Page 14 - Drumul_socialismului_1976_05
P. 14
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6114 • MARŢI, 11 MAI 1976
Moment însemnat in viaţa absolvenţilor
Admiterea în cea de a doua
La 9 mai 1977 se vor împlini 100 de ani de la teme de istorie naţională. Realizate în spiritul
proclamarea independentei de stat a României, concepţiei materialismului dialectic şi istoric, al treaptă a învăţămlntuiui liceal
moment epocal şi hotăritor pentru destinele popo respectării adevărului istoric, ele vor evoca înde
rului nostru. „Rezultat al luptei eroice a armatei lungata epopee a poporului român, care, de-a lun
In
pro
absolvă
an
acest
prima
române împotriva imperiului otoman, al voinţei gul tuturor timpurilor, a ţinut mereu nestinsă fla moţie de elevi din treapta I a în- rea concursului de admitere în
ferme de libertate şi neatrrnare a poporului nos căra luptei pentru libertate şi neatîrnare, pentru treapta a II-a de liceu.
tru, care şi-a dovedit încă o dată marea capacitate scuturarea jugului exploatării şi asupXni, pentru văţămîntului liceal, treaptă care s-a — Pentru înscriere, candidaţii
afirmarea deplină şi neîngrădită a geniului său generalizat în 1974, potrivit Hotărî- trebuie să prezinte fişe de înscri
de luptă — se arată în Programul partidului — rii Plenarei C.C. al P.C.R. din iu ere, certificate de directorul şcolii
dobindirea independenţei naţionale a clat un nou creator, pentru asigurarea progresului şi civilizaţiei nie' 1973. Recent, Comitetul Politic (filialei). Tinerii care au încheiat
şi puternic imbold dezvoltării economice şi sociale patriei noastre. Executiv al C.C. al P.C.R. a ana contracte cu întreprinderile şi au
a ţării, a exercitat o profundă înrîurire asupra în Totodată, serialul pe teme de istorie îşi propune lizat modul în care s-a asigurat ge rezultate bune Ia învăţătură, ia
tregii evoluţii istorice a Romăniei pe drumul pro să contribuie la educarea patriotică, revoluţionara neralizarea învăţămlntuiui obliga înscriere la concurs au nevoie de
gresului social, a permis afirmarea tot mai vigu şi internationalistă a oamenilor muncii, să sădeas toriu de 10 ani, prin cuprinderea recomandarea conducerii liceului la
roasă a poporuliu nostru ca naţiune de sine stă că în'conştiinţa cititorilor mîndria de a fi cetăţeni tuturor absolvenţilor clasei a care au absolvit treapta I, acordul
tătoare". ai Republicii Socialiste România, hotârîrea de a VlII-a în prima treaptă de liceu, şi întreprinderii şi reînoirea angaja
In lumina măsurilor stabilite de Plenara Comi participa cu toate forţele la făxirirea societăţii so a aprobat propunerile privind tre mentului contractual cu , aceasta.
tetului Central al Partidului Comunist Român din cialiste multilateral dezvoltate, la ridicarea Româ cerea la a doua treaptă, precum Atît recomandarea conducerii
14 aprilie a.c. privind aniversarea acestui glorios şi măsuri pentru perfecţionarea liceului, cit şi acordul întreprin
jubileu, ziarul nostru îşi propune ca începind cu niei pe noi trepte de civilizaţie materială şi spi profilului liceelor. Pentru a cu derii vor fi date pe fişa tip de în
acest număr să publice un ciclu de articole pe rituală. noaşte condiţiile, normele de tre scriere. înscrierile încep la 16 iu
cere Ia cea de-a doua treaptă de nie şi se încheie la 23 iunie a.c.,
liceu, precum şi măsurile întreprin iar concursul de admitere va avea
se pe plan judeţean, ne-am adre loc în zilele de 25-26 iunie (pro
sat tovarăşului Vasile Blcndea, in bele scrise) şi 27-29 iunie (proba
Neoliticul hunedorean—viguros spector general al judeţului Inspec orală). Concursul va consta din
adjunct
al
două probe scrise şi o probă orală
Hune
toratului
şcolar
in
învăţămînt,
doara. la două de obiecte de liceului. Admite
funcţie
profilul
—
substrat al neamurilor dacice ceput Doresc să subliniez de la în rea se va face în limita planului
potrivit
Minis
că,
normelor
de
comuni
şi
aprobat
şcojarizare,
învăţământu
terului
şi
Educaţiei
fiecărui
lui, începind din anul şcolar 1976/ cat învăţămînt, liceu pentru noul an
în
ordinea
de
descres-
1977 vor fi admişi în treapta a II-a
Istoria poporului român îşi are ră unele triburi venite din regi pictate, descoperite la Deva. Hăspin- a liceului cei mai buni elevi ai cîndă a mediilor rezultate din no
dăcinile in adincurl multimilenare, uni, unde se şi făcuse trecerea la dită pe o arie restrînsă, in centrul tele obţinute de candidaţi la probe
iar continuitatea lut înseamnă dăinui neolitic. Noii veniţi n-au alungat, nici Transilvaniei şi, în special, pe valea primei trepte. Admiterea se face le de concurs şi media generală de
rea etnică şi de civilizaţie pe aceleaşi n-au nimicit pe cei găsiţi în aceste Mureşului şi a afluenţilor săi, aceas pe bază de concurs, luindu-se în promovare a anului IT de lirei-.
locuri pe care s-au găsit şi înain regiuni, ci s-au asimilat treptat. tă cultură a jucat un rol important considerare şi rezultatele la învă — Ce posibilităţi de pregătire
taşii săi din imemoriale vremuri. O Considerabile ca număr şi varieta în dezvoltarea societăţii omeneşti din ţătură obţinuteîn prima treaptă (în
caracteristică a procesului devenirii te a formelor, vestigiile arheologice epoca neolitică de pe teritoriul jude acest an se iau în considerare doar profesională şi de cultură generală
sale o constituie stăruirea pe aceeaşi aparţinînd epocii noi a pietrei (neo ţului Hunedoara. rezultatele din anul II al primei au absolvenţii primei trepte de li
vatră. Acest proces, mereu ascen litic) confirmă existenţa în această Neoliticului mijlociu şi tîrziu ,ii a- trepte). La concurs se pot înscrie ceu care nu continuă treapta a
dent, s-a desfăşurat intr-un ritm, perioadă a numeroase aşezări ome parţine cultura Tisa H, evolutiv su tinerii care au absolvit prima treap II-a?
cînd mai viu, cînd mai încetinit, în neşti în judeţul Hunedoara. în majo perioară celorlalte două. Ea s-a năs — Aceştia vor primi certificat de
funcţie de condiţiile istorice concrete. ritatea lor ele sint situate pe văile cut în valea superioară a rîului Tisa. tă a liceului sau au studii echiva absolvire a învăţămlntuiui de 10
Mureşului şi Streilui. In rindul aces din altoirea elementelor culturii li lente şi împlinesc cel mult 19
Ştiinţa arheologică contemporană ani şi se vor putea încadra în ac
confirmă, alături de cercetările din tor aşezări, pe primul plan se situea niare pe vechiul fond Criş şi este ani în 1976. tivităţi soeîal-utîle, cu predilecţie in
ţările vecine, că teritoriile actuale ale ză Turdaşul, staţiune eponimă a cul atestată pe teritoriul hunedorean prin — înscrierea la concurs se face producţie sau se vor putea califi
Romăniei au fost locuite încă de la turii neolitice, cu cea mai întinsă varietatea materialelor descoperite la numai în profilul urmat in prima ca în diferite meserii prin cursu
apariţia primilor hominizi îmbrăţişind arie de răspindire în Transilvania. Deva. treaptă de liceu ?
silex,
de
vasele
lungul proces al antropogenezei. Do Uneltele şi de mărimi, dispunînd de o diferite Transformările şi schimbările so- rile şcolilor profesionale. Cei ca
va
forme
vadă sînt numeroasele produse ale cial-economice şi culturale petrecute — De regulă, da. însă conduce re au contracte cu întreprinderile
activităţii omeneşti confecţionate din rietate de motive ornamentale reali la începutul epocii neolitice continuă rile liceelor pot aproba înscrierea şi au primit burse de întreprin
prin
inciziei,
silex, obsidiană etc., precum şi res zate zoomorfe tehnica antropomorfe reprezentă în tot timpul acestei perioade şi se la concurs şi pentru un alt profil dere (în judeţ avem peste 1 000 de
scoase
şi
rile
turile fosile descoperite pe în accentuează la începutul mileniului al decît cel absolvit în treapta I. Can astfel de absolvenţi ai primei trep
î.e.n.).
treg teritoriul ţării. Printre acestea la lumina zilei cu multă trudă şi pa ll-lea î.e.n. la (2000—1800 triburile Ele sînt didaţii respectivi vor susţine exa te) vor intra direct in producţie,
arheologi
neolitice
demonstrea
către
toate
de
frecvente
siune
se remarcă descoperirile efectuate în din Transilvania şi din alte regiuni mene de diferenţă pentru obiectele de unde au posibilitate să urmeze
peşterile hunedorene Ohaba-Ponor, ză, alături de numărul mare de ve ale ţării. Această perioadă de tran pe care nu le-au făcut. Examenul treapta a II-a de liceu la învăţă-
Nandru, Cioclovina, Federi, Godineşti, tre de locuinţe, că aici a existat o ziţie de la neolitic la epoca bronzu de diferenţă pentru învăţămîntul de mintul seral sau fără frecven , •
cit şi descoperirile din cîteva aşezări intensă locuire a unor triburi de cul lui se caracterizează, pe de o parte, — Vreţi să vă referiţi şi la.învă-
au
care
avut
de terasă ca Ponorici, Prăvăleni şi Ba- tivatori atacurile din partea de înfruntat prin înmulţirea aşezărilor omeneşti specialitate (industrial) se va sus
atît
altor
popu
sarabasa. ţine în vacanţa de iarnă. Deci, ele mîntul seral şi fără frecvenţă —
laţii, cit şi desele revărsări ale Mure şi, pe de altă parte, prin numărul tot pentru treapta a II-a de liceu ?
O serie de cuceriri revoluţionare — şului. mai mare de unelte. vii au posibilitate să treacă de la
cultivarea primitivă a plantelor, do în această perioadă, dur regiunile liceele real — umaniste la cele de — Aici se pot înscrie persoanele
mesticirea şi creşterea animalelor — în ciuda acestor vitregii, populaţia nord-pontice, pătrund în spaţiul car- specialitate, prin concurs, iar du — indiferent de virstă — care au
deci producerea hranei, şlefuirea u- purtătoare a culturii Turdaş s-a dez pă un trimestru de şcoală vor sus absolvit treapta I de liceu sau au
voltat, s-a răspîndit pe întregul curs pato-dunărean triburi de păstori (aşa
neltelor de piatră, inventarea cerami al Mureşului şi Streiului, a intreţinut numita migraţie indo-europeană), di ţine examenele de diferenţă. Pen studii echivalente şi sînt încadrate
cii şi a războiului de ţesut, precum strînse legături cu purtătorii altor cul ferite din punct de vedere etnic de tru aceştia se vor organiza lecţii în muncă. Pentru liceele industri
şl o mai mare stabilizare a populaţi turi materiale contemporani cu ei. comunităţile neolitice locale. Noii ve suplimentare, meditaţii şi consul ale, agroindustriale şi econolnice,
ilor prin construirea unor locuinţe te Dezvelirea unor aşezări de diferite di niţi, determinind dispariţia culturilor taţii şi alte forme de pregătire. candidaţii trebuie să lucreze în do
meinice, se produc însă în epoca ne mensiuni în localităţi ca Ardeu, Bal- locale sau ameslecindu-se cu triburile Pentru profilurile real-umanist, pe meniul specializării pentru care vor
olitică. şa, Băcia, Boş, Bretea Română, Cîr- neolitice băştinaşe, au pus bazele ma să continue studiile. înscrierile se
jiţi, Crăciuncşti, Densuş, Godineşti, rilor unităţi elnico-lingvistice de mai dagogic, economic, sanitar, electro
Revoluţia neolitică s-a produs prin tirziu. Pe teritoriul patriei noastre, ca fac între 26 august — 2 septem
evoluţia locală, treptată şi fireas Deva, Mintia, Pricaz, Zlaşti atestă e- şi în zona de la sud de Dunăre, a- tehnică, examenele de diferenţă se brie, iar concursul de admitere se
că, a culturii populaţiilor epipa- xistenţa unei bogate activităţi econo cest proces a dat naştere grupului programează în perioada 17-21 iu organizează între 5—10 septembrie.
leolitice, din aceste regiuni şi prin mice şi a unei intense vieţi spiri neamurilor tracice. nie a.c. Se pot înscrie în treapta
influenţele venite din afară. în timp tuale pe aceste meleaguri. a II-a, doar cei care au promovat Doresc să subliniez că informaţii
ce cetele locale îşi continuau viaţa do O etapă evolutiv superioară poate fi Prof. MIRCEA DAN LAZĂR examenele de diferenţă. şi lămuriri detaliaţe se pot primi
vinători şi culegători, dinspre sud considerată cultura Petreşti, atestată de la conducerile liceelor. La ni
şi sud-est au pătruns treptat de prezenţa fragmentelor ceramice Muzeul judeţean Deva — Ce posibilităţi oferă reţeaua velul şcolilor au fost constituite şi
de învăţămînt de specialitate din funcţionează comisii de orientare
judeţul nostru pentru treapta a şcolară şi profesională, care reu
II-a de liceu ? nesc toţi factorii competenţi, de
— Peste 70 la sută din elevii ju unde cei interesaţi pot primi sfa
deţului nostru care vor trece în turi, lămuririle necesare. Dealtfel,
treapta a II-a vor avea posibili in această perioadă comisiile de
tate să urmeze cursurile în liceele orientare şcolară şi profesională
industriale cu profil mecanic (936 desfăşoară o intensă activitate ca
de locuri), electrotehnic (222 locuri), re răspunde cu bune rezultate sco
de construcţii (144), metalurgie pului pentru care au fost create.
(108), agroindustrial (108).
— Cîteva precizări, vă rugăm, în Convorbire realizată de
legătură cu înscrierea şi desfăşura LUCIA LIC1U
carnet cultural
in
Clmpeanu,
fost
CENTENARUL CORULUI Aurei D. antifascist. Oaspetele voluntar vor
războiul
a
ŞI FANFAREI C.F.Ii. SIMERIA
bit tinerilor despre eroismul unităţi
Sîmbătă a avut loc la Clubul sindi lor militare hunedorene pe parcursul
catelor din Simeria sărbătorirea cen luptelor de la Mureş pină in Munţii
prezentat
tenarului corului şi fanfarei C.F.R. Tatra. In încheiere a fost „Republică,
literar-muzicai
montajul
Simeria. Cu acest prilej s-au rostit
alocuţiuni de salut, iar losif Mercea. pămint slăvit".
directorul clubului, a făcut un larg ZILELE EDITURII „DACIA"
expozeu despre îndelungata activitate
a celor două formaţii. Membrilor co Timp de două zile (12 şi 13 mal
rului şi fanfarei li s-au acordat cupe, a.c.), în municipiile Deva şi Hu
diplome de onoare şi insigne dc „evi nedoara se vor desfăşura diverse ma
denţiat în activitatea culturală". nifestări sub emblema zilelor edi
Festivitatea a continuat cu un pro turii „Dacia". Cu acest prilej, scrii
gram artistic în cadrul căruia au e- torii clujeni Ion Cocora, Radu Mareş,
voluat corul sindicatului E.M. Ghe- Mircea Opriţă, Grigore Zâne, Dionis
lar, corul din Dobra, corul sindicatu Fârcaşiu, Xântus Janos, Lăszloffy A-
lui învăţămînt Deva, corul şi fanfara
C.F.R. Simeria. ladâr, precum şi fizicienii, matemati
cienii şi chimiştii Ion Fâvâloiu, Glieor-
ghe Coman, Ion Manta, Mihai Strâ-
SPECTACOLELE
jescu se vor întilni cu public’ul.
ANSAMBLULUI ARTISTIC
Aspect din timpul depunerii de coroane la cimitirul eroilor din municipiul Deva.
„DOINA" AL ARMATEI „CU ŢARA ÎNFLOREŞTE
HUNEDOARA"
Duminică, la Casa de cultură din
Solemnitatea depunerii unor coroane de fiori Deva, al armatei, ansamblu artistic ţiilor de zonă a festivalului forma a
pe
Faza
cunoscutul
literar-muzicale
montaje
două
prezentat
a
„Doina"
spectacole urmărite de un numeros continuat şi în această duminică, sub
bucurat
s-au
Cu prilejul împlinirii a 99 de ani U.T.C., reprezentanţi ai organiza şi municipal ale U.T.C., Inspecto public. De cu mult succes viaţa militară, genericul „Cu ţara înfloreşte Hune
dansurile
temă
din
cultura
scena
Casei
de la cucerirea Independenţei dc ţiilor de masă şi obşteşti, ai unor ratului judeţean de interne, Cen dansurile populare, cîntecele patrio doara". Pe din Petroşani de s-au între a
sindicatelor
stat a României, şi a 31 de ani întreprinderi şi instituţii, militari, trului militar judeţean, Centralei tice şi revoluţionare, piesele de mu cut formaţiile gazdă, cele ale Clubu
de la victoria asupra Germaniei detaşamente ale luptătorilor din minereurilor Deva, I.M.C. Bîrcea, zică uşoară. lui din Vulcan, căminului cultura]
hitleriste, în semn de pios şi vi gărzile patriotice, formaţiuni de I.J.E.Coop, Procuraturii judeţului din Cîmpu lui Neag şi Casei de copii
brant omagiu adus eroilor căzuţi pregătire a tineretului pentru a- Hunedoara, Direcţiei judeţene de ARTIŞTII AMATORI din Uricani; la Cinciş s-au din întrecut
culturale
Cer-
echipele
căminelor
pe cîmpurile de luptă, la cimiti părarea patriei, pionieri, numeroşi poştă şi telecomunicaţii. IN TURNEU băl, Topliţa, Lunca Cernii şl clubu
rele eroilor români şi sovietici din oameni ai muncii din municipiul Un mare număr de pionieri au In pregătirea Congresului educaţiei lui din Teliuc.
Deva a avut loc, duminică dimi Deva. depus jerbe şi buchete din flo politice şi culturii socialiste, dumini S-A ÎNCHEIAT FESTIVALUL
neaţa, solemnitatea depunerii unor In acordurile solemne ale Im rile acestei primăveri la monumen că, artiştii teatrului de amatori de
coroane de flori. nului eroilor şi ale marşului fu tele şi mormintele eroilor. Ostaşi pe lingă au Casa de cultură din Hune CULTURAL-ARTISTIC
prezentat
doara,
piese
două
de
„VINE STREIUL
La solemnitate au luat parte nebru de Chopin, Ia monumentele şi pionieri au stat de veghe la mo teatru pe scena căminului cultural DE LA MUNTE"
membri ai birourilor comitetelor eroilor români şi sovietici au fost numentele şi mormintele eroilor din Silvaşu de Sus.
judeţean şi municipal de partid, depuse coroane de garoafe roşii români şi sovietici. „DE LA MUREŞ Peste 300 de artişti amatori din ju
participat
Hunedoara
ai comitetelor executive ale consi din partea comitetelor judeţean şi Detaşamente ale luptătorilor din deţul la închiderea au festivalului dumi
cuitu-
nică
liilor populare judeţean şi muni municipal de partid, a consiliilor gărzile patriotice, formaţiuni de PÎNĂ LA TATRA" ral-artistic „Vine Streiul de la mun
cipal, ai consiliilor judeţean şi populare judeţean şi municipal, a pregătire a tineretului pentru apă Tinerii muncitori de ia Depoul te". Spectacolele s-au desfăşurat în
municipal ale sindicatelor, ai comi consiliilor judeţean şi municipal ale rarea patriei, au prezentat onorul C.F.R. Simeria au participat la o e- centrul oraşului Simeria şi la Cam-
tetelor judeţean şi municipal ale sindicatelor, a comitetelor judeţean solemn. moţionantă întiinire evocatoare cu ping-Strei.