Page 22 - Drumul_socialismului_1976_05

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI » NR. 6115 © MARTI, 18 MAI 1976

Premise ale formării steiului dac

Un fapt definitoriu al întregii şi mai drepţi dintre traci". Cerceta­ eare au ca fond de inspiraţie lumea
noastre istorii este participarea rea arheologică şi istorică a reu­ traco-macedoneană şi grecească.
poporului român şi a înaintaşilor şit în ultimii ani să dea un răspuns Semnificaţia istorică a acestui fapt
săi la fazele semnificative ale isto­ unui şir de probleme majore ale iese pregnant în evidenţă. Aceasta
riei şi civilizaţiei europene. Aceas­ istoriei poporului nostru, multe vorbeşte despre o intensă circula­
tă participare este exprimată cert din descoperirile arheologice avînd ţie monetară în lumea dacă, ceea
prin contribuţia şi prin creaţia darul să completeze cu date semni­ ce dovedeşte o creştere a cantită­
noastră de'valori materiale şi spi­ ficative imaginea acestei perioade. ţii mărfurilor destinate schimbului,
rituale, prin legăturile multiple cu Este vorba de tabloul proceselor fapt care presupune şi impune exis­
celelalte popoare ale continentului. economice şi sociale din sinul so­ tenta unor intermediari ai schimbu­
Pe actualul teritoriu al României cietăţii dace, în cadrul procesului lui — negustorii.
s-au succedat de-a lungul milenii­ de formare a culturii geto-dace, Datele oferite de arheologie, co­
lor o suită de culturi materiale şi începînd din secolul V î.e.n. roborate cu ştirile provenite din
spirituale cu totul remarcabile prin izvoarele scrise, permit azi noi in­
Erau
originalitatea lor şi nivelul lor su­ . peririlor cunoscute, datorită desco­ terpretări. în legătură cu începu­
arheologice,
de
obiecte
perior de realizare. turile procesului de formare a sta­
In mileniul I î.e.n. triburile tra­ fier — unelte, arme, podoabe — tului dac (sfîrşitul secolului IV —
ce din regiunea carpato-dunăreană . care aparţinuseră geto-dacilor încă începutul secolului III î.e.n.) sen­
au fost făuritoarele culturii epocii din prima epocă a fierului. Erau sul celor transmise nouă prin in­
bronzului. însuşirea metalurgiei termediul lui Diodor din Sicilia se
bronzului a determinat o dezvol­ cuvine a fi reconsiderat. Este vor­
tare deosebită a forţelor de produc­ ba de conflictul armat dintre Li-
ţie şi intensificarea schimburilor simah, regele.tracilor, şi Dromicha-
care au dus la profunde transfor­ 1817-ÎSTT ites, regele dacilor. Izvorul amin­ Moment din programul brigăzii artistice de agitaţie de la Şcoala ge­
mări în structura socială a societă­ tit, referindu-se la soarta lui Lisi- nerală nr. 1 Petrila. Foto : IONEL BUJOR
ţii. în acest cadru social-economic mah, căzut prizonier în mîinile da­
s-a produ* geneza culturii traco-ge- cilor, arată că Dromichaites a fost
tice, meleagurile hunedorene ocu- SEMTEMÂiUL împotriva pedepsirii regelui trac,
pînd un loc deosebit în acest im­ „si-i lămuri pe oşteni că este mai Faza judeţeană a Festivalului de teatru, montaje,
portant proces. Numeroasele des­ 'mmmm bine să-l cruţe pe bărbatul aces­
coperiri arheologice la Deva, Boiu, ta". Pe baza acestei informaţii, mul­
Hunedoara, Mărtineşti, Aurel Vlai- tă vreme societatea dacică din tim­
cu, Brad, Densuş, Chergheş etc. de­ pul lui Dromichaites a fost consi­ br^ăzî artistice, poezie patriotică şi revoluţionară
monstrează participarea activă a a- derată ca o expresie a „democraţiei
cestui teritoriu la geneza populaţi­ r DE STAT militare". Analiza pasajului respec­
ei traco-getice şi permanentele le­ tiv, conjugat cu ceea ce ştim dato­
gături ale acesteia cu celelalte te­ rită ultimelor descoperiri despre „Sub flamura partidului,
ritorii ale patriei. Arta cu care g£| A ROMÂNIEI situaţia economică, ne îndreptăţeş­
este realizat decorul pe ceramica te să afirmăm că, de fapt, Dromi­
aparţinînd culturilor Wietenberg, chaites impune oştenilor punctul
Otomani, Pecica şi pe unele obiecte său de vedere. Această practică a- te slăvim Românie socialistă"
de metal, cum este vestita sabie de Insă necesare dovezi concrete ale şează statul lui Dromichaites la di­
la Boiu, sînt superioare multor unei metalurgii locale care să fi mensiunea reală pe care a avut-o
creaţii din aceeaşi vreme de pe stat la baza dezvoltării economiei în epoca sa. Dromichaites avea o Frumosul, dăruit prin vers şi cîrţ- festivalului — organizat de Comi­
continentul european. acestei societăţi în perioada de armată puternică, statul său cu- tec, prin ritm şi artă interpretati­ tetul judeţean al U.T.C., Consiliul
Pe măsură ce populaţia geto-da- formare şi dezvoltare a culturii ge­ ’ noştea circulaţia monetară, iar al­ vă a cunoscut, duminică, la Deva judeţean al Organizaţiei pionierilor
că — ramura nordică a marelui to-dace. Descoperirea de la Cireşu te descoperiri ne arată existenţa u- şi Hunedoara, o nouă şi caldă ma­ şi Inspectoratul şcolar judeţean —
neam al tracilor — începe să se a- (Mehedinţi) a cuptoarelor de redus nei culturi traco-getice caracteris­ nifestare. Sute de artişti amatori a fost o nouă etalare a talentului
firme pe plan economic şi politic, tice, unitare şi generale, ceea ce din rîndul şcolarilor hunedoreni autentic, oferind, prin mijlocirea
asistăm la naşterea unei culturi minereul de fier, datate din seco­ dovedeşte un stadiu de dezvoltare s-au întîlnit, în confruntarea jude­ artei, momente din viaţa şcolara,
proprii, originale şi unitare. Trăind lul V î.e.n., pun într-o nouă lumi­ superior celui al organizării genti­ ţeană, la Festivalul de teatru, mon­ iar prin clnt şi vers înălţind slavă
din timpuri foarte îndepărtate în nă înţelegerea stadiului de dezvol­ lice. taje, brigăzi artistice de agitaţie, partidului părinte, Republicii socia­
vasta regiune a Carpaţilor, pînă la tare social-economică a lumii da- Aceste mărturii, alături de altele, poezie patriotică şi revoluţionară liste.
Dunăre şi ţărmul Mării Negre, le­ co-gete în perioada de destrămare i. sînt suficiente pentru a îndreptăţi „Sub flamura partidului, te slăvim Confruntarea judeţeană â adus
gaţi indisolubil de acest pămînt orînduirii gentilice. afirmaţia, privită pînă nu de mult Românie socialistă". Atît la Deva, pe primele locuri formaţiile :
prin agricultură, creşterea vitelor, Alături de generalizarea folosirii cu unele rezerve, că formaţiunea unde s-a desfăşurat întrecerea din­
prin exploatarea metalelor şi a al­ social-economică amintită reprezen­ tre pionierii şcolilor generale, cit ŞCOLI GENERALE : Montaje : I
tor bogăţii naturale, ştiind să-şi a- fierului, care a fost, după cum a- ta un stat şi că marea înflorire în şi la Hunedoara, care a găzduit ar­ — şcolile generale nr. 4 Deva şi 3
pere pămîntul cu eroism şi cu pri­ firma Engels „ultima şi cea mai vremea lui Burebista îşi are premi­ tişti utecişti din licee şi şcoli pro­ Lupeni ; II — nr. 3 Hunedoara ;
cepere, întemeind cel mai puternic însemnată din toate materiile pri­ sele cu mult înainte în dezvoltarea fesionale, confruntarea a ridicat III — Liceul „A. Iancu“ Brad.
stat de la nordul Dunării, cu con­ me, care a jucat un rol revoluţio­ societăţii dacice din secolele IV—III pe noi trepte arta interpretativă Menţiuni — şcolile din Dobra şi
ducători ce pot sta cu cinste alături nar în istorie", secolele IV-II î.e.n. î.e.n. Ele ne ajută la a da o nouă din rîndul elevilor, mesajul educa­ Baia de Criş. Brigăzi artistice de
de cele mai remarcabile personali­ cunosc o creştere numerică a con­ interpretare unei relatări ca aceea tiv al spectacolelor găsind în ini­ agilatie : I — şcolile generale nr.
tăţi ale antichităţii, geto-dacii au strucţiilor întărite de tip „oppi- a anticului Strabon care spunea : ma publicului mic şi mare o caldă 7 Hunedoara şi nr. 5 Deva ; II —
fost unul dintre popoarele cele mai dum", incit descoperirile de la Pis­ „Ajungînd în fruntea neamului audienţă. Şi dacă lâ Deva prezenţa liceele Ilia şi „A. Vlaicu" Orăştie ;
însemnate ale acelei perioade. său... getul Burebista l-a înălţat atît formaţiilor Văii Jiului a făcut ca, III — şcolile generale nr. 1 Petri­
la şi 2 Simeria. Menţiuni — şco­
înaintaşii noştri, dacii, au făcut cul Crăsani, Popeşti pe Argeş sau de mult... incit, în cîtiva ani, a fău­ minute în şir, sala să vibreze la lile din Sîntandrei şi nr. 2 Brad.
Tinosul pe Prahova fac evidentă e-
obiectul atenţiei marelui istoric He- rit un stat puternic... ba încă a a- unison cu scena, la Hunedoara, a-
rodot. Părintele istoriei, cum este Kistenţa în această epocă a unei juns să fie temut de romani". ceastă revelaţie au produs-o artiş­ Poem scenic: I ,(şi premiul spe­
numit pe drept cuvînt, vorbeşte „civilizaţii oppidane a fierului". tii liceeni deveni. Dealtfel, prin re­ cial al juriului) — Şcoala generală
despre daci cu multă admiraţie, Secolului IV î.e.n. Ii aparţin şi Prof. IOAN ANDR1ŢOIU pertoriu, participare, prin întreaga Ghelar. Basme muzicale: I — Şcoa­
considerîndu-i drept „cei mai viteji primele emisiuni monetare dacice, Muzeul judeţean Deva tinută artistică, faza judeţeană a la generală nr. 2 Lupeni, II —
Şcoala generală nr. 3 Lupeni. Es­
tradă pionierească : I (şi premiul
special al juriului) — Şcoala ge­
nerală nr. 6 Petroşani ; I — Şcoala
Pitnieria - şcoală de educaţie comunistă carnet cultural generală Aninoasa ; Teatru : I —
Şcoala generală nr. 2 Hunedoara,
■m, II — Şcoala generală nr. 3 Deva;
III — Şcoala generală Dobra. Men­
Organizaţia revoluţionară a purtăto­ nedoarei", expoziţia redă, prin talen­
rilor cravatelor roşii cu tricolor din tul, fantezia şl ochii copiilor, oraşul ţiuni : Şcoala generală nr. 2 Pe­
judeţul Hunedoara înscrie, cu fiecare de azi al siderurgiştilor, realitatea Iul „SAPTAMlNA teatrelor ZILELE „ROMÂNIA PITOREASCA*• trila, Casa pionierilor Brad. Dra­
zi, noi fapte în agenda acţiunilor e- socialistă. *„De vorbă cu comuniştii"— DE ESTRADA-REVISTA matizări : I — Şcoala generală Pău-
ducafive organizate de fiecare deta­ aceasta a fost tema întîlnirii organi­ ŞI MUZICALE“ In cadrul zilelor „România pito- cine.şti ; II — Şcoala generală nr.
şament şi unitate de pionieri în pre­ zate de pionierii din Teliuc cu oa­ rească**, sîmbătă şi duminică, Ia Ca­
gătirea primului Congres al educaţi­ menii de frunte ai comunei, prilej cu In cadrul „Săplămînii teatrelor de sa de cultură din Hunedoara s-au 2 Simeria ; III — Şcoala generală
ei politice şi culturii socialiste. • care au aflat nu numai despre obiec­ estradă-revistă şi muzicale* 1 , mani­ desfăşurat citeva manifestări, dintre nr. 2 Crişcior. Locurile I la poves­
„Munca ne onorează" — aşa şi-au in­ tivele noi ce vor împlini, în acest cin­ festare consacrată pregătirii Con­ care consemnăm: spectacolul „Partid titori artistici şi recitatori : Cipriun
titulat pionierii de la Şcoala generală cinal, harta economică a judeţului, cl gresului educaţiei politice şi Cultu­ — soare de mai**, susţinut de elevii Alic (Deva), Monica Fodor (Hune­
nr. 3 din Lupeni săptămîna încheiată şi angajarea cu care minerii şi cei­ rii socialiste, duminică şi luni au şcolii de muzică şi artă plastică ; doara), premiul special al juriu­
duminică. $1 pentru a răspunde întru lalţi oameni ai muncii din comună avut loc primele spectaoole de gen vernisajul expoziţiei de artă plasti­ lui — Simona Herţeg (Petroşani).
totul denumirii acţiunii, el s-au în­ îşi îndeplinesc sarcinile de producţie. la Casa de cultură din Deva. Dumi­ că aparţinind pionierilor ; o seară de
trecut într-o activitate patriotică de • Concursul gen „Cine ştie, cîştigă" nică, în deschiderea săptămînii tea­ proiecţii de diapozitive cu tema LICEE ŞI ŞCOLI PROFESIONA­
largă participare, plantînd în zona Pionierii yi şcolarii luptă împotriva trelor de revistă şi muzicale, Tea­ „Monumente istorice din judeţul LE : Montaje : I — Liceul de con­
Braia aproape 5 000 de salcîmi. Sub incendiilor a cunoscut, săptămîna trul de estradă-revistă din Deva a Hunedoara**. strucţii Deva ; II — Grupul şcolar
acelaşi titlu, pionierii de la Şcoala trecută, cea de a IH-a fază — zonală. prezentat spectacolul „Basmele re- sanitar Hunedoara ; III — liceele
generală nr. 5 din Deva s-au întîlnit, Organizată de Consiliul judeţean al .vistei**, iar luni seara, spectatorii
într-un fructuos dialog, cu muncitori Organizaţiei pionierilor, Inspectoratul deveni au avut bucuria de a aplau­ SEARA PENTRU FRUNTAŞI nr. 2 Deva şi mecanic nr. 2 Petro­
fruntaşi de pe platforma Chişcădaga. şcolar judeţean şi Grupul de pom­ da spectacolul „Revista cu paiaţe**, Clubul sindicatelor din Deva a or­ şani. Menţiuni : Liceul „A. Vlai­
Pionierii din clasele II şi III de la pieri al judeţului Hunedoara, noua fa­ prezentat de cunoscutul Teatru sa- ganizat, sîmbătă, o frumoasă seară cu" Orăştie, Grupul şcolar Gura-
şcoala generală nr. 3, din aceeaşi lo­ ză a întrecerii s-a desfăşurat în zo­ tiric-muzical „Constantin Tănase**. de odihnă pentru fruntaşii de la barza. Brigăzi artistice de agita­
calitate — ne scrie Daniela Chirilă — au nele Deva, Hunedoara, Vulcan, Haţeg, Trustul de construcţii Deva. Festi­ ţie : I — liceele „Decebal" Deva,
trăit momente de adîncă vibraţie pa­ Brad, Orăştie şi Ilia. Echipajele par­ „CU TARA vitatea de inmînare a distincţiilor real-uman Petroşani ; II — liceele
triotică în excursia pe care au fă­ ticipante — cele cîştigătoare la eta­ ÎNFLOREŞTE HUNEDOARA"
cut-o la Complexul muzeistic de la pele municipale, orăşeneşti şi comu­ Duminică, pe scena Casei de cul­ — insigne jubiliare pentru fruntaşii electrotehnic Deva, real-uman Lu­
Ţebea. a Pioniera Emilia Rotaru ne nale — au făcut dovada unei temei­ tură din Deva s-au întrecut forma­ cincinalului 1971—1975 — a fost ur­ peni ; III — ^A. Iancu" Brad. Tea­
informează despre expoziţia de dese­ nice însuşiri a regulilor de preveni­ ţiile de montaje literar-muzicale din mată de montajul literar-muzical tru : I — Liceul de chimie Deva ;
ne organizată la Casa pionierilor din re a incendiilor, de stăpînire a teh­ cadrul fazei judeţene a festivalului „Noi te urmăm, partid !“ şl de un II — Liceul nr. 1 Hunedoara ; III
Hunedoara sub genericul „Pământ — nicii impuse de regulamentul utilului „Cu ţara înfloreşte Hunedoara**. Au program muzical, din care nu au — Liceul real-uman Petroşani. Lo­
planetă a prieteniei". Desenele înfă­ concurs. Locul I pe zone l-au ocupat participat formaţiile Casei de cultu­ lipsit melodiile preferate ale parti­ cul I la poezie — Cornelia Alexoi
ţişează crîmpeie din viaţa copiilor din echipajele din Baia de Criş (Brad), ră a sindicatelor din Petroşani, Clu­
ţara noastră, precum şi aspecte ale Clopotiva (Haţeg), Şcoala generală nr. bului din Vulcan şi căminelor cul­ cipanţilor — făcînd din seara de o- — Şcoala generală nr. 2 Simeria.
prieteniei dintre copiii români şl cei 8 Hunedoara, Şcoala generală Orăştie turale din Luncoiu de Jos, Blăjeni, dihnă a fruntaşilor o îndrăgită şi Premiul special al juriului — obi­
din alte ţări. O altă expoziţie s-a des­ şl Şcoala generală nr. 4 Deva. Dumi­ Rapoltu Mare şi Cîmpu lui Neag. . intimă manifestare culturală. ceiului folcloric „Măsuratul oilor"
chis la şcoala generală nr. 10 din lo­ nică, la Deva, se va desfăşura faza — Liceul real-uman Petrila.
calitate. Intitulată „Viaţa nouă a lin­ judeţeană a concursului.
O Lucrări edilitar-gospodăreşti. Lo­
SUBREDACŢIA VOLUNTARA
DIN CALAN TRANSMITE : De fa corespondenţii voluntari cuitorii oraşului Haţeg au executat
o In sprijinul producţiei. Comitetul lucrări edilitar-gospodăreşti şi de în­
sindicatului de la întreprinderea „Vic- frumuseţare în valoare de aproape
toria“ Călan a întreprins o serie de începutul acestui an peste 1 300 tre­ pe 4 luni, sarcina producţiei globale deschisă o nouă activitate — repa­ un milion lei. Au fost plantaţi 7 000
acţiuni în sprijinul producţiei — zile nuri de călători şi peste 2 5 00 trenuri a fost depăşită valoric eu peste 4,3 raţii auto-moto. Diversificarea activită­ arbori şi pomi fructiferi, s-au cu­
şi săptămîni record, schimburi de ex­ de marfă, marfa expediată din gară milioane lei. Produsele de bază rea­ ţii cooperativei la prestările de ser­
perienţă, acţiuni la navetişti acasă, ridieîndu-se la peste 6 500 tone, iar cea lizate în acest timp sînt conserve din vicii a fost primită cu satisfacţie de răţat rigolele şi canalele de scurgere
manifestări cultural-sportive — toate primită — la peste 3 000 tone. Aici s-au carne, conserve din fructe şi muş­ haţegani cu atît mai mult cu cit nu­ pe o lungime de 10 km, s-au repa­
acestea materializîndu-se în realizarea asigurat condiţii bune de siguranţă a tar. rat 5 km de drumuri, s-au curăţat
unei producţii globale peste plan de circulaţiei trenurilor prin dotarea sta­ mai în cadrul oraşului există peste
1 750 mii lei, la fontă cenuşie — 1500 ţiei cu cele mai moderne instalaţii. Un a Ţăranii cooperatori din Haţeg şi 270 de autoturisme proprietate perso­ 19 ha păşune, au fost reamenajate
tone peste plan, la produse cărbunoa- nală. 6 ha parcuri şi zone verzi.
se — 200 tone, piese de schimb — aport deosebit la bunul mers al acti­ Silvaş au încheiat campania însămîn-
2 750 mii lei, piese turnate din fontă vităţii staUgi şi-a adus întregul co­ ţării porumbului. Folosind bine tim­ 0 Zilele trecute, peste 50 muncitoa­ o „Sub flamuri de partid biruitoare"
— 2 100 tone. lectiv în frunte cu şeful gării, Lemak pul de lucru, la C.A.P. Haţeg au fost re de la fabrica de conserve au par­ s-a intitulat spectacolul pe care for­
însăminţate 76 ha, iar la Silvaş 138 ha.
Mihai. (Grupaj realizat de A. TUZA, ticipat la un reuşit medalion literar pe maţiile Casei de cultură din Haţeg
s Brigadă cu-tistică premiată. Bri­ T. HORVATH şl I. CRAŞCA). Cele două unităţi realizează succese l-au prezentat de curînd în faţa cî-
gada artistică a clubului sindicatului remarcabile şi la producţia de lapte. tema „Slavă eroilor căzuţi pentru in­ torva sute de spectatori. Si-au dat
lucrătorilor de la I.V. Călan, formată Mărturie stă faptul că C.A.P. Silvaş dependenţa patriei". In cadrul acestu­ concursul corul de femei dirijat de
din Gh. Sima, N. Petroescu, Marin SUBREDACŢIA VOLUNTARA — la nivelul a 4 luni — depăşeşte sar­ prof. Maria Vasiu, grupul vocal, co­
Toma, Ionel Gruescu, Ioan Sima, Mi- DIN HAŢEG TRANSMITE : ia, Emilia Chiriţă, Ana Ostafe şi Li- lectivul de montaje, soliştii Eleonora
ron Grozoni şi Virgil Marcu, a obţi­ cina de predare a laptelui contractat liana Gicoveanu au citit fragmente din Armeanu şi Petre Popa. Spectacolul a
nut recent, la faza organizată la Tîr- în cinstea marilor sărbători pe cu 222 hl, iar C.A.P. Haţeg — cu 66 hl. operele lui N. Băleescu şi M. Kogăl- fost aplaudat şi apreciat de toţi par­
govişte, locul 2 pe ramura siderurgie- 0
mctalurgie. care le-am trăit, colectivul de muncă • Cu începere de la 3 mal a.c. pe niceanu, precum şi versuri din poe­ ticipanţii. (Grupa) realizat de MARIA
de la I.P.I.L.F. Haţeg şi-a mobilizat ziile lui Vasile Alecsandri, George BAJURA, IOAN MARIŞ, AUREL AN­
• Ceferiştii — la înălţime. Prin gara forţele pentru îndeplinirea sarcinilor lingă secţia de tinichigerie a Coopera­ CA, GH. FLOR1NCAŞ, P. FELIC1A).
C.F.R.-călători Călan au trecut de la economice pe care le avea. Cumulat tivei meşteşugăreşti „Retezatul** a fost Coşhuc şl Nicolae Tăutu.