Page 10 - Drumul_socialismului_1976_05
P. 10
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI I
tovarăşului Nicolae Ceauşescu In cinstea M
13,00 D
bul cur
elocventă expresie a politicii interne aniversării partidului \ jurnal ;
cintec :
Şerban ;
Simpozion „ORGANIZAŢIA tului roi
şi externe a partid 55-A ANIVERSARE A P.C.IÎ." în conşt
PIONIERILOR LA CEA DE-A
mân ; 16
muzică
de ştiri
(Urmare din pag. 1) cheltuielilor de producţie, pentru Partidul va acorda în continuare tul pentru întărirea şi extinderea In ajunul gloriosului jubileu al temporali
creşterea eficienţei întregii activi atenţie dezvoltării naţiunii noastre colaborării şi solidarităţii cu toate partidului, sala mică a Casei de neamului
lui, pentru asigurarea victoriei în tăţi economice. Se intensifică cer socialiste, care, potrivit concepţiei ţările socialiste, pentru întărirea u- cultură din Deva a găzduit sim 20.00 De
cîntccul
lupta împotriva fascismului, a eli cetarea ştiinţifică, introducerea în partidului nostru, va continua să nităţii acestora. pozionul „Organizaţia pionierilor Ritm, ca
berării patriei de sub dominaţia producţie a progresului tehnic, e- joace un rol de cea mai mare în Este, de asemenea, reafirmată ia cea de-a !35-a aniversare a Muzică
străină. In acelaşi timp, partidul fortul de ridicare a nivelului cali semnătate în întreaga etapă a fău poziţia clară a partidului în pri P.C.R.", manifestare organizată voastră ;
nostru şi-a asumat rolul istoric de tativ al întregii producţii materi ririi societăţii socialiste multilateral vinţa intensificării relaţiilor cu de Consiliul judeţean al Organi 23.00 Biji
a conduce masele Ia lichidarea ve ale, în scopul afirmării tot mai am dezvoltate, precum şi de-a lungul ţările în curs de dezvoltare. In le zaţiei pionierilor. Reprezentanţi
chii orînduiri sociale, Ia democra ple a revoluţiei tehnico-ştiinţifice unei lungi perioade a construcţiei gătură cu aceasta, în Cuvîntarea to ai celor peste 48 000 de purtători
tizarea întregii noastre ţări. In a- în toate sectoarele de activitate. comunismului. De asemenea, parti varăşului Nicolae Ceauşescu, se a- ai cravatelor roşii cu tricolor din
cest scop el a desfăşurat o vastă Succese de seamă obţin şi oame dul va continua să acorde o aten rată : „Considerăm că lichidarea judeţ — şi dăscăli — au adus, în
activitate organizatorică şi politică, nii muncii de la sate în realizarea ţie corespunzătoare aplicării în via subdezvoltării, a împărţirii lumii în cadrul simpozionului comunicări
a organizat clasa muncitoare, ţără în condiţii bune a lucrărilor agri ţă a politicii naţionale marxist-le- ţări bogate şi ţări sărace, edifica valoroase care au prilejuit un
nimea, intelectualitatea, a unit toa cole, pentru asigurarea unei creş niniste, care — subliniază tovară rea unei noi ordini economice şi larg şi util schimb de experien
te tortele democratice, patriotice teri corespunzătoare cerinţelor eco şul Nicolae Ceauşescu — „consti politice internaţionale, bazată pe ţă. „Modalităţi şi mijloace folo
în procesul dezvoltării şi înfăptui nomiei naţionale şi ridicării nivelu tuie una din marile realizări ale raporturi de egalitate şi echitate, site pentru formarea şi cultivarea
rii revoluţiei democrat-populare, lui de trai al întregului popor, a poporului nostru ; am putea spune menite să grăbească progresul fie spiritului militant revoluţionar în
realizării reformelor sociale şi tre producţiei vegetale şi animale. că sîntem printre puţinele ţări cărei ţări, şi în special al celor ră organizaţia pionierilor", „Cunoaş
cerii la cucerirea puterii politice din lume în care s-a asigurat în mase în urmă. constituie o necesi terea vieţii şi activităţii revoluţio
general
secretarului
de către clasa muncitoare în alian al Cuvinlarea face sinteza realizări mod real deplina egalitate în drep tate primordială pentru mersul îna nare a tovarăşului Nicolae
partidului
ţă cu ţărănimea, şi apoi la con turi a tuturor cetăţenilor, fără de inte al întregii omeniri, pentru cau Ceauşescu, a realizărilor partidu
strucţia socialismului în România". lor dobîndite în dezvoltarea învă osebire do naţionalitate". za păcii şi colaborării între naţi lui şi statului nostru — necesi fierbinte
1
Răsturnarea dictaturii militaro- ţământului, ştiinţei şi culturii, în Etapa istorică pe care o străba uni". tate a zilelor noastre", „Creşterea 12,00 Bu
Intîlnire
fasciste şi eliberarea României de formarea cadrelor pentru toate sec tem este caracterizată de creşterea Atrăgînd atenţia asupra unor şi educarea copiilor în spiritul . şi interj
sub dominaţia Germaniei hitlerîste toarele economico-sociale şi poli continuă a rolului partidului, a că astfel de probleme majore ale con tradiţiilor de muncă şi luptă ale Mărturii
au deschis epoca unor profunde tice. In acest context larg se apre rui misiune este unirea tuturor e- temporaneităţii, secretarul general clasei muncitoare", „Forme şi uşoară tl
transformări revoluţionare în struc ciază, pe drept cuvînt, că prin rea forturilor naţiunii într-o direcţie u- al partidului a relevat cu putere mijloace folosite pentru cunoaş şi Sergii
turile societăţii româneşti, inspirate lizarea prevederilor actualului cin nică, dinamizarea întregii activi că o lume mai dreaptă şi mai bu terea şi însuşirea de către pio De la 1
şi conduse nemijlocit de către cinal vom dispune de o bază teh- tăţi sociale, conducerea ştiinţifică nă, ca deziderat al popoarelor, nu nieri a politicii interne şi externe vitaţilor
Partidul Comunist Român. Intr-o nico-materială puternică, ce ne va a procesului de edificare a socie este de conceput fără înlăturarea a partidului şi statului", „Cola 16,25 OcU
Plai
al
perioadă istorică scurtă — spune da. garanţia înfăptuirii programului tăţii socialiste multilateral dezvol inechităţii şi asupririi, fără dreptul borarea cu organizaţia U.T.C. lor —
tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în de făurire a societăţii socialiste tate şi înaintare spre comunism, fiecărui popor de a dispune liber pentru formarea profilului mo- Transmis
România s-au produs uriaşe trans multilateral dezvoltate şi înaintare pe baza legităţilor universal va de propriile bogăţii, fără accesul ral-politic al tineretului şcolar", fotbal :
formări revoluţionare ; au fost li spre comunism. Aceasta va asigura ; labile, aplicate creator la condiţiile nestingherit la toate cuceririle şti „Pionieria — vîrsta de aur a co NIA. ()
chidate pentru totdeauna clasele creşterea considerabilă a venitului social-istorice concrete ale ţării inţei moderne. pilăriei", „Organizaţia pionierilor ce) ; 20,'
exploatatoare, s-a făurit economia naţional, dezvoltarea generală a so noastre. Va creşte, de asemenea, în spiritul principiilor coexisten şi familia",. „Din experienţa sub- bună, la
socialistă unitară, s-au dezvoltat rolul statului în conducerea uni ţei paşnice, România dezvoltă larg redacţiei „Tot înainte" Hunedoa tre ; 20,3
aproape
;
forţele de producţie şi perfecţio cietăţii, a sporirea cu populaţiei, 40 ridi la tară a întregii activităţi economi relaţiile cu toate ţările lumii, in ra" sînt doar cîteva titluri din Novaci di
sută
dresa
veniturilor
nat relaţiile sociale şi de producţie, co-sociale, în dezvoltarea armonioa clusiv cu cele capitaliste dezvol suita comunicărilor care au făcut zi intr-c
a triumfat pe deplin socialismul la carea continuă a bunăstării mate să a tuturor judeţelor şi localită tate, ca necesitate a participării ac subiectul simpozionului, la reuşita muzicale
oraşe şi sate, în toate sectoarele de riale şi spirituale a întregului po ţilor ţării. tive la schimbul mondial de valori. căruia au colaborat dascălii Maria
politicii
activitate. Parcurgînd mai multe e- por — ţelul suprem al însăşi a O importantă parte a Cuvîntării In acelaşi timp, ţara noastră se a- Giurgiu, Emilian Boldor, Ioan
esenţa
nostru,
partidului
tape istorice, poporul nostru a tre firmă' puternic pentru rezolvarea Hrisov, Dorin Crişan, Victor Ia-
al
general
partidului,
cut la făurirea societăţii socialiste societăţii socialiste. secretarului Nicolae Ceauşescu, este altor probleme internaţionale de ţenco, Dumitru Cornea şi pionie 6,00 R;
tovarăşul
multilateral dezvoltate. Referindu-se la perspectivele ce însemnătate excepţională, între ca rii Vaieria Maciu, Marius Milro- ţii ; 8,00
le deschide înfăptuirea Programu consacrată problemelor fundamen fan, Alin Udrea, Rodica Lucaciu, La. mici
Respectînd cu fidelitate adevăru tale şi actuale ale situaţiei interna re: dezarmarea. în primul rînd, rată ;
rile istorice constatăm cu deosebi- lui elaborat de Congresul al Xl-lea ţionale, principiilor ce trebuie şă dezarmarea nucleară, apărarea in Horia Talfes. 11,35 Di:
al
tovarăşul
Nicolae
partidului
satisfacţie şi mîndrie comunistă stea la baza raporturilor dintre dependenţei şi suveranităţii naţio lian Ar
că întreaga politică şi activitate a Ceauşescu a arătat că partidul va partide şi state, concepţiei partidu nale, a egalităţii între state, înlă EXPOZIŢIE de ştiri
partidului a avut în permanenţă o acţiona în continuare pentru per turarea oricărei forme de domina DE ARTA PLASTICA melodia pref
tul
soluţiona
la
orientare marxist-leninistă fermă, fecţionarea planificării şi conduce lui nostru cu privire cu care ţie şi asuprire a .altor popoare, ŞI FOTOGRAFII ARTISTICE zi ; 12,3
rea
rii
economico-so
întregii
activităţi
marilor
probleme
că partidul a ştiut să aplice în mod este stingerea tuturor focarelor de în 13,00 De
just, creator, adevărurile universa ciale, dezvoltarea cadrului organi confruntată omenirea. In această cordare, promovarea spiritului nic-club
le, general valabile ale marxism-le- zatoric necesar participării maselor ordine de idei, în spiritul solidari Conferinţei de la Helsinki, sporirea Expoziţia judeţeană de artă Buletin
ninismului, la condiţiile şi particu populare la conducerea tuturor tăţii internaţionale care a caracte rolului pozitiv al O.N.U. şi altele. plastică şi fotografii artistice ale învăţăm
larităţile naţionale ale României, în sectoarelor de activitate, la elabo rizat încă de la începuturile sale Abordînd o gamă largă de pro pionierilor, deschisă la Casa de IC,25 At
vederea asigurării triumfului socia rarea politicii interne şi externe a mişcarea revoluţionară, muncito bleme interne şi externe de maxi cultură din Deva, reuneşte zeci chitare ;
17,20 Ui
lismului pe pămîntul României. partidului şi statului. Pe baza dez rească din România, întreaga isto mă însemnătate pentru edificarea de lucrări ale purtătorilor crava se joaci
Evocînd paginile glorioase de voltării forţelor de producţie se rie a partidului nostru, o impor societăţii socialiste în România şi telor roşii cu tricolor. O bună 17,45 Ra
luptă revoluţionară ale partidului vor produce schimbări noi în struc tanţă deosebită se acordă de către pentru asigurarea păcii şi colaboră impresie oferă lucrările ce poar Orele s
de-a lungul istoriei sale, tovarăşul tura socială a ţării. Clasa munci partid şi stat dezvoltării relaţiilor rii în lume, pe baza principiilor in tă semnătura elevilor de la Şcoa nească ;
Nicolae Ceauşescu a relevat puter toare — clasa conducătoare a so de colaborare şi solidaritate cu dependentei şi suveranităţii naţio la generală nr. 4 şi Casa pionie nomic ;
nicul avînt în muncă al poporului cietăţii — va spori numeric, îşi va toate ţările socialiste, considerînd nale, Cuvîntarea tovarăşului Nicolae rilor din Deva, Casa pionierilor sa dam
nostru pentru înfăptuirea neabătută amplifica rolul în conducerea ţării că existenţa unor deosebiri de pă Ceauşescu, reţine atenţia ca un au din Petroşani (cu metaloplastie, într-o c
a politicii partidului, a documente pe baza creşterii sale calitative. Pe reri în abordarea unor probleme tentic document marxist-leninist, pirogravură, pictură pe lemn şi
lor Congresului al Xl-lea, a Pro aceeaşi bază va spori rolul activ sau a unor diferenţe în modul de conceput in spiritul orientărilor sticlă), Şcoala generală nr. 5 Vul
gramului făuririi societăţii socialis al ţărănimii în dezvoltarea agricul realizare a construcţiei socialiste, Congresului al Xl-lea al partidu can. precum şi suita de fotografii ( fi,00 R
te multilateral dezvoltate şi înain turii, a întregii societăţi. Se va determinate de situaţiile concrete lui, reprezentînd, în acelaşi timp, artistice ale elevilor de la ţ (ii ! 8,00
tare a României spre comunism. In dezvolta numericeşte şi va avea un specifice din fiecare ţară, nu tre concepţia partidului nostru cu pri oasele pionierilor din Petro i La mic
întreaga ţară — subliniază secreta rol tot mai important în viaţa pa buie în nici un fel să împiedice co vire la problemele construcţiei so şani şi Vulcan. Semne de între \ rat.l ;
rul general al partidului — se des triei noastre intelectualitatea, care laborarea şi solidaritatea. In cuvîn- cialiste, ale evoluţiei lumii contem bare pune însă vizitatorilor slaba I 9,05 I
făşoară acţiuni susţinute pentru îşi va pune toate, cunoştinţele în tarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu porane, un nepreţuit îndreptar in prezenţă în expoziţie a munici j ţară —
-
creşterea productivităţii muncii, re slujba înfloririi multilaterale a este reafirmată cu putere hotări- activitatea constructivă a poporU - piului Hunedoara şi a oraşelor i Aulopor
ducerea consumurilor materiale, a României. rea partidului nostru de a face to lui nostru. Brad, Călan, Simeria. I xandru
l tea :
* 13,00 De
i I 16,15 Cr.
rtent-clu
POLITICE SI CULTURII SOCIALIŞTI ţ . Ştiu ur
nielescu
i I mânia -
Pentru
) rii : 20.0
t nă. Ia c
) 20.15 On
Cum se înfăptuiesc măsurile adoptate în adunările de dezbateri ideologice luna educaţiei pontice şi cuituriS socialiste l zică no
î fră: 22.
I 33,00 Bi
Ordinea, disciplina, răspunderea - statornicite pentru tineret — săpîămîna ! i 1 6,00 I! sil
AMPLE MANIFESTĂRI au participat intr-un număr im ţ Mi ; 8.00
mic
i
La
ia toate punctele de lucru din zootehnie! POLIT1CO-IDEOLOGICE presionant de mare la spectacolele , vvatil : o
de
pe
culturai-sportive
stadioane,
iar la Deva, în seara zilei de sîm- 1 ţara mp
republic:
1
Şl EDUCATIVE
In adunarea generală de dezba Alţii au plecat, de voie sau de bri de partid cu experienţă mun bătă, 8 mai, peste 4 000 de tineri ' le pioni
teri ideologice cei peste 40 de co nevoie. cesc Ja toate punctele de lucru- Prima săplămînă a lunii educa- s-au reunit în Piaţa Victoriei in l ' ternroM
Mărăcin
munişti ce muncesc la fermele Aminteam şi alte cîteva măsuri cheie : şefi de echipe, şefi de caţiei politice şi culturii socialiste tr-un emoţionant şi îndelung a- I ncucii :
noastre au adoptat în unanimitate „de _ urgenţă" care şi-au găsit în grajd, îngrijitori. Este cazul comu pentru tineret a fost marcată de plaudat spectacol de evocare a 55 15,00 Mi
un bogat şi concret plan de mă bună parte rezolvarea. Astfel, la niştilor Liviu Ghirca, Ioan Petruţa, o seamă de manifestări închinate de ani de la crearea Partidului Co \ prezent
Român,
suri pentru îmbunătăţirea întregii ferma nr. 4, bucătăria furajeră a Ioan Pasc, Florea Buta, Vasile Mu aniversării a cinci decenii şi ju munist impresionant spectacol urmat de . 18,00 Oi
carnaval
un
activităţi ideologice, politice, edu fost pusă la punct, animalele sînt ta, -Constantin Grigoraş, Aurel mătate de la crearea Partidului Co printr-o retragere tineresc, ţ românea
romanţe
cative. Unele dintre acestea vizea furajate în condiţii bune, lucru ce Munteanu, Florica Andrăşel, Vasi munist Român, jubileu scump ai încheiat cu i 1 Mihnela
ză probleme de fond, sînt cu bă se va face şi Ia ferma nr. 3. Pes le Bădărău. în acelaşi timp se o- tineretului patriei, al întregului torţe. de pionieri şi tineri din l Cocris :
Gărzi
taie mai lungă în timp. Aş vrea te tot mulsul mecanic s-a gene cupă cu atenţie şi grijă de creş popor, precum şi apropiatului Con detaşamentele de pregătire pentru 1 32,00 Ra
să mă refer însă la cîteva pe ca ralizat, iar la 3 din 5 grajduri de terea şi pregătirea celor mai buni gres al educaţiei politice şi cultu apărarea patriei au făcut de strajă 1 teoroloc
re comuniştii noştri le-au catego la ferma nr. 3, evacuarea gunoiu lucrători pentru a-i primi în par rii socialiste. Din şirul acestor ma 1 Ionii! r
cu şi au depus jerbe de flori la mo
risit de „primă urgenţă" : .întări lui se face mecanizat, operaţia fi tid, cum sînt tinerii Leonica Goar nifestări, la care au participat vîrstei numentele istorice de la Tebea, l tle ştiri
rea şi respectarea ordinii şi dis ind în curs de extindere la toate nă, Valentin Onofrei, Ioan Apostol entuziasmul caracteristic Aurel Vlaicu, Deva, Orăş ' turnă
ciplinei, rezolvarea problemei fu grajdurile noastre. Rezolvarea şi alţii. Tot în consens cu hotări- mii şi mii de tineri — muncitori, Lupeni, au avut loc şi evocări \ D
unde
agricole,
unităţile
rajării animalelor prin punerea la practică a acestor măsuri hotărîte rile adunării generale de dezba lucrători din — se remarcă con e- tie, titlul simbolic „Românie, : 7,00
purtînd
levi,
studenţi
punct a bucătăriei furajere, gene de comunişti si, în mod deosebit, teri ideologice am pus mai mult cursul „Cine ştie, răspunde", cu vatră de eroi". Se cuvine în mod i t presei;
pentru
ralizarea mulsului mecanic în cele a problemei disciplinei şi răspun la treabă comitetul sindical, orga tema „Partidui Comunist Român aparte subliniată reuşita evocării l zicale;
două ferme, evacuarea mecanizată derii personale în muncă, a fura nizaţia de tineret, mai cu seamă istorice ce s-a desfăşurat la mor l Antolog
a gunoiului din grajduri. Toate jării animalelor şi mulsului meca pentru a rezolva problemele de — 55 de ani în slujba clasei mun mântul lui Avram Iancu şi Goru l magazii
popor",
orga
întregului
citoare,
a
acestea în scopul creşterii produc nic. aplicarea neabătută a siste viaţă aie oamenilor, în cazul sin nizat la Casa de cultură din Hu nul lui Horia, de la Ţebea, sub ge l tilnire i
ţiilor de lapte şi cSfrne, pentru mului de retribuţie în acord glo dicatului — locuinţă, aproviziona nedoara. Au participat 6 echipaje nericul încărcat de înalte senti 1 interpre
statornicirea unui program de lu bal au condus la obţinerea unor re, gospodărirea şi înfrumuseţarea economice mente patriotice „Cinstim memoria l toate p
cru şi la noi ca într-o unitate e- producţii de lapte mult, mult su cartierului de locuinţe şi altele. de tineri din unităţile eroilor neamului românesc !“. .' jurnal;
Divertis
\
ale municipiului.
conomică din industrie, cum cere perioare. în ultimele luni. De pil Sîntem acum in plină desfăşura Zilele acestea a cunoscut o GH. I. NEGREA muzică;
pe bună dreptate conducerea par dă. anul trecut pe vremea aceasta re a „săptămînilor record în pro \ Estrada
şi
tidului. în mod cu totul deosebit livram în medie 700 litri lapte pe zi. ducţie", zile în care cantitatea de impulsionare pentru difuzarea In cărţii diojurn;
social-politice
a-
tineret.
am pus şi punem accentul pe în De la acelaşi efectiv de vaci livrăm lapte livrat a crescut în medie cu cest scop s-au organizat „zile re „MESERIA ÎNSEAMNĂ sportiv.
tărirea ordinii şi disciplinei, răs astăzi peste 2 400 litri zilnic. Media 130 litri. Acţionăm în continuare cord" la E.M. Petrila, E.M. Lu- ÎNVĂŢĂTURĂ,
punderii in muncă la toate punc pe cap de vacă furajată a trecut ferm pentru statornicirea ordinii peni, E.M. Vulcan, I.M.M.R. Sf- 6,00 r
tele de lucru, la toţi lucrătorii. de 8 litri — la ferma nr. 3. şi de şi disciplinei. Astfel, întreaga fer meria, I.V. Călan şi în alte uni RĂSPUNDERE" l ţii; 8,01
Dacă ani de-a rindul ne-am con 10 litri — la ferma nr. 4. Pe pri mă va fi împrejmuită. Se va in tăţi. De multă apreciere s-a bucu ■ La mic
9,0C
fruntat cu multe abateri discipli mul trimestru al anului am livrat tra şi ieşi din program la ore fixe, rat masa rotundă organizată la Li Muncitori fruntaşi în producţie I .' tă; Revista
nare. mai cu seamă la unii îngri în plus faţă de plan 1 020 bl de vom asigura un filtru sanitar, ves ceul mecanic din Deva, cu subiec din unităţile economice din Sime \ Discotc
ria s-au întîinit cu tinerii elevi ai
jitori de animale — dezinteres în laofe. Este pentru prima oară în tiare pentru lucrători şi altele. Es tul „Tineretul şi viitorul comunist Grupului şcolar al I.M.M.R., care * de ştiri
muncă. întîrzieri şi absenţe de la ultimii 7 ani cînd reuşim să de te ceea ce comuniştii noştri au al patriei", ca şi simpozioanele lodia ]
programul de grajd şi altele — de păşim planul. $i aceasta drept ur hotărît şi tot ei sînt aceia care dezbaterile ce au avut loc la Li şi acum învaţă meserie. Tema discu prefera
ţiilor
data aceasta comuniştii au hotărît mare a acţiunilor întreprinse de acţionează neabătut pentru a trans ceul de chimie din Deva, Grupul tură, : „Meseria înseamnă învăţă 12,35 H
şi
în
maturitate,
răspundere
unanim că acei care nu se înca comunişti pe linia educării lucră pune în viaţă. Şi rezultatele ac şcolar minier din Lupeni, Liceul sufleţire în tot ceea ce faci, în tot i De Ia
drează cu toată puterea şi răspun torilor. a întăririi răspunderii in ţiunii lor se văd în producţiile tot economic din Orăştie, Liceul agri ) dolesce
nai;
prilej
Cu
derea în muncă nu mai au loc muncă, a ridicării nivelului lor de mai mari de lapte şi carne liv-rate col din Geoagiu, sub genericul „Pa ceea ce au gîndeşti". multe acest tainele I 1 17,00 Bi 1<
elevii
din
aflat
la noi ! Organizaţia de partid nu conştiinţă. la consum. ILIE OGNER triotismul — trăsătură definitorie muncii acelor oameni destoinici [ tena ti
se abate de la hotărîrea luată. Desigur, nu ne oprim aici. Or a personalităţii în socialism", la care sînt mereu în frunte, care 1 serii; ;
ganizaţia de partid acţionează. în secretarul organizaţiei de partid care au luat parte sute de l 31,35 IV
Majoritatea lucrătorilor au înţeles elevi, prin muncă cinstită şi harnică, pli 1 neavoa 1
lumina măsurilor hotărîte. pentru de la fermele nr. 3 şi 4, utecişti, cadre didactice, numeroşi nă de dăruire şi-au cîştigat preţui
cum se cuvine această cerinţă. a se întări jBSrmanenţă. Mem Bîrcea Mare ale I.A.S. Simeria invitaţi. In toate oraşele tinerii rea şi stima tuturor. \ oră; 3