Propaganda se făcea
munist Român a fost permanent de muncă şi de trai, odată cu ri prin răspîndirea ziarului „Socia Sala maşinilor de Ia Centrala termoelectrică Mintia — locui undo
în fruntea clasei muncitoare ; sub dicarea unor cadre noi, revoluţio lismul" şi „Munkâs", precum şi se produc milioanele de kilowaţi.
conducerea sa proletariatul din nare. prin cuvinte de convingere ale cla
ţara noastră şi-a spus cuvîntul în Cercetarea exigentă a documen sei proletariatului, arătîndu-le o-
toate evenimentele importante ale telor de arhivă amintite ne îngă glinda vieţii comuniste, care luptă
■ ţării, situîndu-se în prima linie a duie să tragem concluzia că ase pentru dezvoltarea proletariatului Sub conducerea partidului — pe trepte tot mai
iupt&ior pentru progres social. menea grupuri comuniste au exis şi înfrîngerea burgheziei...".
tat şi în alte localităţi din judeţul
La 1 ianuarie 1924, în vederea Hunedoara. Astfel, din scrisoarea La puţin timp după constituirea
pregătirii celui de-al III-lea Con comuniştilor de la Lupeni, din 11 organizaţiilor comuniste, organele
gres al partidului, Comitetul Cen ianuarie 1924, rezultă că pregăti siguranţei burgheze au şi început înalte de progres şi civilizaţie socialistă
tral al P.C.R. s-a adresat printr-o rea acţiunilor sindicale şi comu persecuţiile împotriva lor. Autori
scrisoare organizaţiilor comuniste niste se făcea la Deva, „deoarece tăţile au descoperit acţiunile co
din Hunedoara, solicitînd o dare la noi (în Valea Jiului — n.a.), e- muniştilor şi au arestat activul de
de seamă asupra activităţii. xista starea de asediu nr. 3 şi nu partid de la Lupeni şi Vulcan. Si e t i c a
Ca răspuns la scrisoarea amin mai cu aprobarea prefectului de tuaţia a devenit şi mai grea odată
tită a fost întocmit conceptul pri judeţ puteam ţine asemenea întru cu ilegalizarea partidului comunist. Ramură de covîrşitoare impor cabile obţinute in cincinalul 1971—
mului raport de activitate al orga niri şi sub supravegherea autorită Activitatea partidului însă n-a mai tanţă pentru dinamica economiei 1975, energeticienii de la Mintia
nizaţiei comuniste din I.upeni. Cu ţilor militare şi poliţieneşti...". putut fi întreruptă. Partidul comu noastre naţionale, ENERGETICA a au încheiat şi primul trimestru al
prilejul cercetărilor efectuate în a- La 16 decembrie 1924, Siguranţa nist a continuat să desfăşoare o cunoscut, în ultimii ani, o dezvol acestui an cu frumoase realizări :
ceastă direcţie, au fost găsite în din Petroşani raporta Parchetului vastă activitate prin organizaţiile tare fără precedent, înscriind ju o producţie de peste 1,5 miliarde
arhive cîteva scrisori, mai precis din Deva că : „în ultimul timp, în muncitoreşti şi de masă, legale şi deţul Hunedoara pe .primul loc pe kWh.
corespondenţa purtată de către or raza Petroşanilor, s-au răspîndit ilegale, îndeosebi prin Sindicatele ţară în ceea ce priveşte puterea o Raportat la primul an al cin
ganizaţiile comuniste din Valea afişe comuniste. Toate autorităţile unitare, Blocul muncitoresc-,ţără- instalată şi pe locul II la produc cinalului trecut, consumul propriu
Jiului cu membrii C.C. al P.C.R., ne-am întrunit şi în urma hotărî- nesc şi altele, prin care a ţinut ţia de energie electrică. tehnologic a scăzut an de an, iar
• Primul mare izvor de ener
combustibil
de
consumul
conven
cu alţi militanţi comunişti, precum rilor luate, Siguranţa din Petro o legătură -strînsă cu masele largi, gie electrică din judeţul nostru a ţional a fost, în 1975, cu 12,11
şi unele acte oficiale ale autorită şani a descoperit complet firul ur îndrumîndu-le competent activita fost grupul de 50 MW pus în func grame pe kWh mai mic decît în
ţilor. In aceste documente de mare mat, arestînd toţi indivizii în cau tea lor revoluţionară. ţiune la termocentrala Paroşeni, în 1971.
însemnătate se reflectă împrejură ză". Deci, există dovezi certe că aprilie 1956, adică exact acum 20 • în prezent, Judeţul Huncdofr
rile în care au luat fiinţă şi au şi la Petroşani au existat aseme W1COLAE WARDEGGER de ani. ra contribuie la producţia totală
activat primele organizaţii comu nea grupuri comuniste. cercetător !a Arhivele statului e Prin intrarea în funcţiune, în de energie electrică a ţării cu 13,2
niste pe meleagurile liunedorene, în ceea ce priveşte activitatea Filiala Deva 19G3, a celui de al IV-lea grup e- la sută.
nergetic (de 150 MW), termocen ® In cincinalul trecut, lumina e-
trala Paroşeni atingea puterea in lecirică a pătruns în 36 de sate do
stalată de 300 MW, fiind, la vre pe meleagurile liunedorene, au fost
mea aceea, cea mai mare termo puse in funcţiune 10 staţii do
centrală din ţară. transformare de 110 kV, iar volu
o După 10 ani de ia primul „pa mul instalaţiilor de transport şi
ralel" făcut la Paroşeni, adică în distribuţie a energiei electrice a
Programul de edificare a soci vorbă cu toţi oamenii noştri, le-am ducaţie : se citesc ziare, au loc 1966, u luut fiinţă întreprinderea crescut cu 500 milioane lei.
etăţii socialiste multilateral dez demonstrat că din neglijenţa lor scurte discuţii asupra politicii in „Centrala termoelectrică" Deva . în continuare, dinamica energe
voltate este o expresie a mani lucrurile merg rău, apoi am sta terne şi externe a partidului, se (azi I.E.C. Deva), care avea să ticii liunedorene va cunoaşte noi
festării rolului de conducător al bilit unele măsuri care să prevină organizează o viaţă colectivă în primească în exploatare, în nu dimensiuni.
partidului. El se adresează nu nu repetarea fenomenului. între altele care oamenii să se simtă bine. mai 5 ani de zile (1966 — 1971), « In actualul cincinal, producţia
mai .comuniştilor, ci tuturor oa am dat în supravegherea cîtorva Experienţa cîştigată pînă în pre toate cele patru grupuri energe de energie electrică a judeţului
menilor muncii. Acţionînd în spi comunişti întregul parc de agre zent o vom extinde şi la alte şan tice de cîte 210 MW, instalate pe nostru va reprezenta cu 16,2 la sută
ritul exigenţelor programului, or gate şi maşini, oerîndu-le să răs tiere. malul Mureşului, la Mintia. mai mult decît în cincinalul tre
ganizaţia de partid de la Staţia de pundă de buna lor funcţionare. în Remarc aici un fapt important : o Azi, la vremea jubileului ener cut în producţia totală de energio
utilaje pentru transporturi a scurtă vreme lucrurile s-au în datorită activităţii pe care o des geticii hunedorenc. două cifre sînt electrică a ţării.
semnificative : peste 26,8 miliarde
I.C.S. Hunedoara desfăşoară o ac dreptat. făşurăm permanent în mijlocul oa kWh a produs termocentrala Min 9 La Mintia vor intra în func
tivitate susţinută în rîndul oame Din toate acestea am tras con menilor, obţinem şi rezultate bune. tia de la punerea în funcţiune a ţiune noi capacităţi de producţie.
Recent, am făcut apel la cei de
o Vor fi puse în funcţiune, în
nilor, pentru că ei sînt cei care cluzia că trebuie să acordăm o la balastiera din Săuleşti, precum primului grup (în 31 noiembrie perimetrul judeţului, 20 staţii do
înfăptuiesc sarcinile şi obiective atenţie mai mare oamenilor care şi la şoferi, să întreprindem o ac 1969) şi pînă în prezent, anul cel mai 110 kV, două staţii de 220 kV şi o
le stabilite. Cu ei înfruntăm gre lucrează pe şantierele îndepărtate. ţiune mai amplă pentru asigura rodnic fiind 1975, cînd „Steaua de staţie de 400 bV.
utăţile, cu ei le învingem. Ca urmare, comitetul de partid a rea şantierelor cu agregate — ba pe Mureş" a pulsat în sistemul e- o Volumul instalaţiilor de trans
şi stabilit unele măsuri care să nergetic naţional aproape 5,450 mi port şi distribuţie a energiei elec
Colectivul nostru lucrează cu un last, nisip etc. De fiecare dată au
mare număr de utilaje şi maşini întărească răspunderea oamenilor venit mai mulţi decît am scontat, lioane MWh, pe ansamblul I.E.C. trice va creşte cu 63 Ia sută, iar
pe toate şantierele I.C.S.H. Mo pentru propria lor activitate, iar ceea ce este expresiv în privinţa Deva, producţia fiind de peste 7 cel al livrărilor de energie electri
dul în care funcţionează această comuniştii să acţioneze în calita prestigiului de care se bucură or miliarde kWh. că va marca o creştere de 43 la
dotaţie depinde în măsură hotă- tea aceasta nu numai în adunările ganizaţia de partid în colectivul a Continuînd rezultatele remar sută.
rîtoare de felul în care lucrează generale, ci permanent, în toate pe care îl conduce.
oamenii, de conştiinciozitatea lor. împrejurările, să ajute oamenii să in comunele judeţului
Dar nu, toate şantierele pe care învingă greutăţile, dar şi proprii VASILE RĂDUŢ
le deservim se află în Hunedoa le lor neajunsuri. La Aiud, de secretarul Comitetului de partid
ra ; cu cele din localitate lucru pildă, av.em un nucleu de 20 de de la 5.U.T. — i.C.S. Hunedoara
rile sînt mai simple. Mai greu comunişti care fac parte din or
este pentru organizaţiile noastre ganizaţiile noastre, din staţie. Co Să se intens îice acţiunea de contractări
de partid cînd este vorba de mun mitetul de partid le-a dat împu
ca cu oamenii aflaţi pe şantierele ternicirea şi sarcina de a veghea încheierea de contracte pentru Română, Peştişu Mic, Orăştioara
de ! ■! ,Călan, Aiud, Oţelu Roşu si şi de a răspunde de întreaga Ac creşterea şi livrarea de animale de Sus, Mărtineştl, Densuş, Rîu
altele. tivitate ce se desfăşoară acolo, şi produse animaliere cu gospo de Mori şi altele. La contractarea
Nn de mult, aflam că la şan în ultima vreme s-a întărit consi dăriile populaţiei, acţiune care se de animaie au obţinut cele mai
tierul I.M. Aiud utilajele noastre derabil spiritul de exigenţă şi aniversării a 55 de ani desfăşoară în toate localităţile ju bune rezultate comunele Balşa,
deţului, s-a soldat cu rezultate
merg rău, că o parte însemnată combativitate. Au loc scurte ana Ibune acolo unde consiliile popu Băiţa, Beriu, Brănişcâ, Buceş,
din ele pur şi simplu nu mai lize asupra muncii, se ia poziţie de fa crearea P.C.R. lare au organizat bine munca şi Ilia, Zam, Lăpugiu de Jos, Văli-
şoara, Bucureşci, Lunca Cernii şl
funcţionează. Comitetul de partid au desfăşurat o activitate susţinu altele, iar cu’ realizări sub posi
şi conducerea unităţii au trimis a- critică faţă de lipsuri şi abateri. tă, permanentă.
colo cîţiva comunişti pentru a da Cu alte cuvinte se simte că şi pe OMAGIU PARTIDULUI Acum, cînd facem bilanţul pri bilităţi sînt comunele Topliţa,
o mină de ajutor celor în cauză. şantierele îndepărtate se acţio Sub acest generic şi-au înscris mului trimestru din acest an, con Baru, Bulzeştii de Sus, Răchito-
va, Cerbăl, Densuş, Unirea, Măr-
Ce se constatase ? Că a slăbit a- nează în chip comimiat, energic pionierii de la Şcoala generala statăm că cele mai bune rezultate tineşti, Băcia, Baia de Criş, Ribi-
nr. 7 din Hunedoara manifestări
la contractarea laptelui de vacă
tenţia la întreţinerea şi repararea şi cu răspundere. le consacrate aniversării a 55 de şi oaie le-au obţinut comunele ţa, Orăştioara de Sus, Peştişu Mic
ani de. la crearea partidului. De şi altele.
utilajelor. Pentru a repune rapid Paralel, comuniştii de acolo des Boşorod, Dobra, Brănişcâ, Buceş,
taşamentul clasei a VI-a B, în
în funcţiune utilajele am stat de făşoară o susţinută muncă de c- cadrul acţiunilor intitulate „Te Bucureşci, Burjuc, Ce’rbăl, Ilia, Organele locale de partid şi de
slăvim partid 1 *, „55 ele ani de Lăpugiu de Jos, Sălaşu de Sus, stat trebuie să analizeze situaţia
luptă şi muncă sub flamura par Unirea, Vorţa, Zam, Luncoiu de realizărilor la încheierea contrac
tidului”, „Vers şi cînt partidului” Jos, Lunca Cernii, Beriu, care au telor cu gospodăriile populaţiei
«sxew*™ au evocat momente însemnate. realizat sarcinile ce şi le-au pro în trimestrul I şi pe baza conclu
din activitate» P.C.R., -au inter
i* - i < *! g» Vt ! pus. Cu rezultate mai puţin bu ziilor desprinse să acţioneze' pen
' < ' • ‘ "> ; rit:--. .. : IVţ,' ’ .... pretat poezii şi ode cu profund ne sînt comunele Sarmizegetusa, tru finalizarea cit mai grabnică
ecou patriotic. Pionierii detaşa Băcia, Blăjeni, Baru, Bretea a obiectivelor propuse.
mentului clasei a Vl-a C, prin
acţiunile „Mulţumim pentru co
pilăria noastră fericită”, au adus ŞANTIERE GOSPODĂREŞTI
imn de slavă partidului părinte, fost amenajate altele noi în cartie
iar colegii lor din clasa a V-a In ţoale localităţile judeţului nos
rele Dacia, Gojdu şi Micro 15, in
şi-au manifestat dragostea faţă tru — odată cu sosirea primăverii — fata Casei de cultură şi s-au plantat
de popor şi partidul său prin ma se desfăşoară ample acţiuni de mun peste 3 000 pomi şi arbuşti ornamen
nifestarea „îmi apăr patria”. (Ma că voluntar-patriotică de gospodărire tali, s-au curăţat pomii şi trandafi
ri a Man — Hunedoara).. şi înfrumuseţare. Şi participarea ce
tăţenilor la întrecerea patriotică care rii şi s-a săpat iu jurul lor etc.
„PARTIDUL — CHEZĂŞIA se desfăşoară sub lozinca : „Fiecare Merită laude pentru munca pe care
o depun locatarii blocurilor din stră
VREMURILOR looalitate mai frumoasă, măi bine zile N. Bălcescu şi Minerului, mem
gospodărită", este o expresie a înal
N O AST R E - MFLORIT.O ARE " tei conştiinţei civice a locuitorilor brii asociaţiilor dc locatari nr. 2, 9,
de la oraşe şi sate, a creşterii răs 14, cetăţenii din cartierele Dacia,
Clubul sindicatelor din Lupeni Gojdu şi Micro 15, locatarii blocu
a găzduit, duminică, spectacolul punderii lor pentru conducerea tre lui 7 din cartierul Dacia, deputaţii
final al săpiăminii artei pionie burilor obşteşti şi buna gospodărire Viorica Cerb, Zoe Zaharia, Eugen
a localităţilor unde muncesc şi tră
reşti „Partidul — chezăşia vre Ilişiu, Gh. Cărăbaş, iar din condu
murilor noastre-nfloritoarc". A iesc. cerile asociaţiilor de locatari tova
fost un spectacol emoţionant, sus A 55-a aniversare a partidului şi răşii A. Cristovici, Alex. Zlate, I’a-
ţinut de fiii minerilor din Lu ziua de 1 Mai sînt întîmpinate de vei Ciapoş, Gh. Bonta şi alţii.
peni — pionieri din toate şcolile cetăţenii judeţului nostru eu reali Hărnicia cetăţenilor din oraşul
de pe raza oraşului. Sîmbâtă, zări frumoase şi pe tărîm edilitar- Călan s-a concretizat în executarea,
Casa de cultură a sindicatelor din gospodârcsc. Şantierele hărniciei în trimestrul I din acest an, a unor
Petroşani a .găzduit faza munici patriotice sînt pline de oameni. Au lucrări de gospodărire şi înfrumuse
pală a întrecerii de poezie pa ieşit şi participă cu toţii la acţiunile ţare în valoare de peste 8G0 000 leu
triotică revoluţionară, montaje obşteşti. Tn municipiul Deva, unde Aici s-au curăţat şi amenajat 140 009
literar-muzioale şi brigăzi artis cetăţenii, in frunte cu deputaţii, des mp zone verzi, au fost plantaţi 40*
tice desfăşurate sub genericul făşoară ample acţiuni de gospodă trandafiri şi 780 pomi şi arbuşti or-
I.M.C. BÎRCEA : Formaţia de fierari-betoniştd condusă de comunistul
dosit Barabaş, cunoscută prin preocupările sale deosebite pentru raţio „Sub flamura partidului, te slă rire sl înfrumuseţare, s-au făcut lu namentali.
nalizarea muncii şi a proceselor tehnologice. vim Românie socialistă 1". crări ge curăţare ci întreţinere P e N. BADIU
Foto : VIRGIL ONOIU 140 000 mp zone şi spaţii varzi, au