Page 5 - Drumul_socialismului_1976_04
P. 5
!. 6109 @ MARjl, 6 APRILIE 1976 Pag. 5
--------------------£_______________________
| UN MĂCELAR
i PUS PE HARŢĂ E
; La măcelării din Gojdu (lin- \
ţ gă bufetul „Izvorul veseliei”) i ÎN LUMINA PROGRAMULUI PRIVIND
, din Deva, măcelarul Mihai fa- |
\ ce ce vrea el, clienţii conside- 1 ÎMBUNĂTĂŢIREA APROVIZIONĂRII POPULAŢIEI O reuşită de prestigiu
i riiidu-i la cheremul lui. Nu I
ţ o dată se răsteşte la cumpă- i
,E - FERME ■ ritori, serveşte după prefe- I
,1 rinţe. Unii cetăţeni au sesizat i
I’ In scris, dar măsuri nu s-au " Buna serviră - o cerinţă ce trebuie să stea a Spitalului din Petroşani
>LTATE, it: luat. Poate după o faptă pe- l
i trecută recent se vor incume- "
■ ta cei în drept să intre în V
Şl CARNE l atribuţii : A. Tatu a cerut 200 / mai mult in atenţia unor lucrători din comerţ
} g came de vită. Atit îi tre- \
\ buia. Dar măcelarul i-a răs- , 5000 de operaţii la ochi
I puns că nu vinde carne cu ţ Fondul de marfă existent per trecută la acest chioşc. Vînzătoa
CTOR CHEIE 1 gramele (?î), că doar el nu i mite o aprovizionare bună, con rea a făcut un scandal de pomi
salam.
Ia
!
arc...
insistenţele
1
ţ cumpărătoarei abia s-a ridicat i stantă, a populaţiei. In magazi nă, a adresat injurii care azi nu La secţia de oftalmologie a Spi colae Marian, pe asistenta prin
or cheie In creş- i de pe scaun, a pus pe cintar , j nele alimentare, unităţile lacto- se mai aud nici în locuri dosnice. talului din Petroşani, înfiinţată cipală Ileana Ureche, pe sora
ţ o bucată de carne de 550 g l
şi producţiei n- 1 şi a spus : Iei jumătate de | vegetariene, cofetării, în unităţile Şi, culmea, nici n-a vrut să-l mai în anul 1959, s-a efectuat în ziua Niculina Peştenaru, pe infirmiera
-am propus în a- I kilogram e bine, iar dacă nu, l de alimentaţie publică cetăţenii servească pe client. Omul n-a a- de 31 martie a.c. cea de-a 5 000-a Elena Tanczel — s-a preocupat
>rimul rînd, pen- 1 nu am ce să-ţi fac. Cine l-o 1 găsesc un bogat sortiment de vut ce face, a plecat fără pasăre. operaţie la ochi. Evenimentul are în permanenţă de însuşirea şi a-
o însemnătate deosebită pentru plicarea unor procedee noi, mo
itatea de suculen- 1 „face” lui ? ^ produse. Acestea ajung la oa Toţi o ştiu rea de gură dar ni colectivul medico-sanitar ai a- derne de tratament şi investiga
care an de an am meni prin intermediul vînzăto- meni nu a luat pînă acum vreo cestei secţii şi al spitalului pe- ţie clinică, de vindecarea unor
im afectat o su- | DRUM IMPRACTICABIL \ rului sau al ospătarului. Cînd a- măsură. Şeful pieţei ne spunea că troşănean, dacă ţinem seama de cazuri grave provocate de acci
îctare pentru cul- ceştia îşi fac conştiincios şi cu i-a atras atenţia să se comporte gradul de dificultate al unor ast dente de muncă. De asemenea,
)
\ plăcere
tre-
din
numerele
Intr-unui
urajeră. De ase- \ cute ale ziarului nostru sem- i meseria, cumpărătorul civilizat... fel de intervenţii chirurgicale, colectivul nostru are preocupări *
iepistate toate te / nalam pentru I.M. Barza fap- ) pleacă mulţumit din unitate. In Locuitorii comunei Bucuresci precum şi de procentul foarte de cercetare ştiinţifică cu aplica
ul adăposturilor \ tul că în urma circulaţiei pe j multe magazine, unităţi comerci s-au bucurat mult cînd, la 1 mar ridicat ai reuşitelor (in peste 98 tivitate practică, fiind prezent •
- putem ’nsămîn- i drumul către Căraciu (Baia de 1 ale, cum sînt magazinul alimen tie a.c., magazinul lor a fost re la sută din cazuri pacienţii au cu o seamă de lucrări şi comu
treţ. O „.enţie a- l Criş) a unor autovehicule gre- i tar cu autoservire de la „Ulpia“, dat cetăţenilor renovat iar la li fost vindecaţi). nicări valoroase la diferite re
t sporirii produe- magazinele „Modern” şi „Elegant” nele produse s-a introdus meto Despre activitatea acestui co uniuni ştiinţifice medicale din
ral, pe toate cele din Deva, magazinele alimentare da autoservirii. Pînă aici, toate lectiv de specialişti şi cadre me ţară şi din străinătate.
•îndu-se îngrăşă- s e m n a l 1 şi 2 din Brad, magazinele meta- bune. Dar, responsabilul unităţii dii, ne-a vorbit medicul primar Arătînd aceste rezultaţe care
Tot cu îngrăşă- lo-chimice, de menaj şi alimen ţine morţiş să strice tot ceea ce losif Eşanu, doctor în ştiinţe me s-au răsfrînt pozitiv asupra pa- .
u fost fertilizate tara nr. 28 din Călan, autoservi s-a făcut bine aici pentru servi dicale, membru al societăţilor de cienţilor noştri din municipiul i
e cele 280 ha pă- le ce îi aparţin, carosabilul a rea de Ia „Palia” Orăştie, cofetă rea cetăţenilor. Chiar în ziua re oftalmologie franceză şi belgia Petroşani, din judeţul Hunedoara
at curăţiri de că- fost distrus, drumul devenind ria „Nufărul” şi librăria din deschiderii, responsabilul maga nă, şeful secţiei. şi din' alte judeţe ale ţării, vreau *
operatori. Pe ba- impracticabil. Semnalul n-a centrul vechi Petroşani şi în mul zinului, Simion Brădeanu, a vîndut — De la început doresc să men să adaug că întreg colectivul sec
cumulate în anul fost recepţionat. Cetăţenii se te altele, există o servire exem condiţionat unele mărfuri. Au ţionez că activitatea secţiei de ţiei dc oftalmologie este animat
pllnp şi la consiliul popular
dorit sau nu, cumpărătorii au fost
ropus să însilo- comunal şi la alte organe. plară a cetăţenilor. In asemenea nevoiţi să cumpere luminări, oftalmologie din Petroşani s-a de dorinţa de a continua să-şi ri
unităţi pe lingă o bună aprovizio
;oltă de trifoliene Conducerea I.M. Barza se fa nare există şi multă solicitudine curse pentru prins şobolani şi to bucurat de o atenţie deosebită dice gradul de specializare, de
ce va rezulta la ce că nu ştie nimic. Chiar faţă de cumpărători. cană de legume alterată. La in din partea organelor locale de însuşire şi aplicare a metodelor
Ne vom preocu- aşa ? partid şi de stat, a Direcţiei ju moderne de investigaţie clinică şi
cluderea magazinului, seara, a dat
itru ca deficitul Din păcate mai sînt încă vînză- şi un recital : în stare de ebrie deţene sanitare şi a Ministerului tratament, de a-.şi pune întreaga
u se poate acope- „ADRISANTUL"... tori care nu servesc cu pomptitu- tate, responsabilul unităţii s-a bă Sănătăţii. Datorită acestui pre capacitate şi măiestrie profesio
roprii să fie pro- NECUNOSCUT ? dine, vorbesc cu obrăznicie sau tut cu un „văr” de al său. Curios ţios sprijin, secţia noastră a fost nală în slujba vindecării oame
, astfel Incit să cu greu scoţi o informaţie de la cum organele de stat comunale şi dotată cu aparatură medicală nilor. Acesta este, dealtfel, şi
,e producţie echi- Locuitorii blocurilor semeţe ei, iar unii „umblă” chiar şi la cooperativa zonală de consum modernă, cu sală de operaţii îndemnul pe care-1 adresează
ate speciile şi ca ridicate de curînd în spatele preţuri. La chioşcul pentru vîn- proprie, incit acum sîntem foar partidul tuturor lucrătorilor din
rnale. Faptul că oficiului poştal nr. 4 din De zarea păsărilor vii „Avicola” din Brad îi trec du vederea abateri te aproape ca dotare de nivelul domeniul sanitar şi care se îm
le.
izaţi ca îngrijitori va, str. 23 August, au o do piaţa Devei, cetăţeanul V. O. a unei clinici de specialitate. Dar, bină armonios cu voinţa noastră j
metodă
O
se
condamnabilă
unişti, cooperatori leanţă : să decidă odată Ofi cumpărat o găină care cîntărea practică la magazinul alimentar desigur, numai dotarea nu re de a face totul pentru asigurarea ‘
ciul P.T.T.R. Deva ca şi ei să
epuţi ca Viorica primească în bune condiţii co 4,300 kg. Vînzătorul, un adevărat din faţa Uzinei „Victoria” Călan. zolvă cazurile foarte complexe cu sănătăţii oamenilor muncii.
Ardelean, Iustin respondenţa şi presa. Factorii „creier electronic”, fără nici un Aici a devenit aproape cotidiană care sîntem confruntaţi. De a- La cele relatate de dr. losif
ică, Lucreţia Lă- poştali mereu se încurcă — calcul, a anunţat : 65 lei. Preţul vinzarea unor produse pe uşa din ceea, consider că realizările noas Eşanu nu avem de completat decît
e dă garanţia că unii susţin că aceşti locatari era' însă numai 62,35 lei. Vînzăto tre se datoresc în aceeaşi măsură faptul că realizările prestigioase
■ în deplină va- fac parte din cartierul „Da rul a ripostat vehement. Pînă la spate, pentru „cei de-ai casei”. colectivului medico-sanitar al ale secţiei de oftalmologie a Spi
Numai în zilele de 26 şi 27 mar
productiv al fer- cia", alţii că aparţin de str. urmă a decis ferm : 63 lei. Ca la secţiei, care In decursul anilor
Oituz. Unele scrisori au fost piaţa neorganizată 1 Micile „ciu tie a.c. s-au regizat fel şi fel de talului. din Petroşani se datoresc
restituite, fiindcă adresantul „scene” pînă seara tîrziu, pentru s-a format şi s-a specializat, reu şi muncii perseverente, pasiunii
NEICONI nu este cunoscut. Pînă cînd ? peli” mai fac casă bună la unii ca „cei de-ai casei” să intre în şind să trateze de la înfiinţarea de om de ştiinţă, dăruirii puse în
irului Comitetului vînzători. O atitudine lipsită de posesia unor mărfuri dorite. secţiei şi pînă acum aproape
C.A.P. Totesti LUCRĂRI TĂRĂGĂNATE respect are şi vînzătoarea de la Este de datoria organelor de 10 000 de pacienţi spitalizaţi şi să slujba vindecării oamenilor, ale
10
nr.
„Avicola”
din
chioşcul
celui care conduce această secţie, ,
1UDEANU Au trecut 5 luni de cînd lo Hunedoara. Nu o dată s-a întîm- control, a organizaţiilor comercia efectueze 5 000 de intervenţii chi încă de la înfiinţarea sa.
veterinar catarii blocului C 2 din oraşul plat să nu vină la timp — alteori le şi a echipelor de control ob rurgicale la ochi.
ii zootehnice nou Călan s-au mutat în a- deloc — la program. Degeaba ştesc să intervină cu promptitudi Colectivul secţiei noastre — Discuţie consemnată de
parlamente noi, confortabile. stau oamenii la rînd să cumpere ne, să estompeze orice comporta
Numai că deocamdată confor păsări. Dumneaei vine la chioşc re necivilizată a lucrătorilor din între care menţionez pe dr. Ni- GH. PAVEL
tul e limitat. Se tot tărăgă comerţ. Ei au datoria să dea do
nează racordarea la gaze pen cînd vrea. Şi vai de cumpărăto vadă în orice împrejurare de so
tru bucătării, iar apa caldă rul care îndrăzneşte să întrebe licitudine şi atenţie faţă de toţi
încă nu... curge. Oamenii sînt ceva sau să-i atragă atenţia să
nevoiţi să încălzească apa pe nu mai vîndă pe sprinceană. Ce cumpărătorii.
resouri. Ei aşteaptă cu ne a păţit I. M. numai el ştie şi cei ION CIOCLE1
răbdare împlinirea promisiu care au fost într-o zi din luna C. SANDU
nilor care li se fac de cînd Pentru agenda dumneavoastră
s-au mutat şi care nu pot
înlocui în nici un fel lipsurile
semnalate. • PRIN REDISTRIBUIREA U- rilor şi lărgirea gamei de servi- a
NOR SPAŢII COMERCIALE. La cii către populaţie, aici se vorf
CINE ÎNCURCĂ... Deva, datorită preocupărilor or da în folosinţă un complex co--j
ganelor comerciale, are loc o mai mercial — magazin alimentar,
BORCANELE ? judicioasă redistribuire a spaţii de carne şi legume-fructe — un
lor unităţilor comerciale. Astfel, complex de deservire (frizerie,
La magazinul alimentar cu pe B-dul Dr. Petru Groza, în lo croitorie şi cizmărie).
autoservire din Hunedoara, cui fostei unităţi lacto-vegetarie- Tot aici se vor înălţa o scoa-
unde sînt responsabile Maria -ne (care se mută în altă parte,
Hurmuz şi Elena Florescu, in lă, grădiniţă, sediu de activităţi 1
zilele trecute personalul a re tot pe B-dul Dr. Petru Groza), educative şi o brutărie.
fuzat să primească borcane s-a înfiinţat magazinul „Bucu a O SECŢIE NOUA PENTRU'/
mici în schimb pentru cele ria copiilor”, unde cei mici (sau
*nari. Dar iaurtul se găsea părinţii lor) vor găsi un bogat CONEECŢIONAREA SOBELOR.^
numai în borcane mari. Un sortiment de jucării. In locul DE TERACOTA. Venind în intim-*,ţ
bărbat insistă să plătească cu secţiei de jucării de la magazi pinarea cerinţelor cetăţenilor^
borcan _ cu tot. Nici aşa nu se cooperativa de consum din- comu-Ş
poate. „Avem ordin" spuneau nul „Lumea copiilor”, s-a mutat na Baru a înfiinţat acum cîtva-
vînzătoarele. Dar mai încolo, magazinul de încălţăminte pentru timp o secţie de confecţionare a j
la o unitate de pîine. unde copii. Deci, de acum înainte, sobelor de teracotă, care se bucu—-
se vinde şi iaurt, se schimbau
U mecanizat 5 ha cumpărătorii care vor păşi pra ră de aprecierea cumpărătorilor..
borcanele mici pentru • cele gul magazinului „Lumea copiilor” Maistrul losif Vas califică la lo
mari. Care e adevărul ? E găsesc aici nu numai confecţii cul de muncă şi pe tinerele Vio
„ordin" sau nu ? Aşteptăm
răspunsul conducerii între şi tricotaje, ci şi încălţăminte rica Deatc şi Maria Sotîngă, care .
pentru copii.
cunosc deja întregul proces teh- -
lî'iria prinderii comerciale de stat O PENTRU CONSTRUCTORII nologic de la frămlntarea lutului*,
alimentara Hunedoara.
PLUS DURERILE DE CAP DE PE RÎU MARE — NOI U- pînă^ la smălţuire şi ardere. Da—,
torită bunei calităţi şi aspec
NITAŢI COMERCIALE SI PRES
TATOARE DE SERVICII. Sutele tului frumos al sobelor' care seŞ
De obicei, foarfecă ţăcăne DOAR UN OBIECT DE INVENTAR DETERIORAT fac la cooperativa din Baru, e-
siiGUffură povesteşte într-una ştiute şi de constructori şi familiile lor, xisţă un însemnat număr de ce
sacadat, omul ce-o mînuieste
locuiesc
iîngă
şantierul
care
neştiute, şi iată că ne trezim Chioşcul din fotografie ax fi putut însemna satisfacerea unei dorinţe „Brazi”, beneficiază de o bună reri. Aici, pe lingă sobele de te
tulişi, bărbieriţi, puşi la punct. vechi a locuitorilor dintr-un nou cartier de blocuri al oraşului Haţeg racotă se pot comanda şi alte
nat un volum spo- Ca din cutie. De-o vreme în dar, deocamdată, înseamnă doar un obiect de inventar deteriorat de aprovizionare cu produse alimen obiecte de uz casnic sau pentru-,*:
în livezi, s-au a- coace, plăcerea aceasta odih joaca copiilor. A fost adus aici la 1 iunie, anul trecut, dar ca unitate tare. Pentru continua îmbunătă împodobirea gospodăriilor popu-» 1
de desfacere nu funcţionează nici acum, deşi e acută nevoie de asa ceva
de restanţe la nitoare a dispărut pentru cei in cartier. Foto : V. ONOIU ţire a aprovizionării constructo laţiei. (Avram Murg, Baru).
le care depinde ce se servesc la. frizeria din
centrul Devei. Ceva mai mult:
de fructe şi ridi- ieşim de aici cu capul cit ba
lui productiv al niţa, după o repriză de tuns
care te face năuc de cap da In unităţii© de alimentaţie publică
torită... cizmăriei de deasupra.
n al preocupărilor Oamenii, frizeri şi cizmari, îşi
lernizarea livezilor văd gospodăreşte de treburi.
elor 135 hectare Unii la parter, alţii la etaj.
Bine fac. Dar combinaţia: fri Ambianţa plăcută trebuie creată şi întreţinută
ru această primă zerie — cizmărie despărţite
rii din Densuş, doar de tavan nu-i fericită
şi Boşorod sînt deloc...
Cum se poate crea şi întreţine o cadrul căruia muzica uşoară şi popu pentru reducerea volumului „poluă sabil, Nicolae Şcliiopu, va trebui să
ilizeze toate for- ABSENTĂ NU NUMAI ambianţă plăcută în unităţile de ali lară românească îşi află locul cuve rii sonore” a localului. Sperăm că pună ordine, să oprească „vadul”-,
nfăptui obiectivele NOTA DE PLATĂ mentaţie publică ? Răspunsul, foarte nit. Responsabilul restaurantului, noua orchestră nu va fi în... acelaşi creat de unii obişnuiţi ai paharului.,
Teodor Moldovan, este de cele mal
succint, ar fi : prin preocuparea sus
Ambianţa în unităţile de alimenta-i
programul de dez- ţinută a responsabilului unităţii şi a multe ori prezent in sală, mereu a- ton. ţie publică tiu poate fi întreţinută
ulturii adoptat de Restaurantul „Strei”, de la personalului de servire. De fapt, tent la felul cum decurge servirea Asupra ambianţei, o mare influ dacă, in primul rind, responsabilul*
ţeană a deputaţi- locul de agrement cu acelaşi ce aşteaptă un consumator cind tre consumatorilor. Asupra acestei at enţă are buna servire, ordinea pe nu-şi îndeplineşte întru totul atribu- j
nume, devine tot mai solici ce pragul unui local ? Să găsească mosfere grevează însă neplăcut ser care trebuie s-o instituie personalul ţiile. Dar în puţine localuri respon
tat pe măsuri ce se încăl localul curat, bine aerisit, să existe
e impună atenţiei zeşte vremea. Şl cum s-a dus o bună aprovizionare şi servire, per virea unor persoane „de-ale casei” localurilor de alimentaţie publică. sabilul este văzut printre ospătari şi;
îre, fertilizări şi vestea că aici se mănîncă bi sonalul să aibă o ţinută îngrijită şi la barul de lingă bucătărie. Dar despre ce fel de ambianţă poa consumatori, cărora să Ie ceară pă-.
ne, oamenii trag la masă. Lingă acest restaurant există un te fi vorba în acele unităţi unde rerea despre serviciile oferite de u-.
idurile de pomi şi Fie-ne permis să facem cîte- să fie atent faţă de consumatori. O altul, mal nou, cu o linie arhitecto unii sînt serviţi pînă ajung în stare nitate. De multe ori unii responsa
a. De asemenea, va sugestii : mai tntîi să se astfel de ambianţă întîlnesti la nică modernă. Este vorba de restau bili nici nu sînt de găsit în timpul r
restaurantele „Transilvania” din De
întocmească, în văzul consu rantul „Sarmis” ai O.J.T. f?i aici de ebrietate ?
dăriilor populaţiei matorului, nota de plată (nu va, „Corvinul” din Hunedoara. „Izvo personalul are o ţinută îngrijită, iar Intrăm în restaurantul „Izvorul ve programului, uneori chiar refuză să
dea explicaţii, alteori pleacă inainte
corde atenţie spo- prin procedeul actual : „Ce rul rece” din Orăştie şi altele. Iată, bucătăria este recunoscută pentru seliei” din Deva, intr-una din serile de ora închiderii. Exemple s-ar pu
aţi avut ?“ ..Două grătare”. la „Transilvania”, de exemplu, de la
omilor, ca şi po- 24 de lei. Scurt şi concis, intrare te întîmpină portarul, ordo calităţile mîncărurilor. Mulţi consu trecute, la o oră deloc tlrzie — 19. tea da destule. Considerăm necesar
n perimetrul uni- nu ?) ; servirea şi debarasarea nat, civilizat. El este acela care asi matori şi-au manifestat insă deseori Peste tot, de la intrare pînă la bar, să se îmbunătăţească substanţial ac-,
tivitafea de control pe care o des
meselor să fie mult intensifi
Consiliile popu- cate, iar din moment ce sînt gură şi „puritatea” localului de con nemulţumirea pentru felul zgomotos plin de sticle de bere. La o masă făşoară conducerile întreprinderilor
i datoria să urmă- ospătari în local, de ce aduc sumatorii certaţi cu etica, veniţi de ai interpretării melodiilor de către tronau peste 20 de sticle de bere. comerciale dc stat pentru alimenta
la mese numai miucarea, res obicei de Ia alte pahare. Restauran fosta orchestră ai cărei membri a- Peste tot dezordine, iar în micul hol ţia publică, cit şi O.J.T., care tre
ipe cum se matc- tul fiind cu ...autoservire ? tul, cunoscut prin mincărurlle şi veau şi o ţinută necorespunzătoare. (le la bar era mare înghesuială la buie să asigure exercitarea de către
ivele din planu- specialităţile casei, asigură şi o at Nu de puţine ori, şefii de sală, ia băutură. Voci ridicate, oameni care fiecare responsabil de unitate a a-
REPORTER mosferă plăcută, orchestra condusă tribuţiilor ce ii revin.
eritorial privind do Ladislau tîtvos prezentîml In fie insistenţele consumatorilor, au tre întrecuseră bine măsura, dar erau
iculturii. W care seară un bogat repertoriu, In buit să atragă atenţia orchestranţilor serviţi în continuare. Noul respon SABIN CERBU
