Page 13 - Drumul_socialismului_1976_05

I 6114 © MARJI, 11 MAI 1976 Pag. 5

CÎT DUREAZĂ
PROVIZORATUL ?
La trecerea peste nivelul
<le cale ferată pe drumul
Deva — Brad, conducătorii Comunele judeţului pe treptele viitorului
auto au primit cu bucurie
luarea unor măsuri de re­
gularizare a circulaţiei prin
trasarea nouă a căilor ru­
tiere şi montarea semnului G h e l i r
„cedează trecerea", fluidi­
zând astfel circulaţia peste
Pornind
mi­
lingă durile
statului
pentru
la
pe
linia ferată. Dar tot aici, în apa Cernei, de după Hunedoara, de mers, neri. Există canalizare, muncitorii alimen­ tra în domeniile economic, social şi Legat de meserie eu
iar
oră
o
cultural,
intersecţie, pe şoseaua ce o autobuzul ajunge la Ghelar — inima tarea cu apă a fost introdusă in 3 sul dc pe calea a urbanizării. Proce­
esen­
deosebirilor
dispariţie
ia spre Ilia, sînt nişte gropi ţinutului pădurenilor — centrul in ju­ din cele 4 sate care compun comuna. ţiale dintre condiţiile de viaţă de la
de pomină, care pun la grea rul căruia gravitează întreaga viaţă In toate satele sint şcoli, cămine cul­ sat şi apropierea lor tot mai mult toată fiinţa sa
încercare autovehiculele şi economică, socială şi culturală din turale, magazine săteşti. La Ghelar — de cele de la oraş este foarte avan­
nervii şoferilor. Cîteodată se zona geografică a „Ţării de fier". centrul de comună — funcţionează 3 sat- la Ghelar. In cincinalul 1976—
Ghelarul
—
aşa
acest
proces
astupă cu pămînt. Dar nu verse izvoare istorice cum — o a atestă di­ şcoli, din care una de 10 ani, 3 gră­ 1980, mult. Aceasta, se va accentua in­ şi Printre echipele de turnători
fost
un
un
ca
a
laboratoare,
atelier,
urmare
in­
un
mai
diniţe,
ţine. Cit durează provizora­ puternic centru minier încă din vre­ ternat şi o cantină şcolară. In comu­ vestiţiilor care se fac pentru dez­ cu cele mai bune rezultate de la
tul ? Nu se poate efectua o mea ocupaţiei romane. Metalurgia nă există un club muncitoresc cu 400 voltarea economică şi socială a comu­ secţia I c întreprinderii „Vic­
reparaţie durabilă? fierului cunoscuse la geto-daci o lar­ locuri, 4 cămine culturale cu 350 nei. Numai din fondurile statului se toria" Călan — sortimentul
gă răspîndire. Mărturii mai recente locuri, cinematograf, bibliotecă, li­ vor investi peste 205 milioane lei, iar piese mecanice pentru maşini
. ŞI LA VARA ale acestei indeletniciri sînt cele 4 brărie, precum şi numeroase formaţii din contribuţia populaţiei aproape
-'cuptoare de topit fierul, descoperite 'artistice de amatori care desfăşoară 000 000 lei. Ca urmare, valoarea pro­ unelte — se numără echipa
VA FI LA FEL ? la Valea Caselor şi furnalul de la o bogată activitate cultural-educativă ducţiei globale va fi în 1980 cu a- condusă de comunistul Ion
Govăjdie, declarat monument istoric. de masă. proape 30 milioane lei mai mare faţă Ciornei. Lucrează aici de la 16
Aprovizionarea ritmică, Acest vechi centru minier din ju­ Pentru satisfacerea in condiţtuni de 1975. Se vor construi şi da în fo­ ani, cind era deja cu şcoala
apartamente
150
noi
de
un
constantă a tuturor unităţi­ deţul nostru, cu o bogată tradiţie ex­ bune a cerinţelor cetăţenilor, comuna losinţă pentru nefamilişti cu 166 şi locuri. profesională terminată şi cali­
luptă
împotriva
muncitorească
bloc
lor comerciale este o sarci­ ploatării şi asupririi capitaliste, ţinut are o reţea comercială formată din Spaţiul comercial se va mări cu ficat ca turnător. S-a legat de
prestatoare
7
de
nă care trebuie urmărită cu care are dăltuit în el de milenii natu­ 22 unităţi din şi care ateliere complex comer­ 1 000 mp, iar volumul de mărfuri vin- meserie cu toată fiinţa sa.
servicii,
un
toată "răspunderea. La cofe­ raleţea, pitorescul, frumuseţea, ori­ cial şi unul meşteşugăresc. Anual se dute populaţiei 'va ajunge la 45 mi­ Vorbim despre munca echi­
tăria „Violeta" din Oraşul ginalitatea portului şi obiceiului stră­ vind populaţiei mărfuri în valoare de lioane lei. Reţeaua de alimentare cu pei sale. E mulţumit că in for­
nou-Călan, aprovizionarea cu moşesc-, cunoaşte astăzi o dezvoltare 30 milioane lei. apă se va extinde cu 6 km, iar cea maţia sa de lucru s-a instau­
economică şi socială tot mai puter­ Apărarea sănătăţii oamenilor este a- de canalizare cu 3 km. Se vor mo­
nică. sigurată de un personal medical ca­ derniza noi drumuri şi trotuare. Ală­ rat un climat sănătos de mun­
răspundere
pentru
şi
că,
ordine
Orăştte, execută Pe baza amplului program de sis­ lificat. Aici funcţionează o secţie a turi de mină, unde producţia se va respectarea întocmai a discipli­
tematizare a teritoriului, a localită­ spitalului din Hunedoara, cu 35 pa­ amplifica, se vor înfiinţa unităţi de
ţilor urbane şi rurale, Ghelarul va turi, un dispensar de întreprindere la producţie pentru bunuri de larg con­ nei tehnologice. Din 6 oamenii
avea, alături de alte comune din ju­ E.M. Ghelar, o circumscripţie sani­ sum, un atelier mecanic şi altul de 5 sint comunişti, toţi cu o înal­
i sucuri se face defectuos, o ţ deţ, statutul Ale localitate urbană. tară, un cabinet stomatologic şi o timplărie etc. tă pregătire profesională. In ul­
□te, i 1 singură dată pe săptămină ! I de Ghelarul orăşeneşti. încă caracteristice acum farmacie. Comuna are oficiu F.T.T.R., munca locuitorilor îşi făureşte, prin timii 2 ani echipa condusă de
dispune
pe
de
Comuna
Ghelar
multe
unitate C.E.C. ş.a.
elemente
aşe­
de
săi,
I. Ciornei a turnat 190 de axe
viitorul
Şi
acum,
nu
iarnă.
’
e
mai
Aici
zărilor
Anii care vin vor fi şi mai prosperi.
funcţionează
strunguri
50
use / Oare cum o fi la vară ? I un sector care gospodărie comunală şi Din de sistematizare teritorial şi schi­ mîine, actul de urbanizare. pentru planşaibe carusel şi acelaşi
de
planul
profil
in
pentru
de
)
(DIONISIE
MUNTEANU,
co-
aproape
administrează
se
ţa
cu
desprind
locativă
NICOLAE BAD1U
strung. Fără nici un rebut ! Se
‘
800 apartamente construite din fon­
^ respondent).
claritate progresele ce se vor înregis­
ştie, formarea miezului, turna­
au in curs de asi- ) TERMENE, TERMENE | rea sint operaţii complicate
iuse. Fabricăm că­ gag® W&Mf: care cer pe lingă o temeinică
it ru export. Le fa­ I Cetăţeanul Alexandru Vlad i cunoaştere a meseriei şi multă
m
talitate superioară, 1 din Musariu şi-a cumpărat l 'Z2S122SW? i t pasiune, răbdare. „Păi, turna­
;ă exigenţelor des- / un frigider „Eram 112", din l rea unei asemenea piese cere
ile unor parteneri ţ magazinul din Oraşul nou- 1 un proces tehnologic complicat
i Brad. Dar nu l-a putut fo- \ şi, bineînţeles, costă bani. A-
zultate ilustrează 1 losi nici o oră. Era defect, l C® facem ca să-l purtăm cu mîndrie? tunci, e normal să ne punem
1
care comuniştii, t L-a dus la reparat la Coo- 1 la contribuţie întreaga noastră
din fabrica noas- / perativa „Moţul" Brad. De i ■ capacitate de muncă, puterea
realitate prevede­ ţ aici i s-a spus că trebuie să minţii şi braţelor noastre. Azi
re celui de al XI- i aştepte 60 de zile să-i aducă ţ sintem minări că turnăm : piese
Programul parti- I o piesă. Dar omul are nevoie l $ ^ j[$ jjt în prezentul satului socialist la care, numai cu ani în ur­
îseamnă, bineînţe- l de frigider. Că de aşteptat, 1 mă. nici mi puteam visa. Sa­
eforturilor pentru ’ a tot aşteptat. I tisfacţiile sint mari : im-mi lip­
xlucţiei, ci menţi- Omul zilelor noastre este omul a- azi n-aş lucra pe tractorul meu ; tone de grîu, peste 1 700 tone" de le­ seşte nimic — ciştig foarte
netri înalţi de ca­ l unitate cu... bucluc \ nimat de spiritul revoluţionar, par­ eu aşa-i zic, tractorul meu. Şi cred gume, 24 000 hl de lapte. La toate bine, soţia lucrează aici, în în­
ile reducerii chel- ticipant activ, angajat în realităţi­ că oricine îşi iubeşte meseria spu­ acestea vor participa cetăţenii co­ treprindere, fiul meu, Ion, e la
.icţie. Să tot fie trei luni de cînd le contemporane, care se simte ne la fel despre utilajul sau agre­ munei, cei peste 5 000 de cetăţeni liceul industrial din Călan iar
i spus, refuzurile unitatea de legume-fructe nr. răspunzător de progresul social. In­ gatul cu care" munceşte. care niciodată n-au dat înapoi, oa­ Simona va începe la toamnă
istre sint minime, 10, din cartierul Viile Noi vestit cu titlul de cetăţean, el fa­ E modul de a gîndi al unui co­ primul an de şcoală. Sintem
u toată seriozita- din Deva, şi-a pus lacătul pe ce din acesta un titlu de nobleţe munist — cetăţean, pentru care menii care, între altele, au prestat fericiţi. Şi, vă spun că izvorul
1 menit să întă- uşă. La început s-a justifi­ şi neonorarea lui l-ar scădea în meseria lui, interesele lui se relie­ în această primăvară zeci de mii de fericirii noastre este inunca_ fă­
ea celui ce le-a cat sutelor de cumpărători propriii ochi. In prezentul satului ore de muncă patriotică pentru în­ cută cu pasiune şi răspundere".
ea muncii in a- cu un anunţ : „Caz dc boa­ socialist sînt mulţi asemenea ce­ fează doar în contextul afirmării frumuseţarea ei. Sint cuvintele unui muncitor
:are o folosim pe lă". După un timp, a dis­ tăţeni. economiei comunei. In cincinalul harnic, destoinic — Ion Ciornei.
ine elemente de- părut anunţul, s-a transfe­ Primarul Iliei, Teodor Vasiu, este 1976—80 agricultura acesteia va li­ MIRON ŢIC SABIN CERBU
itive pentru cali- rat şi marfa din magazin şi un asemenea cetăţean. Trăind a- vra la fondul de stat peste 1000 corespondent
le cost al produ- • de atunci unitatea, atit de proape 30 de ani în mijlocul oame­
stă
spune că prin el solicitată de In gospodine, sute nilor satului, ai comunei ce aspi­
schimb,
nefolosită.
ră la statutul de oraş, a ajuns să-i
deziderat ca fie- şi sute de cumpărători din cunoască pe fiecare cu dorinţele lor
i răspunzător de Viile Noi .sînt obligaţi să de participare la afirmarea comu­
fiecărui partici­ bată, zilnic, drumul la uni­ nei, cu îndoielile lor vremelnice, Largă accesibilitate a populaţiei la asistenta medicală
pe producţie. Sint tăţile de legume-fructe din cu dragostea de frumos, de adevăr
se acţionează în centrul oraşului. întrebările şi echitate a celor mai mulţi din­
produselor. Fo- pe care şi le pun dc trei tre ei. Ridicarea permanentă a nivelu­ erau în 1941. A crescut şi numărul ziat să se reflecte in continua îm­
im cuvîntul par- luni aşteaptă un răspuns — Acestor oameni — spune pri­ lui de viaţă, material şi spiritual, de creşe, de la 14 cîte erau in 1972 bunătăţire a stării de sănătate a
1 său, programul faptic. marul — le ştiu participarea la al oamenilor muncii, crearea unor cu 821 locuri, la 25 cu 2 082 locuri poporului nostru. Acum sînt boli
re. muncă, le ştiu ţinuta morală şi nu puternice reţele medico-sanitare, în 1975. care au dispărut din patologie,
INTERZIS ŞI NU PREA pot să spun decît că avem în co­ larga accesibilitate a asistenţei me­ Pentru fiecare 1 000 de cetăţeni sînt altele care au scăzut pînă la
LAE JURCA mună oameni minunaţi. Cum cre­ dicale, dezvoltarea ştiinţelor me­ există 10 paturi de spital, fapt ce nivel minim, iar asupra altora,'
la I.M.C. Bircea In stingă drumului care deţi că puteam obţine altfel rezul­ dicale în anii regimului nostru re­ situează judeţul Hunedoara prin­ cum sînt bolile transmisibile, se
duce din Cristur la Bircea tate, ani la rînd locul I pe judeţ în prezintă succese de seamă în con­ tre judeţele fruntaşe din ţară. In iau măsuri care determină scă­
îmbunătăţire
a
Mare, există o porţiune mar­ întrecerea dintre comune ? îmi vi­ tinua în anii luminoşi sănătăţii pu­ acelaşi timp în judeţul Hunedoa­ deri importante. In acelaşi timp,'
ai
blice
socialis­
media de vîrstă atinge 70 de ani
pian cată de o tablă mare, pe care ne greu să numesc din cinci mii şi mului. In judeţul Hunedoara se ra s-a înmulţit numărul cadrelor in prezent, faţă dc 65,9 ani cit era
„Interzisă
:
depozitarea
scrie
Unii
ca
cîţiva
dintre
ceva
pe
ei.
gunoiului, molozului, pămîn- Miron Munteanu, Traiân Crişan, înregistrează anual o creştere în medicale eu pregătire superioară, in 1961.
al
farmacii­
al
aului se cifrează ţului" etc. Dar grămezile se Viorel Tîrsa, Traian Iorgovan, Voi- medie de 11 la sută a cheltuielilor lor cadrelor auxiliare, Azi, un me­ Pentru îmbunătăţirea neconteni­
şi
farmaciştilor.
lei, regăsită în- înmulţesc pe zi ce trece, a- chiţă Baba, Dragomir Cojan, Te- directe destinate asistenţei medi­ tă a asistenţei medicale în jude­
slurn de produse coperind o marc suprafaţă lica Popa, Viorica Constantin, Ioan cale. Numai în anul 1975 s-au alo­ dic are în îngrijirea sa în medie ţul nostru, întregul corp medical;
800 mc buşteni, de teren ce ar putea fi fo­ Dimperiu, Sebastian Popa şi alţii cat peste 242 milioane lei pentru 688 locuitori, faţă de 4 854 locui­ şi farmaceutic aplică cu consec­
losit mult mai bine în alte tori cit avea în 1941. O serie de venţă prevederile documentelor de;
100 mc semifa- o merită însă din plin. sectorul sanitar, numărul unităţi­
scopuri. Cum rămine cu ase­ lor cu paturi este de 15 faţă de unităţi sanitare moderne au intrat partid şi măsurile stabilite de Con­
nente C. n lemn. menea gen de... interzis ? Despre Ion Dimperiu, mecaniza­ în ultimul deceniu in funcţiune. siliul sanitar superior.
tor la S.M.A. Ilia, se poate spune numai 7 cit erau în 1941, circum­ Ne putem da seama că investiţi­
că e o fidelă prezenţă in întreg scripţiile sanitare au ajuns 1a 93
BLOCUL 4 ŞI ile masive făcute de statul nostru Dr. OVIDIU CONSTANTINESCU
prezentul socialist al comunei. în 1975, la care se adaugă 13 poli­
DOLEANŢELE LUI — Am crescut, spune el, mun­ clinici pentru consultaţii pe spe­ au condus la satisfacerea în mă­ Medic Emerit
cialităţi,
numărul
îre Ca in toate localităţile cind pămîntul. Acum am şi o me­ unităţile iar asistenţă paturilor în sură tot mai ale mare a cerinţelor preşedinte al Colegiului medicilor
fundamentale
populaţiei.
Re­
de
medicală
serie pe care o îndrăgesc destul de
a
muncitoreşti, şi la Gurabar- mult. N-aş putea face altceva. crescut în spitale, sanatorii şi pre- zultatele acestor măsuri şi con­ şi farmaciştilor din judeţul
7.a s-au construit blocuri Noaptea n-aş avea odihnă dacă ventorii la 5 647, de la 561 cîte secventa lor aplicare nu au întîr- Hunedoara
Dintre
nefamilişti.
una pentru unul, cel cu nr. a-
4,
cestea,
e mai cu cîntec. Cîţiva tineri în municipiul Petroşani
locatari ne-au invitat în ca­
î nutreţuri şi a
nul — circa Z 000 merele lor. Ce am văzut ?
însămînţării în , Camere nezugrăvite de 4 ani, Legume şl verdeţuri
irt posibil a po- ' becuri, întrerupătoare lipsă, Controlul obştesc în faţa unor cerinţe majore
le de mecaniza- j grupuri sanitare defecte, o
icest scop au da- de sezon în
să asigure inre- | gazetă de perete inactivă etc. In municipiul Petroşani acţio­ oraşe, controlul obştesc a „mers“ tru fiecare domeniu, care a fost
damente maxime Am ascultat şi o plîngere a nează 130 de echipe de control ob­ mai slab in oraşele Petrila şi U- difuzat fiecărui responsabil de e-
locatarilor : lipsa apei calde. rjeani şl mai bine în oraşul Lu- chipă. Astfel, fiecare ectiipă va fi
tmînţarea porum- Administraţia blocului, res­ ştesc. In luna aprilie ele au orga­ însoţită, atît la controalele simul­ magazinele C.L.F.,
conform peni.
nizat
controale
normale,
t suprafeţele pla- pectiv a I.M. Barza, trebuie Activitatea echipelor de la I.C.S. tane, cit şi la cele obişnuite, de un
0 sarcină de a- Legii nr. 6, dar au organizat şi
întru conducerile să-şi pună la punct partea controale simultane, pe domenii de alimentaţie publică Petroşani; membru al comisiei noastre sociale. pentru aprovizionarea
1 secţiile de me­ cc-i revine. Dar şi acei lo­ activitate, pe bază de grafic. Ast­ I.C.S. alimentara şi I.C.S. mărfuri Cele cinci echipe de la între­
rii. catari care distrug ce s-a fă­ fel, din totalul de 557 unităţi su­ industriale, ce controlează unităţile prinderea de utilaj minier Petro­
cut pentru ei se impune să puse controlului, 532 au fost cu­ cooperativei meşteşugăreşti Uni­ şani aveau activitate slabă atît la populaţiei
CULTURĂ fio depistaţi şi traşi la răs­ prinse la" controalele obişnuite, iar rea, nu s-a ridicat la niveiul cerin­ cele patru echipe din domeniul co­
activităţi cu care pundere cu toată asprimea... în decada a III-a a lunii aprilie, ţelor în ultimele două luni. La merţului şi cooperaţiei, cit şi echi­
umicullorii, ma- cînd au fost organizate controale fel, cea a echipelor conduse de pa pe linie de sănătate condusă de In săptămină aceasta, prin
ă terminarea er- N-O FI FOC... simultane în domeniile comerţ, Constantin Frălăţineanu şi Mircea magazinele de desfacere a legu­
culturile de to- cooperaţie, sănătate şi transport în Vesa, la baza de aprovizionare şi dr. Petru Zubini. S-au luat măsuri
castraveţi şi fa- Aşa şi-a zis inginerul Ma­ comun, au mai fost cuprinse 182 transport Petroşani, care contro­ de reorganizarea acestor echipe, melor şi fructelor din localită­
ămînţare.i eşalo- iar cei care nu şi-au îndeplinit ţile judeţului vor fi oferite
castraveţilor, ter- rin State, şeful fermei nr. 9 de unităţi. lează transportul în comun şi u- mandatul pentru care au fost aleşi
verzei de vâră, din Bălata (a întreprinderii Din cele peste 40 propuneri făcu­ nele unităţi comerciale. populaţiei o gamă variată de
forţelor la plan­ de stat „Avicola" Deva). Nu­ te de echipe cu ocazia acestor con­ Indicaţiile date de secretarul ge­ urmează să fie sau au fost puşi legume şi verdeţuri. Astfel se
etelor şi ardeiu- mai astfel se poate explica troale, la 27 s-au primit răspun­ neral al partidului, la plenara din în discuţia grupei sindicale.
irări de slringen- de ce a permis facerea fo­ suri de rezolvare în teren a pro­ aprilie a Consiliului Naţional al Se vor lua în continuare toate vor desface în perioada 10—16
genda legumicul- cului deschis pentru arderea punerilor respective, restul de 13 "Frontului Unităţii Socialiste, pen­ măsurile necesare pentru ca acti­ mai ; 115 tone cartofi de toam­
; şi alte acţiuni gunoaielor la o distanţă de au termene de rezolvare pînă în tru îmbunătăţirea activităţii de vitatea de control obştesc să devi­ nă, 30 tone spanac, 25 tone sa­
luriior de varză 15 mai 1976. control obştesc au determinat, la nă ceea ce cerea secretarul gene­
lină şi conopidă, circa .9 m de materiale com­ ral al partidului — un sprijin per­ lată verde, 25 tone ceapă verde,
din cîmp (var- bustibile. In plus, aici au Faţă de activitatea depusă se cu­ nivelul municipiului, măsuri şi ac­ manent acordat unităţilor de ser­ 40 tone castraveţi de seră, 30
;elor din solarii, fost depozitate materiale vin evidenţiate cîteva . echipe. în ţiuni ferme, prin a căror aplicare vire socială pentru o aprovizionare
i a fertilizărilor combustibile intre clădiri, ig- domeniul sănătate, o echipă cu şi desfăşurare va spori contribuţia ritmică, o servire ireproşabilă in tone tomate de seră, 15 tone
timpurii, precum norînd pericolul de incendiu activitate bună este cea condusă de controlului obştesc la perfecţiona­ interesul tuturor cetăţenilor. ardei gras, 5 tone varză albă
irificarea eficien- pe care-1 prezintă. Avertis­ dr. Teodor Ponova, din Petroşani. rea organizării vieţii sociale în timpurie, 15 tone verdeţuri de
Jeţuri. Printr-o mentul ce i s-a dat de că­ Echipe de control obştesc cu acti­ municipiu. AUREL POPA
muncii şi folo- vitate bună în domeniul comerţ .Conform planului de acţiune, s-a rădăcinoase şi altele.
’orţelor existente tre pompieri sperăm să-i fie sînt cele conduse de Dumitru Mi- trecut la instruirea echipelor pe activist al Consiliului
te lucrări pot şi de învăţătură. lea , de la E.M. Vulcan şi losif specific de unităţi şi întocmirea municipal Petroşani
uale la timp si al sindicatelor
ilă. Stern din Petroşani. La nivel de unui plan tematic îmbunătăţit pen­