Page 21 - Drumul_socialismului_1976_05

5 © MARŢ!, 18 MAI 1976
Pag. 5

C
!E PENTRU CALATORI
SÎNT AUTOBUZE...
Pe traseul Hunedoara —
Ghelar — Bunila circulă pe
s lingă autobuze şi autocamioa­ 'ff
ne alo E.M. Ghelar. Doritorii
de chilipir apelau la bunăvo­ mm ţitfa:\ d® în gospodărirea fondului locativ
s inţa şoferilor de pe autocami­
ferme j cu un ciubuc. Doi şoferi, D. % Ce famm gs să-S purtăm m mîstdtje? ... ... _________ M§-
pe
oane
care
cî.ştigau
le-o
Popa şi I. Bordeanu, de pe Probleme 'scadente
autocamioanele 21-HD-1268 şi
producţia j 21-HD-1500 au fost găsiţi cu Mindria comunei
călători clandestini şi au a-
chitat amenda cuvenită. A- rămase în suspensie
matorii de călătorii clandes­ Comuna Crişcior, un colţ din is­
economi­
In
tine au fost îndreptaţi spre toricul ţinut al Zarandului — lea­ citori cadre diferite unităţi pensionari.
de
ce,
conducere,
staţia de autobuze. De aici pot găn al luptelor poporului nostru Ion Bobar, Sabin Filip, Petru Cor, Abordînd în numărul din 2 făcut. E.G.L. îi lipseşte po-
să ia loc într-un autobuz pentru dreptate şpcială şi libertate Gheorghe martie tema modului în care listirenul. E drept, unele materi­
Traian
Zglobiu,
Dudaş,
a bazei ! comod şi siguranţă călătorească în naţională conduse de Horia, Cloşca Nicolae Moţ, Otmar Kaell, Ioan O- proiectanţii, constructorii şi bene­ E.G.L. nu a făcut nici măcar în­
să
ale se pot procura mai greu. Dar
circula­
a
deplină
ficiarii de fond locativ şi-au pro­
ţiei. şi Crişan, Avram Iancu — este azi prişa, Mircea Bocaniciu, sînt Romulus pus să aducă la îndeplinire Deci­ cercare pe un apartament cu a-
Nicolae
Ruda
o localitate prosperă, ale cărei di­
Leucean,
numai
Grupărilor t POATE AUDE mensiuni edilitar-gospbdăreşti cresc cîţiva dintre aceia care „au pus u- zia 31 a Comitetului executiv al ceastă soluţie tehnică. propriu de
popular
In
cu
Consiliului
baza
graficului
judeţean
CINE TREBUIE de la an la an. Zilele trecute lo­ mârul" la construirea a 2 775 mp privire la punerea la punct a fon­ reparaţii la terasele cu infiltra­
cuitorii comunei au trăit un mo­ trotuare, a 4,3 km drumuri, extin­
i a restantelor. J ment emoţionant : decernarea pre­ derea spaţiilor verzi, construcţia dului locativ existent, promiteam ţii, comasat cu cerinţele din de­
C.A.P. s-au lo- \ La o unitate C.L.F. din Tc- miului III pentru rezultate deose­ a 2 fîntîni, lucrări de îndiguiri pe să revenim periodic asupra ei. O cizie, trebuie să se repare în a-
sulă din vaci, i liuc lucrează Maria Obogea- bite obţinute în anul trecut în în­ 5_km, plantarea a peste 8 C00'bu­ facem acum, în municipiul Petro­ cest an 72 de terase. S-au repa­
inc o producţie 1 nu. Aici am ajuns într-una trecerea patriotică pentru înfru­ căţi arbori şi pomi şi la multe alte şani, avînd în atenţie problemele rat 5. In acest caz pregătirea ma­
Totodată, la 10 i din zilele trecute să-mi fac museţarea şi buna gospodărire a lucrări. In total, valoarea acţiuni­ cu scadenţă pînă la 30 aprilie. terială se putea face, ştiindu-se
un potenţial / cumpărături. Dar am avut localităţii. Tineri şi vîrstnici, băr­ lor patriotice efectuate în anul tre­ Inginerul şef al Grupului de deja de anul trecut despre ce e
at a’ fost re- ţ ghinion. Deşi erau mai mulţi baţi şi femei trăiau cu intensitate cut s-a ridicat la 3 513 500 lei, re şantiere Valea Jiului al T.C.H., vorba. I.J.G.C.L. trebuie să acce-
uplir -.tare de 1 cetăţeni la rind, v vînzătoarea satisfacţia împlinirii datoriei faţă venind 667 lei economii pe cap de r
, în cadrul fie- 1 nu se arăta la geam. Am în­ de obşte. locuitor.-
cooperatist sînt i drăznit să bat în geamul Discutăm cu Ioan Başa, secreta­ Comunistul Ioan Bobar este mais­ Pe urmele materialelor publicate*
creştere a pro- chioşcului. Atît mi-a fost. A rul comitetului comunal de partid, tru constructor la şantierul
de păşunat. ţ lăsat persoanele din spate cu primarul comunei. Ne vorbeşte cu T.C.M.M. de la -Gurabarza. Lui i se
! impune reali- i care stătea la taifas, şi mi-a o mîndrie reţinută despre schimbă­ pare foarte firesc să fie după orele
ovine, pe lingă 1 tras mie o săpuneală zdra- rile calitative ce se produc în con­ de program în rîndurile locuitori­ Ion Sitescu, ne asigură că din lereze, pe baza unei planificări
1 necesar să fie ^ ştiinţa oamenilor, despre înaltele lor comunei, care din iniţiativa lor ceea ce e scadent, ce â revenit riguroase, această operaţie.
pede posibil ce- . trăsături morale ale comuniştilor sau a deputaţilor efectuează dife­ T.C.H. s-a făcut. Sîntem asiguraţi, atît la consi­
izute prin cum- ţ aflaţi în permanenţă în fruntea obş­ rite lucrări de interes obştesc. Par­ ■— O singură problemă a ră­ liul popular municipal cît şi la
speciei se re- l tii, prezenţi întotdeauna la acţiuni­ ticipă la ele cu drag şi pasiune. Şi mas în suspensie — înlăturarea conducerea I.J.G.C.L., că există
reproducători- ' le de muncă patriotică, de înfru­ îi place să vadă comuna frumoasă, condensului în băi la blocul A 3 preocupări pentru soluţionarea
unităţile de ^ vănă, „pipărată" şi cu o înju­ museţare şi mai bună gospodărire să audă cuvinte de apreciere din din Vulcan — unde nu am pri­ tuturor problemelor restante.
ioşorod, Sarmi- rătură. Păcat că nu era cine­ a localităţii în care trăiesc şi mun­ partea celor care trec prin ea. Sa­ mit soluţie tehnică şi de finan­ Semnalăm pentru I.P.H. cîteva
va din conducerea C.L.E. Hu­ cesc. Sigur, în comună trăiesc şi bin Filip şi Petru Cor sînt numai ţare. datorii : o soluţie tehnică ingeni­
iemnătate hotă- nedoara să o audă. Poate to­ \ oameni care lucrează în alte părţi : doi dintre oamenii aflaţi, după Aflăm că pe la Vulcan au tre­ oasă, alta decît vidanjarea perio­
-
ituirea obiecti- tuşi.-.. (GH. PAVEL, Teliuc). sînt mulţi mineri, lăcătuşi, strun­ mulţi ani de muncă, la binemeri­ cut 2—3 comisii pînă acum pen­ dică, la subsolurile tehnice cu in­
1 judeţean de \ gari, electricieni, constructori ş.a. tata odihnă. Dar nici ei nu stau tru a da această soluţie. Cu ce filtraţii de apă. De asemenea, o
liei o constituie FIECARE CU CLIENŢII LUI ? j| Dar, semnificativ este faptul că du­ de-o parte. Sînt cbt la cot cu cei s-a soldat intervenţia lor ? soluţie pentru alimentarea cu apă
ernice baze fu- pă orele de producţie toţi sînt gos­ mai tineri la acţiunile patriotice. E.G.L. Petroşani a rezolvat mul­ caldă menajeră la ultimele două
nitate agricolă, Se ştie' că servirea pre- \ podari ai comunei. Mulţi, după ce Oameni cu o înaltă, conştiinţă ci­ te din problemele Scadente ce-i etaje ale blocurilor turn, ca şi
trebuie între- ferenţială este incriminată de i lasă perforatorul, menghina sau vică, obişnuiţi cu lucrul, nu pot să-.i reveneau din decizie, unele prin pentru alimentarea cu agent ter­
i, urmărind ca normele cinstei şi omeniei. 1 mistria, pun mîna pe sapă şi lu­ privească pe alţii cum lucrează la efort propriu meritoriu, cum a mic primar a punctului termic nr.
îutreţuri să fie Cu toate astea, pe ici pe co- l crează pe tarlalele cooperativei a- trotuare.'„Ce, noi nu sîntem cetă­ fost apa caldă menajeră la blo­ 10 de la Vulcan.
; cu grijă. Ex- lo, se mai practică. O cititoa- , gricole de producţie din localitate ţeni ai comunei ?“ Da, intr-adevăr, curile aparţinînd centrelor termi­ Sîntem Ia jumătatea lui mai.
r cultivate cu re, Maria N-, din Deva, ne ţ sau participă la acţiunile de în­ ca să fii cetăţean al unei localităţi ce 7 şi 8 din Aeroport Petroşani. Restanţele — cu sau fără motive
irumb siloz, în- sesizează o situaţie curioasă i frumuseţare şi gospodărire a comu­ trebuie să simţi ceva, dar mai ales Dar la unele din lucrări situa­ temeinice — se acumulează. Ne
perioadă a cel la unitatea de coafură din 1 să faci 'totul pentru a nu lipsi din datoria de a semnala că
in culturile de cartierul Gojdu. Aici, o fe- ^ nei. Sînt foarte puţini aceia care rîndurile masive ale celor care se ţiile sînt mai complicate. Se cerea facem prevederilor Deciziei
înfăptuirea
nu văd 'peste gardul ogrăzii lor şi
o soluţie tehnică de izolare a pe­
ţe sînt măsuri meie a fost trimisă de la o , nu iau parte activă la buna des­ îndreaptă spre muncă. Spre munca reţilor cu condens din unele amintite e periclitată de necore-
o mai bună e- coafeză la alta dar nici una ţ depusă în interesul obştii. Deci în cu ele a aprovizionării cu
Sînt
obşteşti.
treburilor
furajerc. Com- n-a vrut s-o servească. Au în t făşurare a numele acelora care interesul nostru, al tuturor să fim blocuri glisate. S-a recomandat larea
polistiren
numeroase
:ut, sînt prevă- schimb trecere femeile^ care ' sînt foarte actiyi. Primarul insista acei cetăţeni harnici şi demni, aşa izolarea cu recomandat expandat şi materiale şi asigurarea forţei de
experimental-
mai
s-a
i la sută la sor­ dau bacşiş. Şi acest obicei nu ^ mereu : neapărat notaţi-1 şi pe cu­ cum sîntem îndrumaţi atît de lumi­ rea ei pînă în 5 martie la blocu­ muncă la E.G.L. Petroşani.
tite, fibroase şi se „poartă" numai la unitatea i tare. Lista lor e lungă, profesiile nos şi omenos de către partid. rile 26, 27, 33 din Petrila. Nu s-a ION CIOCLEI
din Gojdu. De aceea invităm ) sînt foarte diferite — mineri, mun-
le pentru ridi- pe cei în drept să intre pe fir. ^ SABIN CERBU
toruivţi zooteh-
le agricole, sa- OBICEIUL A RAMAS Iţ
eţului. Punerea ACELAŞI <
re solicită acţi-
ţinute din par- De curînd la magazinul
e judeţene, a mixt din I’eştişu Mic a so­
îraliste, consii- sit un nou gestionar. Ne-am o Centrală telefonică automată
male, conduce- bucurat, gîndindu-ne că în la Simeria. în data de 15 mai a.c.,
ale şi a tuturor sfîrşit vom avea o servire în oraşul Simeria a fost- dată în
conformă cu regulile comerţu­ folosinţă centrala telefonică auto­
RADU lui socialist. Dar nc-am în­ mată, care, de azi, 18 mai, va fi
telefonică
la
reţeaua
adjunct cil şelai. Programul l-a făcut conectată şi interurbană, avînd ca
automată
ale pentru după bunul său plac, condiţio­ prefix, ca şi oraşul Deva, 956. A-
industrie nează vînzarea unor mărfuri bonaţii oraşului Deva vor putea e-
ilui Hunedoara cu altele care nu trec, la unii fectua convorbiri cu abonaţii din
vinde produse cu sacii iar
pentru alţii „nu are", uneori Simeria fără prefix, formînd direct
La
pot
o lasă pe soţia sa în locul său, numărul şi abonatului. oraşului fel Sime­
abonaţii
proceda
iar în magazin este dezordine.
Pînă acum nu l-a deranjat ria cu cei din Deva.
nici un control. De acum ar o Au început lucrările de con­
fi cazul. (S. DUMITRU, Pcşti- strucţie a primelor obiective din
şu Mie). noul centru civic al oraşului Brad.
USŢINUTA Conform schiţei de -şistematizare, în
această zonă se vor construi peste
E LEGUME IEPURI LA CAMAKA 1 000 de apartamente, un complex
Salomia Boldor locuieşte în
'ume a C.A.P. creşă—grădiniţă cu 340 de locuri,
la culturile de blocul V 1, ap. 71, iar Dumi­ spaţii comerciale la parterul noi­
tru Asaftei în blocul V 3, ap.
intîlnit o acti- 32. Ambii în Hunedoara. Prin lor blocuri, cu o suprafaţă totală
i se lucra- la urmare, blocurile în care lo­ de 5 200 metri pătraţi, liotei cu 100
erea culturilor cuiesc se aseamănă, poartă locuri, unităţi de alimentaţie publi­
mtatul tomate- că, policlinică, un câmin-spital, al­ In ultimii ani, centrul municip iului Deva şi-a schimbat din temelii înfăţişarea. Modernul hotel „Sar-
1 cu ajutorul aceeaşi literă — V, aparta­ te obiective de larg interes cetă­ mis“, clădirea Institutului de proiectări, blocuri moderne şi, mai recent, noua casă de cultură întrunesc toate
;a a valorificat mentele diferă, dar şi ele se ţenesc.__________________________ atributele unei arhitectonici modeme, în ton cu aspiraţiile tot mai înalte ale anilor pe care-i trăim. Foto : VIKGIL ONOIU
amîndouă
aseamănă totuşi :
Je peste 70 000
n Filimon, îm- găzduiesc oameni şi... iepuri. CONSFĂTUIRE DE LUCRU
|n plus, sînt prost întreţinu­
larele Victoria te, murdare, deşi ultimul lo­ PE TEME MEDICALE Se impune mai muîti diversitate In producţia
iiimofl, Mari- catar. Dumitru Asaftei, lu­
lia Crăpinişan, crează la... E.G.C.L. Vecinii Secţia pediatrie a U.S.S.M., fili­
‘I 1 ala Hunedoara Deva, a organizat o
amintim doar aşteaptă de o bună^ bucata
îumără printre de vreme ca cei doi ^ să-şi j interesantă şi utilă consfătuire de loeaiă de articole gospodăreşti -
: temeinice re- schimbe atitudinea ^ faţa de f lucru, cu tema: „Anemiile caren-
rimului an din casele în care locuiesc. Ori ' ţiale la copil". Au participat cu re­
lantatul şi se- să se apuce de plantat mor- ţ ferate şi comunicări medici pedia- La Direcţia comercială judeţea­ ne dintre unităţile sale erau pro­ Orăştie. Ce a împiedicat fabricarea
ză cu răspun- covi în balcoane. De, furaje... ^ tri de la spitalele din Deva, Hune­ nă există o hartă a relaţiilor de co­ filate în urmă cu 2-3 ani pe pro­ scărilor şi planşetelor din lemn
nologia de lu- doara, clinicile de pediatrie din merţ ale judeţului nostru cu loca­ ducţia în serie a unor asemenea pentru bătut şniţele, a planşetelor
a putda realiza UNDE DUCE NEGLIJENŢA I Cluj-Napoca, Timişoara, spitalele lităţi din ţară. Mai puţine sînt în­ articole. Lucrurile au însă şi o pentru tăiţei? Dar a piuliţelor
e de intreţine- din Arad, Craiova, Petroşani, Cîm- să firele care duc către localităţi altă faţă. Articole de uz gospodă- pentru usturoi pe care în prezent
într-una din zilele trecute, ţ pia Turzii, Alba Iulia. Consfătuirea ale judeţului. Desigur, dat fiind comerţul le aduce din Ilfov ?
;e de semnalat chioşcul de langoşerie din i a prilejuit îmbogăţirea experienţei profilul industriei judeţului Hune­ Să vorbim puţin de produsele
lucru la plan- oraşul nou Brad a luat foc. j teoretice şi practice' în munca de doara, este firesc ca aprovizionarea pentru care s-au încheiat contrac­
ost frînat din De fapt ce se întîmplase ? I ocrotire a sănătăţii copiilor, preve- cu bunuri de consum şi gospodă­ te cu comerţul pe acest an. Fabri­
îs la timp în Vînzătoarea de aici, Constan- ' nireă îmbolnăvirii lor._____________ reşti diversificate să se facă pe în lumina programului ca din Hunedoara comunica în ia­
impare. Pentru ţa Buzatu, a lăsat tava cu ^ bază de contracte cu diferite uni­ nuarie I.C.R.M. că, răspunzînd la
?a situaţie, şe- ulei pe aragazul aprins şi a < COOPERATIVA „PROGRESUL" tăţi de profil din ţară, create în a- de măsuri privind solicitarea acestuia, poate livra în
:tru Mateevici, plecat să-şi rezolve nişte tre- * DEVA — FRUNTAŞĂ PE JUDEŢ cest scop. Există însă o categorie februarie două tone de praf dc cu­
cooperatori se buri. în lipsa sa, langoşeria a ţ Şi EVIDENŢIATĂ ' PE ŢARĂ de mărfuri pe care de regulă fie­ răţat Rusca, Cerna şi Bucura, pen­
exploatare a luat foc. S-a intervenit ur- ' care judeţ şi le asigură pe plan lo­ îmbunătăţirea tru sondarea pieţei. In mai, aceste
gent pentru stingerea, incen- ^ Drapelul şi Diploma de cooperati­ cal, folosind resursele de materii produse încă nu sînt pe piaţă pen­
diului dar o pagubă tot _s-a i vă fruntaşă în întrecerea socialistă prime şi forţă de muncă existente,
înregistrat. Atenţie, deci, cînd * pe judeţ, pe anul 1975, din partea între ele se numără şi o seamă de aprovizionării populaţie! tru motivul că cineva de la F.I.L.II.
lucrăm cu... foc ! ^ Uniunii judeţene a cooperativelor articole de uz casnic şi gospodă­ a trimis la omologare produsul în­
decît
altă
soţit
documentaţie
de
şti. Alocaţia de meşteşugăreşti, precum şi Diploma resc. Nevoia de diversitate este
tru, copiii în \ SE AŞTEAPTĂ COSAŞII ! ^ de cooperativă evidenţiată pe ţară aici'mai acută, cererea cantitativă cea care trebuia.
5 ani' împliniţi.* în întrecerea socialistă desfăşurată mai mare şi numai parţial satisfă­ resc cum sînt : foarfeci de croito­ După cum am mai afirmat, în
îtru copiii care Pe toate zonele verzi din în anul 1975, din partea UCECOM, cută. rie cu baterie, pistol de iipit, dis­ unităţile industriei locale există
statului sap a cartierele Devei iarba a cres­ Chemate să o satisfacă sînt pozitiv de găurit şi înşurubat au preocupări pentru transpunerea în
işti. De aseme- cut mare şi frumoasă. Pînă la au fost decernate, într-un cadru unităţile industriei locale, ale coo­ fost anunţate de industria locală ca fapt a programelor proprii de di­
ă cumulativ cu genunchi si chiar peste. Prima festiv, Cooperativei de invalizi peraţiei meşteşugăreşti, dc consum posibil de fabricat îr^ urmă cu 4 versificare
i îngrijire copi- coasă ar fi trebuit să fio ter­ „Progresul" Deva. şi ale U.J.C.A.P. S-au lansat pro­ ani. Să recunoaştem, sînt a producţiei articolelor
suficienţi de
e pentru acelea minată. Dar*- n-o face nimeni, Membrii cooperatori participanţi grame, s-au făcut şi paşi importanţi pentru crearea bazei materiale şi uz casnic şi gospodăresc atît
îi avantajează, în alţi ani treaba aceasta o la festivitate au exprimat în cu­ de necesare pieţei.
tru bursă, alo- făceau diverşi cetăţeni, care vinte simple, încărcate de emoţie, pe calea diversificării producţiei de introducerea unui articol în pro­ Posibilităţi însă* sînt mai mari
:orda pe timpul hotărîrea lor de a munci cu mai bunuri de folosinţă casnică şi gos­ ducţie de serie. Pentru articole ca : decît arată contribuţia actuală la
ară (lunile iulie veneau cu căruţe şi cai, co­ podărească. Preocupări meritorii în mături din sorg, grătare cu picioa­
seau şi adunau iarba de pe mult elan şi dăruire pentru înde­ această direcţie arc şi industria lo­ re rabatabile tip turist, planşete fondul pieţei. Pentru multe aseme­
- Orăştie. Per- zone. Deci, un fel de lucru la plinirea sarcinilor ce le revin, de cală a judeţului. Cu toate acestea, pentru tăiţei, I.J.I.L. a încheiat în nea articole nu se găsesc furnizori
muncS benefi- întîmplarc, la îndemîna celor a manifesta grijă sporită faţă de în ţară. Dar ele sînt foarte necesare
chimea neîntre- ce aveau nevoie de furaje. La calitate, mai multă solicitudine fa­ contribuţia sa la satisfacerea nevoii 1975 contracte cu I.C.R.M. A livrat
ate de un spor Hunedoara am văzut cosindu- ţă de cetăţeni, în scopul menţine­ de diversitate a pieţei e încă mică parţial măturile de sorg. La cele­ si producerea lor trebuie accelera-1
cum urmează : rii şi chiar depăşirii titlului de în raport de posibilităţile pe care lalte nu şi-a achitat obligaţiile tă şi în sectorul de industrie loca­
3 la sută ; de se zonele verzi mecanizat, bi­ cinste cucerit, titlu ce-i obligă la le are. Motivele unei asemenea contractuale, deşi I.J.I.L. dispune lă al judeţului nostru.
la sută. de la ne organizat. Nu se poate ge­ de lucruri sînt multe. Avem de indMs:r. p"ciurrâVare de lemn
ih
sută, iar peste neraliza ? perfecţionarea continuă a întregii stări TH. MARCUŞ
activităţi. in vedere faptul că destul de, puţi­ la Deva,' la Haţeg, la Brad şi la
s*