Page 12 - Drumul_socialismului_1976_05

Pag. '4 DRUMUL SOCIALISMULUI <

CINCINALUL REVOLUŢIEI TEHNICO STIINŢU

O modalitate de reducere
Investiţiile—in termen, de calitate
substanţială a importurilor

Platforma Chişcădaga: Executanţi
Aplicarea unor soluţii

şi beneficiar—o mobilizare
optime de asimilări

generală, tot mai susţinută!
Convorbire cu tovarăşul ing. ŞTEFAN CORNEA, vicepreşedinte al
Consiliului judeţean de control muncitoresc Pe platforma Chişcădaga, la lot modul cum s-a încheiat luna apri­
-mai multe obiective s-a trecut sau lie, planul pe 4 luni. E adevărat,
se impune să se treacă la „nu­ ritmul de construcţii-montaj a
Una dintre coordonatele princi­ cadre, la nivelul fiecărei unităţi mărătoarea inversă". Adică să se crescut simţitor în intensitate luna
pale ale politicii de dezvoltare a e- economice au fost stabilite progra­ dea zor pentru terminarea lucră­ trecută,, insă se situează încă sub
conomiei naţionale, promovată cu me concrete de măsuri privind re­ rilor (dar cu mare atenţie la ca­ nivelul planului la toate unităţile.
consecvenţă de către partidul şi ducerea efortului valutar prin asi­ litate) la obiectivele care trebuie Această situaţie prezintă, un
statul nostru, subliniată în repetate milarea cu forţe proprii sau prin să intre în rodaj, să se ia toate semnal serios pentru luna mai,
rînduri de către secretarul general cooperare a produselor din import- măsurile organizatorice posibile mai ales la lucrările de montaj. Muncitoarea Elisabela Mereş, dc la Vabrica ,
al partidului, tovarăşul Nieolae sau înlocuirea lor cu produse si­ pentru ca formaţiile de construc­ De exemplu, la sarcinile caro, le controlul interfazic al lucrărilor.
Ceauşescu, este aplicarea pe scară milare fabricate în ţară. tori să nu stingherească cu nimic au şi continuînd ritmul în care
largă a progresului tehnic şi valo­ — Ce perspective de asimilări e- pe cele de montaj (şi viceversa), s-a lucrat în aprilie, şantierului
rificarea deplină a concepţiei ştiin­ xistă în acest an, în întregul cin­ T.M.U.C.B. i-ar trebui ca luna mai
ţifice proprii în scopul asimilării cinal al revoluţiei tehnico-ştiinţifi- remedierile să se facă din mers, să aibă... 6 decade, unităţii T.I.L.I.B. Produse de ca
unor produse noi, maşini, instala­ ce ? iar termenele să nu rămînă doar — tot atit, iar celor aparţinătoare
ţii, utilaje, diminuînd în măsură — Perspectivele sînt promiţătoa­ în grafice şi angajamente... I.M.I.A. şi T.I.M.B. — cîte o de­
lot mai mare importurile, efortul re : Prin acţiunile ce vor fi între­ La Chişcădaga s-au creat con­ cadă în plus. Şi colectivului Şan­ cu cheltuieli r<
valutar al statului. Ce preocupări prinse în continuare şi prin acti­ diţii pentru o mobilizare cu ade­ tierului 1 al T.C.I. Timişoara, pla­
există în această direcţie în unită­ vitatea concretă din fiecare unita­ vărat generală, tot mai susţinută,
ţile economice ale judeţului ? te economică, în acest an, pe an­ pe măsură ce termenele scadente nul pe luna mai îi cere o mobi­ Fabrica de materiale izolatoare Sint asimil
— Organizaţiile de partid, orga­ samblul judeţului, importurile vor se apropie şi durata zilelor-lumină lizare mult mai intensă la morile din cadrul I.M.C. Bircea realizeaj milare noi
nele colective de conducere din în­ fi reduse cu aproape 1,3 milioane creşte. S-a asigurat forţa de mun­ de făină, de ciment, reţelele de ză produse în care c încorporată rămizi dial
treprinderi şi centrale acţionează lei valută, iar în anii următori, pî- că solicitată, există o masivă do­ apă industrială, castelul dc apă, materie primă ieftină şi muncă bricăm de
insistent în acest domeniu. în toa­ nă în 1980, cu încă 12,2 milioane tare cu mijloace tehnice, nu se liniile ferate interne, la „mărun­ superior valorificată. Zgura de fur­ incit ele f<
te unităţile economice ale judeţului, lei valută. Importante reduceri de duce deloc lipsă de planuri, pro­ ţişurile" care au rămas neexecu­ nal, rumeguşul de lemn, argila tul de ma
cadrele tehnico-inginereşti, specia­ importuri şi-au prevăzut C.S. Hu­ grame şi grafice, au fost stabilite tate, cam peste tot. sint materii prime la îndemină şi externi.
liştii sînt angrenaţi cu fermitate nedoara, I.M.C. Deva, I.V. Călan, Există condiţii, există forţe şi- ieftine. Prin munca oamenilor de Asemenea
şi răspundere în acest efort patrio­ I.R.E. Deva şi alte unităţi. Este de către comitetul de partid res­ mijloace pentru ca la Chişcădaga, la F.M.I. ele se transformă însă convingerea
tic, se străduiesc să valorifice din de menţionat că la piese de schimb ponsabilităţi concrete pe obiective în această lună şi în continuare, in cărămizi dialit sau diatomit, oamenii nr
plin inteligenţa tehnică, concepţia şi subansamble, care deţin o pon­ şi sînt expuse la aproape fiecare să crească de la o zi la alta, din în vată minerală şi în alte pro­ tră transpu
ştiinţifică originală, adoptînd solu­ dere însemnată în structura impor­ punct de lucru termenele finale. decadă în decadă, intensitatea mo­ duse de valoare pentru_ industria rile din Dii
ţii eficiente de asimilare. turilor judeţului, s-au găsit solu­ Aceste măsuri au determinat o bilizării muncitorilor, maiştrilor, construcţiilor, unele pină nu de­ lea Congre:
— Vă rugăm să ne vorbiţi despre ţii de reducere a valorii importu­ creştere a mobilizării colectivelor inginerilor la respectarea întocmai mult importate, iar azi mesageri dului. Ele
acţiunile concrete iniţiate în ulti­ rilor cu aproape 67 la sută, prin de constructori, montori şi de la a programelor stabilite şi în ce ai industriei româneşti la export. Ies, diminu
ma vreme în domeniul asimilărilor. măsuri de asimilare in producţie beneficiari, soldată cu începerea priveşte folosirea efectivă, cu ran­ Calitatea produselor şi_ cheltuie- diversificări
proprie şi prin cooperări şi cola­ rodajelor -la unele instalaţii şi u- lile cu care se realizează reflecta, nerea ei la
— în urma analizei efectuate de borări între diverse unităţi din dament vizibil, a timpului de lu­
Biroul Comitetului judeţean de judeţ. S-au stabilit premise pen­ tilaje, cu impulsionarea execuţiei cru prelungit şi în privinţa ter­ de aceea, mai mult decît in alte litate, în c
partid, de Consiliul judeţean de tru colaborări valoroase între C.S. la tot mai numeroase obiective. menelor de încheiere a lucrărilor. sectoare de producţie ale I.M.C. tuielilor de
control muncitoresc asupra situa­ Hunedoara, I.V. Călan, 'F.I.L. Dintre zecile şi zecile de formaţii valoarea efortului propriu. Dimen­ După cui
ţiei importurilor pe ansamblul e- Orăştie, ,,Marmura" Simeria, I.M.C. care lucrează aici se evidenţiază în aceste condiţii este necesar siunea acestuia este dală, între la produsei
conomiei hunedorene şi a evaluării Deva, I.J.I.L. Deva şi altele. multe. De la constructor — cele să crească tot mai mult rolul co­ altele, la noi, de numărul foarte Dar le tra
posibilităţilor de asimilare a unor — Pentru îndeplinirea acestor conduse de Dumitru Baciu, Hanko mitetului şi organizaţiilor de par­ mic dc refuzuri de la beneficiari tea, intr-ui
utilaje, piese de schimb şi suban- programe de asimilări se impun, Emeric, Gheorghe Voinescu, Con­ tid, al factorilor însărcinaţi cu co­ şi în valoarea economiilor la pre­ rească răsţ
samble, au fost constituite colecti­ desigur, preocupări majore la toa­ ordonarea şi controlul activităţii ţul de cost realizate la sfirşitul produs. Re
ve lărgite de specialişti, la nivelul te nivelurile de organizare şi con­ stantin Răduţ, Ilie Ciucă, Ştefan de construcţii-montaj. Să li se trimestrului I şi în continuare. cord global
judeţului, municipiilor, oraşelor şi ducere a producţiei. Şipoş, Borbely Mihai, Florian Ma- ceară să raporteze organului de In politica industrială, reflectată scară largă
principalelor unităţi economice, ca­ — Este necesară, în primul rînd. teiaş, Ştefan Molnar, maiştrii şi partid cum au acţionat cei care în Programul său, partidul pune osebit de !
re se preocupă de rezolvarea a- o mai largă şi mai activă mobili­ tehnicienii Vasile Ciupa, Alexan­ au primit sarjcina de a răspunde accent deosebit pe aceşli_ parame­ tatea şi pr
cestor probleme, in avantajul eco­ zare a cadrelor de specialişti — in­ dru Colda, Florin Niculescu, Pavel concret de realizarea obiectivelor, tri ai activităţii fiecărei întreprin­ selor. Aş f
nomiei noastre naţionale. In ulti­ Banda, inginerul Florian Georges- deri. „Se vor elabora tehnologii
gineri şi economişti, maiştri şi teh­ să se controleze zilnic, de către am realizat
mul timp, într-un număr de 12 nicieni, cercetători şi proiectanţi —, cu ; de la montori — formaţiile de maiştri şi ceilalţi factori, ce a re­ corespunzătoare pentru punerea in care să se
principale unităţi economice din o mai intensă preocupare din par­ lăcătuşi, sudori şi construcţii me­ alizat din sarcinile trasate fiecare • valoare şi folosirea cu rezultate calitatea m
judeţ — din siderurgie, minerit, in­ tea lor pentru materializarea mă­ talice ale lui Constantin Diculescu, formaţie de lucru, fiecare munci­ economice optime a tuturor resur­ pant la pro
dustrie locală, materiale de con­ surilor, a planurilor stabilite. De Haidar Adolf, Kiss Ştefan, Vasile selor energetice şi de materii pri­ pirghii prin
strucţii — au fost organizate expo­ asemenea, se recomandă o mai tor, să se întărească la toate ni­ me" — se spune in Programul par­ favoarea ce
ziţii şi standuri cu caracter per­ strînsă colaborare şi cooperare în­ Parasehiv, Teodor Urs, Szarvadi velurile, foarte serios, răspunderea, tidului. Unor astfel de preocupări losindu-le,
manent, în cadrul cărora au fost tre unităţile economice din judeţ, Alexa, maiştrii Marian Gărăjău, ordinea şi disciplina. De aseme­ şi-au subordonat comuniştii de la tidului, Prc
stagiar
inginerul
Szekely
Ştefan,
prezentate toate materialele, piesele o evaluare clară a disponibilităţi­ Gabriel Leoveanu ; de la benefi­ nea, tovarăşii însărcinaţi cu coor­ fabrica noastră energia şi capaci­ emancipării
de schimb şi subansamblele care se lor umane şi materiale. în urma donarea de ansamblu a activităţii tatea creatoare. Se va pune in
importă pentru producţie şi investi­ unor acţiuni concrete, întreprinse ciar — lăcătuşii din echipele lui să ţină mai puţine şedinţe şi să curînd în funcţie o instalaţie prin Ing.
ţii, fiind însoţite de fişe tehnice, de Consiliul judeţean de control Mircea Lazăr şi Mihai Bordeanu, acţioneze mai mult pe parcursul care se vor economisi anual 3 080
desene, prospecte, alte documenta­ muncitoresc, au fost identificate maistrul George Grozav, care e- tone de combustibil convenţional. director c
ţii referitoare la caracteristicile noi soluţii şi posibilităţi de redu­ fectuează rodaje. Desigur, sînt nu­ zilei — îndeosebi în orele critice şi
mijlocul
constructorilor
—
în
produselor prezentate. Aceste ex­ cere suplimentară a importurilor. meroase alte formaţii şi cadre mentorilor.
poziţii şi standuri' au fost vizitate Mai sînt încă posibilităţi, soluţii, tehnice care ar trebui evidenţiate, Mobilizarea generală, folosirea e- Sortimente din lemn pe
de un mare număr de ingineri, e- rezerve, dar ele trebuie investi­ din celelalte unităţi şi subunităţi fectivă a programului de lucru,
conomişti, tehnicieni, maiştri, mun­ gate şi aplicate cu curaj, cu hotă- de pe platformă. conlucrarea, atenţie deosebită ca­ Sărbătorind aniversarea partidului dc la încep
citori cu înaltă calificare din uni­ rîre, cu răspundere, de către con­ Dar, în general, constructorii, forestierii din judeţul Hunedoara au la peste 1
tăţile respective, în vederea con­ ducerile întreprinderilor şi organi­ lităţii, control şi îndrumare perma­ raportat îndeplinirea şi depăşirea tr-un impor
sultării lor şi a analizării posibi­ zaţiile de partid. montorii şi beneficiarul, de la con­ nentizate — sînt cerinţele cele mai
lităţilor de asimilare. în urma ana­ ducători şi pină la formaţiile dc la ordinea zilei la Chişcădaga. planului la producţia globală şi la date în pl
lizării acestor posibilităţi, prin Convorbire consemnată de lucru, trebuie să tragă alte • învă­ o serie de sortimente. Producţia 400 mc clic
consultarea unui mare număr de DUMITRU GHEONEA ţăminte decît automulţumirea din I. MiRZA globulă suplimentară înregistrată bi ,cate, alţi
Zilnic, toate forţele de la sate - mobilizate la întreţinerea culturilor! Priorităţi pe o
t
în această sapi
LA ÎNTREŢINEREA în alte unităţi. Cooperatorii din bri­ înregistreze un rezultat de seamă, rarea grabnică şi însămînţarea ope­
SFECLEI Şl CARTOFILOR gada Săuleşti a C.A.P. Sîntandrei au respectiv să încheie semănatul po­ rativă a porumbului pe suprafeţele
In trei zii? cooperatorii şi meca­ încheiat primii pe unitate praşila pe rumbului In ogor propriu. Pină la de pe care acum se recoltează cul­ ÎNTREŢINEREA CULTURILOR siloza prodi
nizatorii clin Gurasada au prăşit me­ cele 20 de ha repartizate. întreţine­ realizarea planului la această cultu­ turile de masă verde. Concomitent, elibera grab
canic şi manual sfecla ele zahăr de rea culturilor de sfeclă şi cartofi s-a lucrătorii ogoarelor sint confrun­ pentru obţinerea de recolte sporite, ha — in t
Un
agenda
lucră­
pe 22 hectare, unde cultura a răsărit bucurat de atenţia cuvenită şi la ră, eforturi susţinute sînt necesare la torilor loc prioritar în pe această săptâmî- timpul cel
C.A.P. Leşnic.
ogoarelor
şi se dezvoltă bine. Printre coope­ Pe ogoarele C.A.P. Lăpuşnic am taţi cu sarcina de a asigura elibe­ întreţinerea exemplară a culturilor. nă 11 deţin lucrările de întreţinere nimbului,
ratorii care s-au evidenţiat la această tori constitu
lucrare amintim pe Elisabeta IVIariş, întîlnit cîteva zeci de cooperatori ca­ a culturilor. încheierea primei pra- tor ia de că
mecanice
sfecla
Elena Circi, Zorită Buştea, Iosif Pro- re zoreau încheierea care praşilei înche­ la şile zahăr şi şi manuale la efectua­ gistrarea ui
Printre
furajeră,
sfecla
sfeclă.
primii
de
au
<ian, Eleonora Nicula, Viorica Ma­ iat lucrarea se situează Graţiela rea rebilonării la cultura cartofilor pe fiecare \
rian, Marta Bretolean şi mulţi alţii. Popa, Maria Crişovan şi Sabina Mi- şi trecerea la realizarea lucrării cu De asemei
Concomitent, s-a acţionat la rebilo- bului siloz
natul şi erbicidatul cartofilor pe cele hăilă. Sînt însă si unii cooperatori sapa rotativă pe suprafeţele însă- nificatc rep
porumb
constituie
40 de hectare destinate culturii res­ care ignorează obligaţiile ce le re­ mînţate care cu solicită mobilizarea acţiu­ cută actuali
tutu­
nile
procedează
Nagy
pective. La cerealele păioase, pe 45 vin. Aşa Moise lui Gheorghe, Eugenia, ror forţelor, folosirea judicioasă a unităţilor aj
Vaier
Aurelia
de hectare, unde nu s-a aplicat ©rbi- Foran şi Constantin Stoica, care aş­ mijloacelor mecanice şi a fiecărei canizare a
cid, s-a făcut plivitul manual. Ingi­
Faptul
lucru.
au
să
că
altcineva
nerul şef al C.A.P., Ioan Oargă, ne-a teaptă terenurile execute le-au fost lucrările ore bune de apară masiv buruienile în­ în IN
pe
ceput
reparti­
să
ce
făcut precizarea că există un climat zate, să le asigure produsele agricole culturi şi că solul a format crustă
bun de activitate la întreţinerea cul­ de care au nevoie (î). nu îngăduie nici o clipă de în complc
turilor, angajarea lucrărilor în acord răgaz sînt confrui
global stimulînd participarea la LA GRĂDINĂ — pină ce culturile nu sînt întreţinute ximă atenţi
muncă a cooperatorilor şi mecaniza­ PARTICIPARE MASIVĂ exemplar. şi. alte acţiuni care reclamă hicidărilor
Sint
torilor. în aceste zile eforturile sînt Zilnic, peste 40 de cooperatoare din maximă operativitate. Dintre mate, ardei
concentrate la prăşitul sfeclei fura­ Dobra sint prezente la efectuarea lu­ amintim : trecerea la aplicarea acestea sole. Totod
erbi-
jere şi la întreţinerea culturii de crărilor la grădina de legume. Aşa eidării cu Prometrin la cartofi, fina­ nată a fas
pl;
minarea
porumb cu sapa rotativă. Tractoriştii se explică cum s-a reuşit să fie ter­ lizarea erbicidării păioaselor, folo­
Kolca Romulus şi Remus, Viorel minată praşila la căpşuni, să fie sind întreaga cantitate de erbicid e- mobilizarea
Circi şi Ti ti Burza îşi îndeplinesc cu plantate răsadurile de varză şi gu- xistentă în stoc, precum şi plivitul tatul tomat
răspundere şi conştiinciozitate sar­ lioare, iar în aceste zile să se des­ manual pe suprafeţele unde nu s-a lui se înscr
cinile ce Je sînt încredinţate. făşoare intens plantatul ardeiului şi tă actualita
Praşila manuală la sfeclă au ter­ tomatelor pe cele 17 ha destinate făcut combaterea buruienilor pe ca­ torilor sînt
le chimică.
minat-o şi cooperatorii din Bretea culturilor respective. în prima etapă ca : îngrijii
Muresană. în săptămîna trecută s-â s-au însăminţat 20 ha cu fasole si de toamnă,
făcut o mobilizare masivă a coope­ castraveţi. Concomitent s-au valori­ INSILOZAREA CULTURILOR îngrijirea c
ratorilor la această lucrare şi la ficat peste 25 tone spanac, obţinîn- MASĂ VERDE ză, gulioarc
C.A.P. Ilia, Brănişca, Boz, Burjuc, du-se 64 000 lei venituri. în solar s-a Pînă la sfirşitul acestei săptămîni aplicarea u
Căstău, Sîntandrei, Aurel Vlaicu şi plantat a doua cultură (roşii).
trebuie să fie finalizată însilozarea faziale la <
culturilor masă verde, respectiv a şi recoltare,
S-A ÎNCHEIAT SEMĂNATUL PORUMBULUI secarei furajere, orzului sau ameste­ tă a leguir
cului de păioase. Realizarea unei a- bună orgar
ÎN OGOR PROPRiU
semenea cerinţe este determinată de sirea judici
Mobilizindu-si toate forţele pentru ne în muncă, ţăranii cooperatori şi necesitatea eliberării grabnice a a- în unităţi t
a întâmpina cea dc-a 55-a aniversare mecanizatorii din judeţul nostru, în cestor suprafeţe pe care urmează să trebuie să
a partidului cu rezultate cit mai bu- frunte cu comuniştii, au reuşit să Intre ţinerea culturilor la C.A.P. liobra şi Gura&ada. fie însăminţat porumb. Pentru a în- dc calitate