Page 27 - Drumul_socialismului_1976_05
P. 27
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 6116 • MARJI, 25 MAI 1976 Pag. 3
D A R E A D E S E A M A
Comitetului judeţean de partid, prezentată de tovarăşul loacliim Hopa
Plenara cu activul a Comitetului dului nostru, tuturor oamenilor baterea problemelor de bază ale Hunedoara, Exploatarea minieră organizaţiilor de partid trebuie să
(Judeţean de partid este chemată muncii de a cunoaşte temeinic gîn- muncii politico-organizatorice de Vulcan, I.C.S.H., C.A.P, Ostrov, fie subordonată realizării exem
să analizeze cu înaltă răspundere dîrea profund creatoare, partinică, partid pentru realizarea sarcinilor Simeria, Boşorod şl alte unităţi e- plare a sarcinilor de plan şi anga
partinică modul în care organele revoluţionară a partidului nostru. economice, a problemelor eticii şi conomice ; 33 de colective de mun jamentelor asumate. In întreprin
jşi organizaţiile de partid, de ma- Făcînd retrospectiva perioadei echităţii socialiste, ale popularizării că din judeţ şi-au realizat înainte deri, şantiere, unităţi de transport,
’să şi obşteşti, instituţiile de învă- care s-a scurs de la adoptarea pro experienţei pozitive, ale stimulării de termen prevederile cincinalului. circulaţia mărfurilor si instituţiile
ţămînt, artă şi cultură acţionează gramului ideologic al partidului se spiritului critic şi autocritic. „Tri Menţionăm totodată activitatea de din judeţ, dezvoltarea spiritului de
pentru înfăptuirea importantelor poate afirma, cu cel mai legitim buna propagandistului şi agitato pusă şi rezultatele bune obţinute răspundere şi ordine muncitoreas
sarcini trasate de partid în dome temei, că înfăptuirea prevederilor rului", editată trimestrial de Co în domeniul economic de către co că trebuie să constituie un obiec
niul activităţii politico-ideologice acestuia îşi găseşte cea mai eloc mitetul judeţean de partid, con mitetele municipale de partid Hu tiv central al muncii politico-edu-
şi educative şi să stabilească mă ventă reflectare în creşterea pu stituie realmente un sprijin pen nedoara, Petroşani, Deva, de co eative în scopul îndeplinirii im
surile necesare pentru continua ternică a rolului conducător al tru munca desfăşurată de organi mitetele orăşeneşti Brad, Călan, portantelor sarcini ce ne revin în
îmbunătăţire a conţinutului şi efi partidului, în perfecţionarea acti zaţiile de partid, inclusiv pentru de comitetele comunale Boşorod, actualul cincinal. Avem încă $na-
cienţei acesteia, potrivit marilor vităţii organelor şi organizaţiilor asigurarea cunoaşterii conţinutului Unirea, Brănişca, Rdmos, Vălisoa- nifestări de indisciplină în produc
sarcini pe care actuala etapă de de partid, a instituţiilor de învă- unor hotărîri de partid şi de stat. ra, Ilia, Dobra şi altele. • ţie, în respectarea tehnologiilor
dezvoltare a societăţii, documente ţămînt şi cultură. Problemele propagandei, culturii Experienţa acumulată pină în pre de fabricaţie, in îngrijirea Utila
le Congresului al Xl-lea le ridică în consens cu întregul partid, cu şi învăţămîntului au fost analizate zent se impune să fie mai larg jelor, în ce priveşte calitatea pro
In faţa comuniştilor, a tuturor oa întregul popor relevăm şi cu acest cu regularitate în plenare, şedinţe răspîndită, folosită pentru perfec duselor.
menilor muncii din judeţul Hune prilej înalta apreciere pe care or de birou şi secretariat, ale comite ţionarea în continuare a stilului şi
doara. ganizaţia judeţeană de partid Hu telor de partid judeţean, munici metodelor folosite de organele şi în spiritul indicaţiilor date de
Partidul nostru — a spus în con nedoara, toţi oamenii muncii hu- pale, orăşeneşti, comunale şi din organizaţiile de partid in condu tovarăşul Nicolao Ceauşescu Ia re
tinuare raportorul — a desfăşurat nedoreni, o acordă rolului deter unităţi, în toate organizaţiile . de cerea întregii munci educative. centa consfătuire de iucfu de la
şi desfăşoară o vastă activitate te minant al tovarăşului Nicolae bază. Domenii importante ale ac Rezerve importante în munca C.C. al P.C.R., se impune să de
oretică, o intensă muncă propagan Ceauşescu în elaborarea progra tivităţii politico-educative au fost de educaţie le avem şi în ceea ce terminăm creşterea răspunderii
distică, cultural-educativă, asigură mului partidului, în înfăptuirea dezbătute în organele de sindicat, priveşte activitatea concretă în faţă de folosirea la capacitate a
dezvoltarea ştiinţei, învăţămîntului politicii noastre interne şi externe, ale U.T.C., de comitetele femeilor, formaţiile de lucru, la locurile de utilajelor, a maşinilor-unelte, a
şi culturii, acţionează pentru ge în stabilirea direcţiilor de perfec consiliile de pionieri, comitetele de muncă, mai ales în munca politică timpului de lucru. Pe patru luni
neralizarea în întreaga viaţă socia ţionare a activităţii politico-ideo cultură şi educaţie socialistă, con de la om la om. Nu s-a înţeles ale acestui an, indicele de utilizare
lă a principiilor eticii şi echităţii logice, în întreaga activitate ce se siliile oamenilor muncii de naţio peste tot că munca educativă de a maşinilor-unelte a fost de 81,8
socialiste, pentru cultivarea în ma desfăşoară pentru conducerea so nalitate maghiară şi germană, în formare a conştiinţei socialiste nu la sută, fapt ce evidenţiază mari
se a spiritului militant, revoluţio cietăţii de către partid, contribu sesiuni ale consiliilor populare. este numai sarcina organizaţiilor rezerve în creşterea capacităţii de
nar, a răspunderii faţă de dez ţiei sale inestimabile, larg recu Comitetul judeţean, cele munici de partid, ci şi a tuturor organe prelucrare şl realizate a unei pro
voltarea economico-socială a Ro noscută în lume, la îmbogăţirea pale, orăşeneşti şi comunale au ini lor colective de conducere a uni ducţii sporite de piese de schimb.
mâniei. teoriei revoluţionare marxist-leni- ţiat dezbateri şi’ schimburi de ex tăţilor. Aşa se face că sînt cadre Există, de asemenea, o folosire ne
In lumina hotărîrilor congrese niste. perienţă. De o' bună apreciere s-a corespunzătoare ă diferitelor uti
stat,
de
lor şi conferinţelor naţionale ale In această importată plenară ex bucurat dezbaterea temelor : „Pro de partid, secţiilor din conducerea laje specifice unor ramuri.: ma
şi
unităţilor,
sectoarelor
partidului, între care la loc de primăm profunda noastră recunoş pagarea principiilor eticii şi echi de producţie, membri ai consili şini de încărcat în subteran, ma
frunte se’ înscrie Congresul al XI- tinţă pentru sprijinul dat judeţu tăţii' socialiste, direcţie principală ilor oamenilor muncii care nu par şini de filat, războaie de ţesut,
lea care a adoptat Programul par lui Hunedoara, organizaţiei jude a muncii politico-ideologice şi cul- ticipă activ, direct la munca poli- maşini de injectat mase plastice,
tidului pentru viitoarea etapă de ţene de partid, de către secretarul tural-educative", „Munca politică tico-educâtivă. în unele întreprin utilaje de prelucrat marmura etc.
• dezvoltare a societăţii, au fost ela general al. partidului, . tovarăşul de masă în sprijinul realizării sar deri, pe şantierele de construcţii, Deşi pe ansamblul judeţului s-au
borate şi fundamentate în aceşti Nicolae Ceauşescu. Vizitele făcute cinilor de producţie", „Familia de în unităţile agricole cooperatiste, înregistrat rezultate pozitive în re
ani teze şi principii teoretice de în judeţul nostru, ca şi în alte ju azi şi valorile ei morale", „Acti munca politică nu cuprinde masa ducerea Cheltuielilor de produc
o importanţă excepţională, care au deţe ale ţării au fost evenimente vitatea educativă de masă cu fil largă a oamenilor ; categorii so ţie şi creşterea eficienţei econo
îmbogăţit teoria comunismului şti cu profunde rezonanţe în conştiin mul în centrele muncitoreşti", ciale cu locuri de muncă mai dis mice, intr-un număr de întreprin
inţific, tezaurul de experienţă al ţa oamenilor, cu mari influenţe „Conceptul contemporan de cultu persate cum sînt lucrătorii din U- deri, organizaţiile de partid nu
mişcării comuniste şi muncitoreşti. educative în răspunderea şi iniţia ră", „Forme şi metode ale educa mtăţile forestiere, cariere, precum acţionează corespunzător pentru
Pentru întreaga activitate de pre tiva de care s-a dat dovadă pen ţiei ştiinţifice, ale educaţiei patrio şi populaţia din satele mai înde sporirea răspunderii fiecărui mun
gătire teoretică şi politico-ideolo- tru realizarea sarcinilor economice. tice" si altele. citor în gospodărirea judicioasă a
gică a membrilor de partid, a tu Comuniştii, toţi oamenii muncii părtate aparţinătoare comunelor materiilor prime şi materialelor,
în
turor oamenilor muncii, pentru so români, maghiari, germani şi de sînt cuprinse a insuficient politice sfera economisirea combustibililor şi e-
muncii
de influenţă
de
luţionarea practică a problemelor alte naţionalităţi din judeţul Hu masă. nergîei. In acest an, o seamă de
N
economico-sociale prezintă o mare nedoara, adresează cele mai calde Text prescurtat unităţi cUm sînt I.M. Barza, I.M.
importanţă tezele partidului nos mulţumiri tovarăşului Nicolae Urmărind îmbunătăţirea conţinu Hunedoara, I.V. Călan, „Marmura"
tru privind esenţa şr căile făuririi Ceauşescu pentru modul strălucit tului şi eficienţei întregii munci Simeria şi altele nu s-au încadrat
societăţii socialiste multilateral în care, în fruntea partidului şi Permanentizarea discuţiilor indi educative — a subliniat raportorul în costurile de producţie planifi
dezvoltate, creşterea rolului parti statului, asigură mersul ascendent viduale cu cadrele de partid, de — comitetele municipale Petroşani, cate. Această situaţie este determi
dului şi statului în societatea noas al societăţii noastre pe calea so stat, din economie, cu toţi membrii Deva, Hunedoara, comitetele oră nată de faptul că se depăşesc nor
tră, dezvoltarea democraţiei socia cialismului multilateral dezvoltat, de partid, cuprinderea acestora cu şeneşti Simeria şi Haţeg au dato mele de consum Ia materii prime,
liste, creşterea rolului naţiunii în pentru bogata activitate teoretică sarcini concrete, precum şi pro ria să acţioneze cu toată hotărîrea materiale, Combustibili şi energie,'
accelerarea progresului social, în şi practică pe care. o desfăşoară, gramarea lor să raporteze in or pentru intensificarea activităţii de ceea ce evident nu se poate pune
tărirea prieteniei -şi frăţiei dintre pentru rolul său deosebit în via ganele şi organizaţiile de partid educaţie mai ales în întreprinde numai pe seamă necorelărilor de
oamenii muncii români şi cei apar- ţa internaţională. din care’ fac parte asupra, modului rile ce au greutăţi în realizarea plan, cum încearcă să justifice
ţinînd naţionalităţilor conlocuitoa Exprimăm,- de asemenea, în nu în care îşi realizează sarcinile, au sarcinilor de plan, cum sînt ex unii tovarăşi.
re, principiile conducerii ştiinţifice mele comuniştilor, al tuturor oa exercitat de asemenea o puternică, ploatările miniere Lupeni, Dilja, Problema reducerii consumurilor
a societăţii socialiste. menilor muncii din judeţ, ataşa influenţă asupra creşterii spiritu Aninoasa, întreprinderea „Vîscoza", de materiale, combustibili şi ener
Ca rezultat al intensei activităţi mentul profund, adeziunea şi apro lui lor revoluţionar, a răspunderii I.M. Hunedoara, „Marmura" Sime- gie este problema numărul unu
Se
etc.
ideologice, educative desfăşurate în barea unanimă Ia întreaga politică faţă de înfăptuirea politicii parti riă, şantierul Chişcădaga pentru or pentru anul 1976 şi întregul cin
atenţie
impurie
sporită
aceşti ani s-au produs mutaţii internă şi externă a partidului - şi dului şi statului. cinal. Ea constituie teren de mare
profunde în conştiinţa oamenilor, statului nostru, la principiile pe Semnarea de către comunişti a ganizaţiile de partid de la şantie acţiune educativă pentru formarea
în modul lor de gîndire şi acţiune , care le promovează în viaţa inter „Angajamentului- solemn", pe baza rele Trustului judeţean de con gîndirii economice a maselor, pen
socială, s-au format adinei con naţională pentru asigurarea păcii hotărîrii Congresului al Xl-lea- al strucţii şi cele de la obiectivele tru cultivarea răspunderii lor în
vingeri comuniste, de dăruire şi şi progresului în lume, soluţiona partidului, a fost privită ca o pro energetice Deva şi Riu Mare-Rcte- gospodărirea avutului obştesc, tre
abnegaţie în muncă, de preocupa rea paşnică a problemelor ce con blemă politică de excepţională în zat şi Fabrica de bere Haţeg. buind să se afirme aici mai puter
re şi răspundere pentru progresul fruntă omenirea. semnătate. Continuarea experienţei Mijloacele muncii politice" trebuie nic conştiinţa tuturor oamenilor
mai rapid al patriei, pentru înfăp Pe baza orientărilor date de pro să fie mai bine folosite de către muncii ca proprietari şi producă
tuirea neabătută a politicii parti gramul ideologie al partidului, de bune dobindite cu ocazia semnării comitetele comunale de partid tori. De asemenea, un larg cîrnp
dului. Ceea ce caracterizează viaţa hotărîrile Congresului al Xl-lea, a „Angajamentului solemn", de a se Slntămărie-Orlea, Bara, Tomeşti, de muncă educativă oferă organi
socială a patriei noastre este ata sarcinilor trasate de către tovară organiza discuţii individuale- cu Rapolt, Baia de Criş, Topliţa, To- zaţiilor de partid, sindicale, ale
şamentul nemărginit al poporului şul Nicolae Ceauşescu, Comitetul toţi membrii de partid, va contri teşti, Certeij» de Sus, in realizarea U.T.C., de pionieri şi comitetelor
faţă de politica partidului, de idea judeţean de partid şi-a concentrat bui la îmbunătăţirea activităţii sarcinilor din unităţile agricole, de de femei acţiunea ce se impune
lul socialismului, unitatea indes preocupările spre îmbunătăţirea personale a fiecărui comunist, la la gospodăriile populaţiei, avînd în a fi mai puternic dezvoltată în
tructibilă, a întregului popor în continuă a stilului şi metodelor de ereşterea ; influenţei lor politice în vedere şi' unele rămîneri în Urmă toate localităţile pentru- recupera
jurul partidului, al secretarului muncă în conducerea activităţii rîndu-I celorlalţi oameni ai muncii. care se" înregistrează în această rea şi valorificarea deşeurilor de
său general, tovarăşul Nicolae politico-ideologice şi cuîtural-edu- Comitetul judeţean de. partid, în perioadă. metal, lemn, birtie, sticlă, bumbac,
Ceauşescu, preocuparea conştientă, cative, spre creşterea răspunderii ansamblul măsurilor stabilite pen Dezbaterile care au avut Ioc în lină şi alte produse.
responsabilă pentru destinele pa şi iniţiativei organelor şi organi tru îmbunătăţirea întregii, activi lumile februarie»—martie ale aces O bună gîndire economică, o
triei, ale păcii şi . socialismului în zaţiilor de partid, a întregului ac tăţi educative, a dat o atenţie de tui an asupra modului în care se conducere eficientă a muncii po-
lume. A luat o larga dezvoltare în tiv, a tuturor comuniştilor, spori osebită perfecţionării muncii de înfăptuieşte programul ideologic al Htico-organizatorice’ îri întreprin
trecerea în muncă, au apărut noi rea eficienţei muncii politico-edu- propagandă, creşterii spiritului ei partidului, concluziile desprinse, deri, de către organele şr organi
■ ş» noi iniţiative creatoare, nume cative, ancorarea puternică a aces combativ, integrării în problemele măsurile stabilite constituie a ga zaţiile de partid trebuie să se re
1
roase colective de oamenii ai mun teia în realităţile economico-socia ranţie in plus asupra faptului £ă flecte, de asemenea, în îndeplini
cii, localităţi şi judeţe au reali le, în amplul proces al înfăptuirii de fond din activitatea economico- asemenea neajunsuri: pot fi- înlă rea corespunzătoare a obligaţiilor
zat înainte de termen cincinalul obiectivelor economice puse în fa socială din s-a judeţ. Activitatea- de turate, perfecţionând. întreaga mun de export, concomitent cu- găsirea
principal
axat
propagandă
în
trecut. ţa judeţului Hunedoara, de către pe asigurarea cunoaşterii, însuşirii că politico-id’eologică şi cultural- şr aplicărea unor so-Iuţii menite
Se bucură de o l'argă apreciere partid. S-a urmărit totodată îndru şi aplicării politicii! Partidului Co* educati-vă. Adunările generale ale să duca Ia reducerea substanţială
pe plan internaţional contribuţia marea: unitară a activităţii tuturor munist Român, a hotărîrilor de organizaţiilor de bază şi plenarele a. importurilor.
Dorim să ridicăm:, îri mod deo
partidului şi statului nostru la fun factorilor educaţionali din judeţ, să partid şi de stat, a indicaţiilor per cu activul la care au participat sebit, în faţa plenarei- necesitatea
damentarea principiilor ce trebuie determine folosirea judicioasă a 1 peste 76 000 membri de partid au îmbunătăţirii substanţiale a muncii
să guverneze relaţiile dintre state, întregii forţe materiale şi umane sonale ale tovarăşului . Nicolae constituit un prilej de analiză pro politico-organizatorice pe şantiere
dintre partidele comuniste şi mun de care dispunem pentru activita Ceauşescu, In cadrai învăţămîntu fundă, critică şi autocritică a în
in
domeniul
citoreşti, cele privind democrati tea educativă, să dăm acesteia- un lui de partid, ai propagandei prin. făptuirii sarcinilor reieşite din le de construcţii, în luni ale aces
patru
vestiţiilor.
Pe
zarea vieţii internaţionale, dezar caracter diferenţiat, în funcţie de conferinţe, în dezbaterile' organi programul ideologie al partidului. tui an am realizat doar’ 29 la sută
marea, lichidarea subdezvoltării, cerinţele diverselor categorii soeio- zate, cit şi prin legăturile, contac Cei peste 15-000 de participanţi la din planul anual. Multe din nere-
asigurarea securităţii şi păcii în profesionale, de problemele care tul direct ai. membrilor organelor discuţii au făcut judicioase obser alizări sînt determinate d’e nea
lume, instaurarea unei noi ordini se ridică în localităţi, unităţi eco judeţean, municipale, orăşeneşti şi vaţii şi propuneri de îmbunătăţire junsurile ce se constată în activi
economice şi politice pe plan mon nomice, inclusiv lai locurile-_ de comunale de partid cu oamenii a întregii munci educative. Este tatea cadrelor trimise de partid să
dial, rolul şi însemnătatea inde muncă. Au fost, de asemenea, ini muncii s-a asigurat o informare necesar ca- propunerile prezentate, lucreze în- conducerea unor şan
pendenţei şi suveranităţii naţionale ţiate diferite măsuri pentru per sistematică asupra activităţii par măsurile adoptate să stea mereu tiere, în munca unor organe şi or
în progresul omenirii şi altele. fecţionarea pregătirii activului de tidului, a tezelor teoretice origi în atenţia tuturor organelor şi or ganizaţii de partid. Pe şantiere,
Prin neobosita activitate a tovară 'partid cu problemele muncii ideo nale elaborate în aceşti ani, asu ganizaţiilor de partid. mai ales la complexul de pe Riu
şului Nicolae Ceauşescu, partidul logice şi politice de masă, siste pra hotărîrilor adoptate, cit şi în Aşa cum am- mai subliniat, co Mare-Retezat, construcţiile de lo
şi patria noastră se afirmă tot mai matic au fost organizate dezbateri ceea ce priveşte poziţia adoptată mitetele de partid judeţean, mu cuinţe din Valea Jiului, ritmul de
. puternic în relaţiile internaţionale. cu activul din domeniul propagan faţă de diferite idei şi concepţii' nicipale, orăşeneşti şi comunale, execuţie este nesatisfăcător. Indi
Ne bucurăm de un tot mai mare dei, învăţămîntului,, culturii şi. ar exprimate pe plan internaţional. organizaţiile de partid din unită cele de utilizare a timpului de lu
prestigiu datorită modului în care tei, simpozioane cu participarea Un loc important în activitatea ţile economice au reuşit să axeze cru pe şantiere este doar de 93,7
preocuparea pentru dezvoltarea unor cadre din judeţ şi din alte organelor şi ; organizaţiilor de par mai bine activitatea politico-edu- la sută. Probleme deosebite se ri
noastră economică-socială se îm centre ale ţării. tid, ale U.T.C., a celorlalte orga cativă pentru realizarea sarcinilor dică şi cu gradul de folosire a
pleteşte cu grija şi răspunderea . Pentru a sprijini îndeplinirea ho- nizaţii de masă l-a avut cultiva de plan, angajamentelor asumate
indisci
faţă de necesitatea asigurării unui tăririlor adoptate, pentru o mai rea, ' însuşirea şi promovarea în în întrecerea socialistă. Exemplu utilajelor. de Elementele de ordine se
insuficientă
plină,
climat de pace şi colaborare între bună îndrumare a activităţii politi- viaţă a normelor şi principiilor pozitiv pentru munca- politico-edu concretizează şi în faptul că pe
toate statele lumii, pe baza prin co ideologice, membrii biroului şi cuprinse în Codul eticii şi echităţii cativă desfăşurată sînt organizaţii unele şantiere — Riu Mare-Rete-
r
cipiilor independenţei şi suverani ai Comitetului judeţean de partid; socialiste. le de partid de la C.S.H., I.M, Bar zat, T.C.H., Energoconstrueţia Min
tăţii, egalităţii, avantajului reci un număr însemnat de cadre din îmbogăţirea, conţinutului activi za, E.M. Lonea, Petrii®, Vulcan, tia — lucrul începe cu 15—20 mi
proc, neamestecului în treburile acţivul de partid desfăşoară o- in tăţii propagandistice a influenţat I.C.S.H., E.M. Deva. şi altele. In nute întârziere,, se prelungeşte
interne, nerecurgerii la forţă şi tensă muncă educativă, fiind re creşterea gradului de conştiinţă, aceste unităţi, ca: şi în multe al timpul afectat pentru pauza de
la ameninţarea cu folosirea ei. partizaţi pe organizaţii de partid, lărgirea orizontului. ideologic, şti tele, sînt larg folosite iniţiative masă, lucrul la terminare încetea
In această perioadă, întregul localităţi şi zone. S-a lărgit şi în inţific, materialist-dialectic al valoroase care împletesc preocupa ză mat devreme. Această situaţie
front ideologic şi educativ a pri tărit corpul d'e lectori şi propa membrilor de partid, uteciştilor şi rea pentru realizarea exemplară a este determinată, pe lingă defec
mit un sprijin deosebit în desfăşu gandişti cu activişti de partid, de celorlalţi oameni ai muncii.. Creş sarcinilor profesionale cu forma ţiunile de organizare şi conducere,
rarea activităţii prin indicaţiile' şi stat şi cadre din economie. S-au terea conştiinţei socialiste, a răs rea trăsăturilor mcral-poiitice ale
carenţele
îndrumările date de conducerea înfiinţat cabinete de ştiinţe sociale punderii şi, spiritului de angajare omului nou. Gazetele de perete şi si de masă, de din munca politică
de
slaba
combativitate
partidului, personal de către tova şi puncte de informare şi docu ale comuniştilor, ale tuturor oame satirice, brigăzile artistice de agi
răşul Nicolae Ceauşescu. Edita mentare la toate organele d'e par nilor muncii din judeţ s-au reflec taţie, staţiile de radioficare, agi faţă de coi indisciplinaţi- - a planului
integrală
îndeplinirea
rea operelor secretarului gene tid, au fost editate şi difuzate foi tat în faptul că în anii din prece taţia vizuală şi alte mijloace ale de investiţii pe 1976 este, cum a
ral al partidului, tovarăşul volante,' planşe, referitoare la ini dentul cincinal judeţul Hunedoa muncii politice de masă exercită indicat recent tovarăşul Nicolae
Nicolae Ceauşescu, a culegcriior ţiativele şi metodele muncii poli ra a obţinut rezultate economice o tot mai puternică influenţă pen Ceauşescu, o sarcină esenţială, a-
de documente ale partidului, a u- tice, materiale de propagandă şi remarcabile, organizaţia noastră tru realizarea obligaţiilor de ser vînd o importanţă _ primordială
nor lucrări de sinteză în domeniul informare, broşuri despre experi judeţeană situîndu-se în- fiecare an viciu, pentru comportarea cores pentru realizarea optimă a între
ştiinţelor sociale, al practicii şi enţa înaintată. pe locuri fruntaşe în întrecerea punzătoare in producţie, familie şi- gului cincinal. Conştiinţa- socialis-
muncii de partid, al activităţii or Activitatea ziarelor „Drumul: so dinţrc judeţele ţării. Remarcăm societate.:
ganizaţiilor de masă şi obşteşti a cialismului" şi „Steagul roşu“ a intensa preocupare, rezultatele ob Şi în viitor întreaga- muncă po-
dat posibilitatea membrilor parti fost orientată permanent spre dez ţinute de Combinatul siderurgic litico-organizatorică a organelor şi (Continuare in pag. 4-5)