Page 28 - Drumul_socialismului_1976_05

DRUMUL SOCIALISMULUI • N
Pag. 4

D A R E ! A D E S E A M A

a Comitetului judeţean de partid, prezentată de tovarăşul loachim Moga Tovarăşul l
prim-secretar a
pol de partid
(Urmare din pag. a 3-o) tive la imensa majoritate a comu­ ani de la eliberarea patriei, 40 de tură. Ţinînd seama de existenţa, raţiilor omului nou de pe aceste f*t unele aspee
niştilor şi cadrelor convingeri mo- ani de la acordul semnat la Ţebea, totuşi, a unor neajunsuri din şcoli, meleaguri, contribuind la îmbogă­ enţe dobbtdite
rai-coniuniste, exigenţă partinică 55, de ani de la crearea P.C.R., este necesar să acţionăm,,în con­ ţirea patrimoniului culturii şi ar­ partid din Vale
tâ, spiritul militant al comunişti­ faţă de propria activitate şi a co­ evocările Istorice organizate de tinuare mai ferm pentru perfec­ tei noastre socialiste. educaţie.
lor, al cadrelor de pe şantiere, al lectivităţii din care fac parte, răs­ pionieri şi utecişti, promovarea ţionarea activităţii instruetiv-edu- In încheierea dării de seamă, Statornicirea
celorlalţi constructori trebuie să se punderea de a milita pentru aşe­ cîntecului şi poeziei patriotice, ma­ cative şi de educare politică a ele­ după ce s-a referit la cerinţele şi inter Ui na ne de
iii şi civicii —
manifeste in organizarea temeinică nifestările culturale de la Costeşti, vilor şi studenţilor, pentru creş­ exigenţele care se pun în faţa în­ nu se realizeaz
a producţiei şi a muncii, a apro­ zarea relaţiilor sociale pe princi­ Ţebea, Lupeni, Hu­ terea răspunderii lor faţă de învă­ tregii activităţi . politieo-ideologice cum omul nou
şi
vizionării şantierelor, în întărirea piile eticii acest echităţii socialiste. Sarmizegetusa, sistematică a ţătură, faţă de societate. şi cultural-eduoative, raportorul a tat, nu poate fi
deoarece nedoara,
prezentarea
Spunem
lucru
ordinii şi disciplinei, folosirea de­ ne-am confruntat şi ne confrun­ realizărilor şi perspectivelor în Organele şi organizaţiile de par­ spus : ces educaţional
plină a timpului de lucru, a ma­ socialistă, cultivarea' tid, sindicale şi ale U.T.C., din în­ Ne aflăm într-o etapă în care rată, condus
şinilor şi utilajelor, în predarea la tăm încă eu o seamă de cazuri de construcţia de unitate şi frăţie treprinderile industriale şi de con­ în faţa organizaţiei judeţene * de ce atenţia
partid, sentimentelor
de
disciplina
abateri
de
la
a
timp a obiectivelor şi atingerea principiile şi normele muncii şi dintre oamenii muncii români şi strucţii vor trebui să acţioneze partid stau sarcini deosebite, a că­ municipale deosebit
mod
parametrilor economici proiectaţi. cei aparţinind naţionalităţilor con­ mai eficient pentru ‘ cultivarea in ror înfăptuire reclamă o puternică Şi Însuşirea pc
Va trebui să dezvoltăm larg munca vieţii comuniştilor, de la legile sta­ rîndurile tinerilor . noi angajaţi a activizare a comuniştilor şi .ule- Înaltelor p rin ci j;
de locuitoare.
membri
tului.
politică de atragere a populaţiei, partid Sînt cazuri pe de linie admi­ dragostei faţă de muncă, faţă de ciştilor, a tuturor oamenilor mun­ şi echităţii soi
sancţionaţi
a tineretului la efectuarea lucrări- • nistrativă pentru Va., trebui să acordăm în con­ profesiunea aleasă, hotărirea pen­ cii. Producţia industrială va trebui Ca un reflex
lor de investiţii industriale şi so- neîndeplinirea tinuare — a subliniat raportorul tru integrarea lor In viaţa socială. să-ajungă la 29 miliarde lei, cu un ample de educ
serviciu,
de
sarcinilor
cial-cullurale, aceasta fiind o bu­ în producţie, încălcarea neglijenţe — o atenţie sporită educării patri­ Trebuie făcut totul pentru spor de 8 miliarde lei-faţă de 1975, lectivelor de m
normelor otice,
iniţiaţi
nă şcoală, de educaţie . comunistă de protecţia muncii şi altele. Aba­ cultivării dragostei pentru ca membrii de partid, ceilalţi care se va obţine în proporţie de meroase muncitor
genţia
prin 'muncă. pămîntul străbun, pentru partid şi muncitori, maiştri şi ingineri să peste 80 la sulă pe seama creşterii noarei minereşt
în faţa organelor- şi organizaţii­ teri . s-au . semnalat şi în rîndul u- popor, a hotăririi de a munci pen­ desfăşoare o vie activitate educa­ productivităţii muncii. Vom mate­ ducţie şi cducaj
cadre
lor de partid din agricultură — nor aparatul de conducere, lucrători tru înălţarea economică şi spiritua­ tivă în rîndul tinerilor muncitori, rializa 22 miliarde lei investiţii generalizează ct
preşedinţi
de
stat,
în
se arată în continuare în darea de ingineri şefi ai unor şi lă a patriei, de apărare a cuceri­ să constituie, realmente pentru a- pentru dezvoltarea şi moderniza­ exploatările ir
seamă — stau de asemenea sar­ cooperative rilor revoluţionare, a independen­ ceştia un sprijin în însuşirea me­ rea vieţii economico-sociale a ju­ unităţi, vizind j
cini deosebite, a căror rea­ agricole- — problemă dezbătută pe ţei şi suveranităţii naţionale, să seriei, în formarea şi dezvoltarea deţului. Producţia globală agricolă formare unui
’
In
’catăril
lizare impune îmbunătăţirea în­ larg înlr-o plenară a Comitetului dăm mai 'multă substanţă educati­ trăsăturilor de ordine şi disciplină va ajunge la 2,2 miliarde lei în Jiului *. iat fi!
judeţean de partid.
tregii munci educative în sprijinul vă întregii activităţi de educaţie. muncitorească. 1980. la brigadierului
creşterii producţiei vegetale si- a- le Ţinînd seama de în exigenţele ce Organizaţiile de partid, de masă Relevind creşterile care au sur­ Va trebui să facem progrese con­ dovedeşte deja
faţa
ridică
partidul
noastră,
nimăliere. Trebuie arătat că în trebuie şă ne preocupăm mai mult şi obşteşti, şcolile, instituţiile venit în conţinutul, permanenţa şi siderabile în ridicarea nivelului buna organizare
domeniul agriculturii se manifestă de artă şi cultură să orga­ sfera de cuprindere a activităţii tehnic şi calitativ al producţiei, că, creşterea p
par­
încă multe neajunsuri, care ţin de de cultivarea responsabilităţii judeţ, nizeze mai sistematic manifes­ cultural-artistice, raportorul a ară­ în creşterea eficienţei. Se vor asi­ troducerea proc
la
tinice
din
cadrele
toate
munca politico-organizatorică a or­ să preîntâmpinăm abaterile de la tări de masă, pentru popu­ tat : mila şi introduce în fabricaţie pro­ lor noi, crcind
ganelor şi organizaţiilor de partid, Statuţ, de la legile ţării. La re­ larizarea trecutului revoluţionar al Oamenii muncii au apreciat ţi­ duse noi, va fi diversificată şi îm­ continue a pro
s-a
Vorbitorul
de activitatea conducerilor colec­ poporului nostru, a realizărilor din nuta ideologică şi artistică tot mai bunătăţită calitatea produselor. Ex­ forme şi mijloi
consfătuire
lucru
tive ale unităţilor agricole, a con­ centa al P.C.R., de tovarăşul de la anii socialismului, a sarcinilor ce elevată' a unor manifestări cultu­ portul va creşte cu 38 la sută, în nizaţiile dc pai
Nicolae
C.C.
siliilor populare şi organelor agri­ Ceauşescu a cerut să se dea mai le avem de înfăptuit pentru înflo­ rale de amploare, cum sînt : spec­ condiţiile în care trebuie să ne rea conştiinţei
cole judeţene. Deşi s-au elaborat rirea multilaterală a patriei. Se tacole de 1 Mai şi 23 August, cele mobilizăm pentru finalizarea acţiu­ turi de măsurii
îşi
în­
cum
programe clare de activitate* s-au multă atenţie felului cadrele de par­ impune să acordăm atenţie deose­ dedicate aniversării partidului or­ nilor de reducere a importurilor. movării progr»
deplinesc
sarcinile
stabilit măsuri concrete în fiecare bită luării de poziţie faţă de brice ganizate la Deva, Hunedoara, Brad, De fapt, cincinalul afirmării ample niza-re superioa
unitate, sînt indicaţii precise cum tid şi de stat, integrităţii lor mo- idei care neagă rolul istoric al na­ Petroşani şi în alte localităţi, spec­ a revoluţiei tehnico-ştiinţifice în­ muncii, au adv
cetăţeneşti,
şi
cu­
să
la
să se acţioneze, acestea nu se res­ ral-politice permanent cum se dez­ ţiunii, al suveranităţii şi indepen­ tacolul inaugural al Casei de cul­ seamnă o permanentă revoluţie şi stanţială de spo
noaştem
căi
ducţiei
pectă peste tot, se manifestă în­ voltă, să intervenim cînd comit denţei, al statelor naţionale, faţă tură din Deva, manifestările din în conştiinţa oamenilor, adînci pre­ Dacă sîntem
găduinţă faţă de cei care nu mun­ de orice denaturare a istoriei po­ cadrul „Lunii culturii şi educaţiei faceri în mentalitatea lor, dezvol­ portăm plenare
ferindu-le
cesc, faţă de acei preşedinţi şi in­ vreo greşeală, înţelegînd că să se porului nostru. socialiste — Sarmis" ; cele cuprin­ tarea pe o treaptă superioară a rul — că mine
atitudi­
compromită,
gineri agronomi din C.A.P. care nea prietenească nu înseamnă să Trăim într-un judeţ pe al cărui se în cadrul întîlnirii tineretului cunoaşterii. Aceasta presupune an­ vrat economiei
nu-şi îndeplinesc obligaţiile ce le teritoriu s-a acumulat de-a lun­ cu istoria de la Costeşti, „Româ­ gajarea şi mai intensă a tuturor din acest an, pc
au. nu atragi atenţia celui care gre­ gul mileniilor o bogată civilizaţie aproape 80 000
şeşte, ci, dimpotrivă, să-l ajuţi' să nia socialistă—• ţara mea de glorii", organizaţiilor de partid, sindicale,
Probleme deosebite se ridică în materială şi spirituală, începînd „Buchete hunedorene pentru partid ale U.T.C., a comitetelor şi comi­ planul perioade:
şi
zootehnie — în creşterea efecti­ se îndrepte, să-şi înţeleagă gre­ cu creaţia strămoşilor noştri daci şi patrie" şi altele. S-a îmbogăţit re­ siilor femeilor, a întregului sistem realizat muncii, depă
a
tatea
s-o
mai
lichideze.
mare
O
velor de animale, a productivităţii şeala, să acordăm cultivării spiri­ şi romani şi pînă în epoca noas­ pertoriul teatrelor din Deva şi Pe­ educaţional, la o activitate cu ma­ rezultate e inci
grijă
acestora. Obligaţiile-, la fondul de tului critic şi autocritic, a auto- tră de mari înfăptuiri socialiste. troşani cu lucrări de actualitate, re forţă de influenţare a conştiin­ ţia muncii pol
stat la lapte pe. patru luni s-au Să folosim intens bogatele vestigii au fost organizate în judeţ turnee ţei, care să cuprindă toate cate­ surată de orga
realizat doar în proporţie de 50 la exigenţei în muncă, aceasta cu a- istorice şi realizări contemporane, ale ' teatrelor din Bucureşti, goriile de oameni ai muncii din de partid, de
sută din planul semestrului I. De­ tît mai mult' cu cît simţul auto­ pentru a pune mai bine în valoa­ Cluj-Napoca şi alte localităţi. judeţ. factorii investiţi
este
nu
tot
peste
dezvoltat,
critic
spre ce muncă politică şi spirit de re procesul istoric de dezvoltare S-a organizat cu , succes pre­ cini in acest s«
1,
răspundere poate fi vorba în coo­ unele cadre manifestă susceptibili­ pe aceste străvechi meleaguri a zentarea unor cicluri de fil­ Problemele muncii educative să în Reierindu-se ac’
vor
fie­
care
perative agricole de producţie, ca tate faţă de critică, se supără, de­ poporului român, în stripsă uni­ me pe teme de educaţie patrio­ stea în atenţia permanentă a trebuie nizaţiile dc part
vin nervoaâe cînd sînt criticate, de
partid.
Ele
de
cărui
organ
ITărău, Archia, Banpotoc, Totia, - tate cu naţionalităţile conlocuitoa­ tică, revoluţionară, ştiinţifică şi Socotim că
F.olt-,. Sălaşu de Jos, Sîntămărie-Or parcă critica, şi autocritica nu ar re, să prezentăm pe larg contribu­ moral-cetăţenească, manifestări cul­ să le analizeze mai sistematic în mult mal bine
7
din
lea, Bărăşti, Ciula, Bretea Română, fi unele partinice cele de mai importante ţia poorului nostru la tezaurul ma­ turale cu cartea, prezentarea noi­ plenare, şedinţe şi adunări de par­ indicaţiilor date
stabilim
mijloace
co­
măsuri
educaţie
Sibişel şi altele care realizează munistă şi perfecţionare a muncii terial şi spiritual al omenirii, ac­ lor lucrări cu participarea auto­ tid, să ducă realmente la eficiente neral al partidu
să
care
ridica­
producţii de lapte cu mult sub ţiunile sale de solidaritate activă, rilor. Apreciem, cu acest pri Ceauşescu, de i
de
media pe judeţ ? Faţă de această proprii. internaţionalistă cu forţele revolut lej, contribuţia artiştilor plas­ 7 rea la un nivel superior a întregii cadru săli de condu
munci
Va
locul
m
politico-educative.
trebui
situaţie, comitetele comunale de Potrivit programului ideologic al ţionare şi progresiste din alto ţări, tici si scriitorilor tivist ai partidi
liunedoreni să-
particj vor. trebui să pună în cen­ partidului, instrucţiunilor C*C. al cu mişcarea comunistă şi antiim- la realizarea unor opere ce zugră- rarea sporim răspunderea în desfăşu­ permite ca sălile
trul preocupărilor îmbunătăţirea P.C.R., indicaţiilor personale ale perialistă mondială. vesc viaţa socială din judeţ, stră­ unitară, sub conducerea or­ ţărilor, secţiilor,
activităţii politico-organizatorice în secretarului general al partidului, In continuare, darea de seamă dania şi căutările personale pen­ ganelor de partid, a activităţii cul- loc de muncă,
din
localităţi,
să
a-
tural-educative
sectoarele zootehnice, creşterea comitetele de partid judeţean, mu­ prezentată a abordat preocupările tru a se circumscrie în cerinţele prin activitatea
răspunderii cadrelor din unităţi, ă nicipale, orăşeneşti şi comunale au organelor şi organizaţiilor ■ de par­ artei militante. tragem mai mult în această acti­ şi a cadrelor, In
îngrijitorilor pentru lichidarea acţionat cu spirit de răspundere, tid, de stat, de masă şi obşteşti, In vederea* educării ştiinţifice a vitate consiliile- Frontului Unităţii educaţie comuni
grabnică a neajunsurilor ce se ma­ în aceşti ani, pentru perfecţiona­ pentru educarea oamenilor muncii maselor, sub egida Frontului Uni­ .Socialiste, organizaţiile de masă şi
Tovarăşul COS
nifestă. rea învăţămîntului de partid, îm­ în spiritul principiilor şi normelor tăţii Socialiste s-a dezvoltat acti­ obşteşti. rectorul Combin
Urmînd indicaţiile conducerii su­ bogăţirea conţinutului său de idei eticii şi echităţii socialiste, a tră­ vitatea de răspîndire a cunoştinţe­ Dezvoltind mai departe expe­ nedoara, făcind
perioare,’. personal ale tovarăşului şi legarea sa de sarcinile ce stau. săturilor morale proprii omului lor ştiinţifice, ’s-a extins , numărul rienţa dobîndită, Organizaţia de Mizărilor remarţ
Nicolae Ceauşescu, în rîndul tutu­ în faţa-organizaţiilor de partid. In nou, precum şi direcţiile principa­ brigăzilor ştiinţifice, al deplă's'ări- partid a judeţului Hunedoara va derurgiştii hune
ror locuitorilor de la sate-trebuie anul de învăţăminte 1975—1976 au le de acţiune pentru viitor. 'lor efectuate de acestea în diferite acţiona cu deplină responsabilitate 1971—1975, realiz:
desfăşurată o intensă muncă 'edu- fost organizate 2 454 cursuri şi se- Variatele forme şi mijloace fo­ localităţi, din.mediul rural. - pentru înlăturarea neajunsurilor judeţul nostru,
. cativă în vederea participării aces­ minarii, o universitate de mârxism- losite, sporirea exigenţei faţă de Apreciem că faţă de puternica ce-mai există, pentru ca activita­ penlru care Co
Hunedoara i s-a
tora la muncile agricole. leninisfn cu 46 secţii, toate acestea orice încălcări au exercitat o pu­ bază materială creaţă, în raport tea politico-ideologică şi cultural- tincţii de către
Pentru a spori aportul muncii cuprinzînd 88 200 cursanţi, dintre ternică influenţă asupra muncii şi de potenţialul cultural-artistic e- educativă să răspundă din plin lui şi statului, a
politico-educative la realizarea sar­ care 80 000 sînt membri de partid. comportării comuniştilor, utecişti- xistent în judeţ, activitatea desfă­ menirii sale ,de instrument puter­ tă o unitate dia
cinilor din agricultură, se impune In ceea ce priveşte propaganda lor, a celorlalţi cetăţeni. Ceea-ce şurată nu este încă la nivelul ce­ nic al educaţiei socialiste. Rugăm rile noastre pe p
o coordonare mai unitară a for­ prin- conferinţe, la care şi-au adus caracterizează atmosfera, starea de pe- tovarăşul Vasile Patilineţ să şi cele obţinute
ţelor educative, antrenarea largă aportul membrii comitetelor de spirit, conştiinţa şi comportamen­ rinţelor. La anumite cluburi, că- transmită conducerii partidului, şi profesională
a intelectualilor, a tuturor comu­ partid, cadrele de partid şi de stat, tul oamenilor din judeţul Hune­ minte culturale există încă ten­ personal t o v a r ă ş u l u i Nicolae Interacţiunea aci
dinţe de formalism ; se organizea­
niştilor ce domiciliază la sate. Or­ lectori ai Comitetului Central, co­ doara este ataşamentul profund, Ceauşescu, angajamentul nostru tă nu numai ii
nu
care
ganizaţiile de partid din întreprin­ mitetelor judeţean, municipale, o- sentimentul dc dăruire pentru cau­ ză manifestări emoţională, au sufici­ ferm, hotărîrea nestrămutată de-a nele obţinute s
putere
entă
forţă
faptul că anual
de
derile ce patronează, unităţi agri­ răşene.şti şi comunale, a răspuns za partidului, a clasei muncitoare, face totul pentru înfăptuirea poli­ rurgişti îşi corn
de
orientare
cole să sprijine îndeaproape des­ măi bine cerinţelor privind cunoaş­ pentru unitatea indestructibilă a înrîurirp, respectarea legilor, a a oameni- ticii partidului, a obiectivelor de in mod organi»
în
nor­
lor
făşurarea muncii politico-educative, terea politicii partidului, a sensu­ întregului popor în jurul Comite­ dezvoltare economico-socială ce ne ţăminluU» 1 ' s t*
întronarea unui spirit de ordine lui evenimentelor politice interne tului Central în frunte cu iubitul melor de conduită. Se face încă revin-din actualul cincinal. Orga­ venţă, cil
şi disciplină, de răspundere pen­ şi internaţionale, a semnificaţiilor şi stimatul nostru conducător — puţin la căminele culturale, ca­ nizaţia noastră judeţeană de partid re anga„. a fo
tru realizarea tuturor indicatorilor vizitelor făcute de t o v a r ă ş u l tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cei sele de cultură, . cluburi, biblioteci va constitui şi pe mai departe un mă de pregătire
pentru
informarea
tehnico-profesi-
dc muncă sau ci
de plan. De asemenea, organele şi Nicolae Ceauşescu în numeroase peste 82 000 de comunişti, cele pes­ onală şi politică a oamenilor, pen­ detaşament de bază al partidului noştinţelor, toate
organizaţiile de partid de la sate, ţări ale lumii, a iniţiativelor între­ te 2 000 de organizaţii de bază, nu­ nostru şi va acţiona neabătut pen­ la definirea per
organizaţiile de masă şi obşteşti, prinse de partidul şi statul nostru cleele de partid existente în fie­ tru lărgirea orizontului lor de cul­ tru creşterea rolului conducător, a colectivului de
consiliile Frontului Unităţii Socia­ pe plan internaţional. care loc important de muncă sînt o tură ' generală. Este încă slabă influenţei educative şi a puterii de rea eficienţei in
liste să intensifice întreaga muncă In continuare — a subliniat ra­ garanţie a realizării exemplare a munca desfăşurată de aşezămintele mobilizare în rîndul maselor de lăţi . Vorbitorul
educativă pentru sporirea aportu­ portorul —, să acordăm principala sarcinilor ce revin oamenilor mun­ culturale în 'cooperativele agricole oameni ai muncii. munca asiduă, ]
lui gospodăriilor populaţiei la. rea­ atenţie conţinutului şi eficienţei în­ cii liunedoreni. ' de producţie şi în satele îndepăr­
lizarea fondului central de produ­ tregului învăţămint' politico-ideo- Este necesar ca organele şi orga­ tate de centrul comunal. Activi­
se agroalimentare. logic, în ampla activitate de con­ nizaţiile de partid, de masă şi ob­ tatea artistică de amatori, deşi s-â
Comitetele şi organizaţiile de ştientizare, de dezvoltarea răspun­ şteşti, consiliile populare, dezvoltat în aceşti ani, nu prezin­
partid, organele colective de con­ derii pentru rezolvarea probleme­ de justiţie, procuratură şi organele tă încă peste tot o puternică forţă
ducere ale unităţilor socialiste, ac- lor ce se ricidă în unităţi, creşterii să se ocupe în continuare miliţie de educaţie, cuprinde insuficient
mai
ţionînd ferm pentru înlăturarea combativităţii faţă de orice feno­ stăruitor de formarea unei o- masa oamenilor muncii. Este ne­
multor
neajunsurilor cu care se mai con­ mene negative, cunoaşterii apre­ pinii combative faţă de lip­ satisfăcătoare cadrele activitatea le conduc
biblioteci,
care
fruntă unele unităţi, trebuie să se cierilor partidului nostru asupra surile şi abaterile de la prin­
ocupe cu mai mult spirit de răs­ diferitelor probleme teoretice ac­ cipiile eticii şi echităţii socialiste, nu depun strădanie pentru -a cu­
pundere de pregătirea politică a tuale, ale politicii internaţionale. să permanentizăm şi să dezvoltăm, noaşte cerinţele de lectură_ ale
comuniştilor, a tuturor cadrelor, Va trebui să perfecţionăm în acest acţiunile de cunoaştere a legilor, populaţiei, pentru împrospătarea
cultivarea simţului de răspundere sens şi activitatea universităţii de a Codului familiei, a normelor so­ fondului de carte, pentru organi­
în muncă, pentru stimularea căută­ marxism-leninesm, aceâşta să fie cialiste de convieţuire socială. Va zarea mai bună a lecturii publice.
rilor în vederea găsirii de soluţii principala formă de pregătire po­ trebui să extindem „Sfatul ome­ Lichidînd neajunsurile, organele
pentru problemele pe care le ri­ litico-ideologică a activului, a re­ niei" — instituţie de opinie cu un judeţene, organele şi organizaţiile
dică activitatea economico-socială a zervei de cadre. Se impune, de a- puternic rol educativ —, să antre­ de partid vor trebui să determine
întreprinderii, pentru depăşirea semenea, ca încă din acest an să năm toţi factorii educaţionali în- ca activitatea culturală să-şi adu­
greutăţilor care pot apărea.. Astfel, introducem în judeţ un sistem de tr-o activitate neîntreruptă, tena­ că o contribuţie mai eficientă la
trebuie să se afirme toate cadre­ perfecţionare politico-ideologică a ce, de prevenire, combatere şi era­ mobilizarea tuturor cetăţenilor în
le noastre, în dubla lor calitate de cadrelor, a activului de partid ca­ dicare a manifestărilor antisociale. realizarea sarcinilor, a angajamen­
specialişti şi oameni politici, ast­ re nu este cuprins în sistemul A- Comitetul judeţean de partid a telor economice asumate de fieca­
fel trebuie să asigurăm formarea cademiei „Ştefan Gheorghiu", a manifestat o intensă preocupare re întreprindere, unitate economi­
şi dezvoltarea conştiinţei lor poli­ şcolilor interjudeţene de partid. pentru dezvoltarea învăţămîntului că, de fiecare localitate, în edu­
tice, a tuturor comuniştilor, a tu­ Pentru cuprinderea unei mase şi şcolarizarea tuturor copiilor. în carea moral-cetăţenească, ateist-
turor oamenilor muncii. cît mai largi de oameni ai muncii raport cu cerinţele economice ale ştiinţifică, lărgirea orizontului de
în continuare, raportorul s-a re­ în sfera propagandei -de partid, or­ judeţului a fost îmbunătăţită struc­ cunoaştere, sădirea dorinţei de a
ferit pe larg la atenţia deosebită ganizaţiile de masă şi obşteşti, aşe- tura învăţămîntului, crescînd pon­ deveni tot mai utili dezvoltării so­
pe care Comitetul judeţean de par­ zămintele culturale, consiliile Fron­ derea liceelor de specialitate şi a cietăţii, propăşirii României so­
tid, organele şi organizaţiile de tului Unităţii Socialiste să extindă şcolilor profesionale ; au luat o cialiste.
partid au acordat-o şi o acordă lectoratele de informare ideologică iargă extindere atelierele de prac­ Se cere, de asemenea, îmbună­
pregătirii politice şi ideologice a şi politică în unităţi, sate şi car­ tică şcolară, colaborarea în acest tăţită în continuare activitatea e-
comuniştilor, educării cadrelor în tiere, cărora să le asigure un bo­ sens dintre şcoli, întreprinderi şi ducativă a teatrelor din Deva şi
spiritul responsabilităţii partinice, gat conţinut educativ. unităţi agricole. Petroşani, promovarea unui reper­
evidenţiind preocupările şi rezul­ Potrivit obiectivelor înscrise în In perioada de la adpptarea Pro­ toriu militant, diversificat, adecvat
tatele obţinute în îmbunătăţirea Programul ideologic al partidului, gramului ideologic s-au produs îm­ cerinţelor educării socialiste a au­
conţinutului educativ al adunărilor indicaţiilor tovarăşului Nicolae bunătăţiri substanţiale în pregăti­ ditoriului. Este necesar ca Comite­
generale, stimularea criticii şi au­ Ceauşescu, Comitetul judeţean de rea şcolară şi politico-ideologică a tul judeţean de cultură şi educaţie
tocriticii, antrenarea membrilor de partid- a acordat în aceşti ani o elevilor şi studenţilor. Şcolile din socialistă, Consiliul judeţean al sin­
partid la îndeplinirea sarcinilor, atenţie deosebită educării patrio­ judeţul nostru se afirmă totodată dicatelor să stimuleze şi să orien­
întărirea disciplinei de partid. tice a comuniştilor, a maselor de ca un important factor de cultura­ teze activitatea artiştilor plastici,
Este o chestiune de prestigiu oameni ai muncii. O puternică re­ lizare, de educare a populaţiei ca scriitorilor, cenaclurilor şi cercu­
pentru organizaţia .judeţeană de zonanţă educativă au avut prezen­ urmare a activităţii desfăşurate de rilor literare şi artistice din judeţ,
partid că printr-o intensă muncă tarea unor momente importante din cadrele didactice la întîlnirile cu care să-şi aducă o contribuţie spo­
politico-ideologică a reuşit să cul­ istoria patriei, aniversarea a 30 de părinţii şi în aşezămintele de cul­ rită la oglindirea chipului şi aspi­ Aspect din sală.