Page 29 - Drumul_socialismului_1976_05
P. 29
6 9 MARTI, 25 MAI 1976 Pag. 5
n cuvîntul par
ST NEGRUŢ, gului colectiv, oare, îndrumat conti burilor obşteşti. Aceasta a fă satisfacţia deplină pentru consecven năoară a fost in general reală, une teme de etică, de pedagogie, juridi
itetului munlci- nuu şi competent de organizaţia de cut să crească răspunderea şi ţa şi dinamismul cu care partidul ori însă şi iluzorie din cauza unor ce au fost acţiuni cu aderenţă la au
şani, a rcjie- partid, şl-a conjugat eforturile pen preocuparea ţăranilor cooperatori nostru acţionează pentru afirmarea manifestări de superficialitate sau ditoriu, influenţând caractere, com
bogatei experi- tru îndeplinirea şi depăşirea tuturor pentru sporirea producţiei globale tot mai puternica a României pc formalism in organizare. portamente, dar am făcut prea pu
►rganizaţiilc de sarcinilor de plan, pentru transpune vegetale şi animale, apărarea si dez plan internaţional, pentru promova In continuare, scriitorul Radu Cio- ţin pentru educarea tinerelor fete,
ii In munca de rea in viaţă a recomandărilor şi in voltarea. proprietăţii cooperatiste — rea cauzei socialismului, progresului banu a făcut propuneri de îmbunătă pentru pregătirea lor pentru muncă
dicaţiilor date de tovarăşul Nicolae baza ridicării bunăstării tuturor coo şi păcii, pentru făurirea unei noi or ţire a activităţii cenaclurilor literare, şi viaţă. Am colaborat insuficient în
Plaţii soeiale şi Ceauş eseu, secretar general al parti peratorilor —, pentru participarea dini în viaţa internaţională, a unei de acordare a unui sprijin mai sub această direcţie cu sindicatele şi or
valoare mora- dului, cu prilejul repetatelor intîlniri cetăţenilor la realizarea lucrărilor cu lumi mai drepte şi mai bune, .pentru stanţial din partea Comitetului jude ganizaţiile dc tineret.
s vorbitorul — de lucru pe care le-a avut cu oame caracter edililar-gospodăresc. întărirea şi consolidarea continuă a ţean de cultură şi educaţie socialistă
a sine, tot aşa nii muncii din judeţul nostru şi din Pentru cunoaşterea şi Însuşirea po unităţii mişcării comuniste şi mun pentru impulsionarea activităţii lor şi
Uateral dezvol- secţiile combinatului. Indicaţia se liticii partidului — a spus vorbitorul — citoreşti internaţionale. publicarea mai sistematică a creaţii Tovarăşul IOAN ARSlN, secretar
rodul unui pro- cretarului general de a realiza con folosim informările asupra pro Rezultatele bune obţinute în cin lor autorilor din judeţ. Avhid al Comitetului judeţean al U.T.C.,
lex şi de du- tinuu osmoza „om-oţel** a constituit blemelor actuale ale politicii par cinalul trecut, precum Şi în primele în vedere că în cenacluri se remarcii în cuvîntul sau că,
irtid. lai& de un amplu domeniu dc activitate, la tidului, dezbaterile în adunările ge 4 luni ale anului 1976 în îndeplinirea întilnesc oameni de virste, profesiuni sub îndrumarea permanentă a Co
naţiei noastre înfăptuirea căruia ne simţim perma nerale asupra sarcinilor ce rezultă sarcinilor de plan şi a angajamen şi pregătiri foarte diferite, dar cu mitetului judeţean de partid, organi
îndreptată !n nent mobilizaţi. din hotărîrile de partid şi de stat, telor de către colectivele muncito toţii amatori în domeniul artistic, zaţia revoluţionară de tineret din
popularizarea După ce a făcut şi unele reflecţii studierea, in cadrul cabinetelor de reşti din municipiul Hunedoara, sînt consider absolut necesar să se aibă judeţ a obţinut o seamă de rezultate
partidului, a critice privitoare la activitatea co şiiinţe sociale şi a punctelor de in dovada cea mai grăitoare a fermităţii in vedere informarea lor periodică, bune in educarea politică şi morală
torme ale eticii lectivului de siderurgişti hunedoreni, formare şi documentare a hotăririlor cu cârc organizaţia municipală de politică, ideologică şi estetică, cu a tinerilor, reflectată in atitudinea
• vorbitorul a reafirmat hotărîrea a- şi actelor normative. partid se preocupă de aplicarea in concursul unor specialişti dc prestigiu Înaintată faţă de muncă a majorităţii
î. al activităţii cestui destoinic colectiv de muncă Putem aprecia — a spus vorbitorul viaţă a hotăririlor de partid ş£ de din judeţ sau chiar invitaţi dinafară, tinerilor, In comportamentul lor demn
lin rindul co- de -a se mobiliza hi continuare cu — că dispunem de o experienţă in stat, pentru îmbunătăţirea continuă a filozofi, sociologi, istorici, esteticieni. în societate şi familie, în aportul spo
■au născut nu întreaga capacitate organizatorică munca de educaţie, experienţă pe activităţii politice şi cultural-educati Vorbitorul a propus în continuare rit la dezvoltarea economică a jude
ni sînt „Diri- şi energie creatoare pentru înfăptui care va trebui s-o dezvoltăm con ve. Pe baza programului adoptat du organizarea unor acţiuni menite să ţului. Organizaţiile uteciste dc la
„ Judecata o- rea măreţelor sarcini ce revin meta tinuu in scopul eliminării neajunsu pă plenara C.C. al P.C.R. din noiem ducă la o mai bună valorificare în C.S.H., I.M.H., I.M. Barza, E.M. Vul
i gadii de pro- lurgiei româneşti tn acest an, in în rilor ce mai există in activitatea de brie 1971, îmbogăţit cu sarcinile iz- plan literar a inestimabilului tezaur can, I.E.C. Mintia, F.I.L. Orăslie şi
âlistă**, care se tregul cincinal al revoluţiei tehnico- educare multilaterală a locuitorilor vorîte din documentele Conferinţei de vestigii istorice din judeţul Hune altele au declanşat o serie de ini
ta te bune In ştlimţifice. comunei, pentru realizarea în viitor Naţionale, din 1972, ale Congresului al doara. ţiative valoroase care au contribuit
» şi in alte cu mai mult succes a sarcinilor e- Xl-lea, cu indicaţiile tovarăşului la îndeplinirea sarcinilor economici
sit pro al de Tovarăşa MARIA CREŢU, secretar co-nomiee şi sociale ce ne revin din Nicolae Ceauşescu, comitetul munici Tovarăşul DA VID LAZAlt, pre şi angajamentelor asumate.
al Comitetului municipal Deva al Programul partidului elaborat de pal de partid a acţionat pentru con şedintele Consiliului judeţean al sin Educarea tinerilor prin muncă şi
ere tt' Valea P.C.R., a arătat in cuvîntul său că . Congresul al Xl-lea. ducerea unitară a activităţii politico- dicatelor, arătând că sub îndrumarea pentru muncă a stat in atentia orga
) cur» iu, Şfcoa- Comitetul municipal Deva al P.C.K. ideologiee şi cultural-educative, pen nelor şi organizaţiilor U.T.C. şi A.S.C.,
partid,
de
Con
me tare Sşi militează în permanenţă pentru îm Tovarăşa ANA HERLEA, membră tru creşterea continuă a rolului con Comitetului judeţean sindicatelor a orien domeniu in care s-au obţinut unele
al
judeţean
siliul
iţa prin mai bunătăţirea muncii. politico-ideologiee supleantă a Biroului Comitetului ju ducător al organizaţiilor de partid în tat întreaga activitate a organelor şi rezultate mulţumitoare, privind inte
•urilor de num şi cultural-educative, pentru promo Îndeplinirea sarcinilor economice, po grarea tinerilor in procesul muncii.
din
judeţ
sindicale
irii pentru in varea şi însuşirea principiilor şi nor deţean de partid, a subliniat în cuvîntul litice şi cultural-educative. organizaţiilor * eficienţei muncii poli Toate aceste rezultate au adus orga
creşterea
spre
şi tehnologii- melor vieţii şi muncii comuniştilor, său că după plenara C.C. al P.C.R. din S-a acţionat cu măi multă fermi nizaţiei judeţene de tineret locul 2
populari
cultural-educative
în
iselc sporirii ale eticii şi echităţii socialiste. A in 3—5 noiembrie 1971, activitatea tate pentru legarea activităţii de pro tice şi cunoaşterea şi aplicarea pe ţară în întrecerea dintre judeţe pe
zarea,
lăţii muncii, trat în practica organizaţiilor de politico-ideologică şi educaţională pagandă şi politice de masă de sar in anul 1975 şi locul 3 pe întregul cinci
t apoi la alte partid, de masă şi obşteşti dezbate a primit noi impulsuri, un o- cinile economice mereu sporite. în viaţă a politicii partidului nostru, nal 1971—1975.
oame
Uzate dc orga- rea unor teme ale activităţii politi- biectiv important al organizaţi treaga gamă a mijloacelor muncii spre unirea eforturilor tuturor exemplară Exigenţele • mereu sporite ale
nilor
realizarea
muncii
la
ntru influenţa- co-educâtive, întocmirea unor pro ilor de partid fiind folosirea li politice a fost şi este orientată spre a sarcinilor economice a spus: în peri vieţii anilor noştri pun în fa
lor, care, ală- grame trimestriale unice care au a- nei game tot mai largi de forme a determina folosirea intensivă a ca ţa tinerilor sarcini tot mai mari.
i pe linia pro- sigurat un caracter sistematic, uni şi mijloace pentru realizarea dezide pacităţilor de producţie, a timpului oada care a trecut de la elaborarea Pro Formarea unei conştiinţe înaintate, a
educaţie
partidului
:hnic, de orga- tar întregii activităţi educative, evi- ratului de făurire a omului nou, cu de lucru, întărirea ordinii şi discipli gramului s-au iniţiat o de seamă de so ufior convingeri ferme, pe baza prin
ac
cialistă
noducţiei şi a tînd in bună măsură risipa dc for o conştiinţă înaintată, participant ac nei, reducerea consumului de materii ţiuni şi iniţiative născute din fră- cipiilor politicii partidului nostru,
ontribuţie sub- ţe, paralelismul unor acţiuni. In ul tiv la edificarea societăţii socialiste. prime şi materiale, energie şi com mintările colectivelor de muncă, din creşterea gradului de participare a ti
şi
partid
onlinuă a pro- timul timp, în toate organizaţiile de Organele preocupat organizaţiile se de preocupă bustibil. S-a muncit mai bine pen căutările permanente ale comunişti nerilor la acţiunile de muncă patrio
şi
s-au
partid din municipii are loc in cu răspundere şi exigenţă de tru generalizarea iniţiativelor şi me lor. La Combinatul siderurgic Hune tică, la obiectivele industriale şi so-
lăsură să ra- formarea sistematică a comuniş-^ todelor înaintate de producţie. doara, I.M. Barza, E.M. Vulcan, E.M. c iul-culturale ce se construiesc —
spus vorbito- tilor in cadrul adunărilor ge însuşirea documentelor Congresu O altă direcţie a activităţii organi Petrila, E.M. Lonea, şi în multe alte sint eîteva repere majore spre care
al
lui
i Jiului au li- nerale, cu problemele actuale cum al şi Xl-lea celorlalte partidului, pre de zaţiei municipale de partid este pro unităţi economice, o seamă de ini îşi vor orienta activitatea organiza
a
documente
ale în 4 luni ale politicii partidului nostru, dez partid, în acest scop fiind pus un movarea consecventă a principiilor şi ţiative valoroase au condus la va ţiile U.T.C. din judeţ. Criticile în
cinile de plan, baterea sarcinilor ce rezultă din ho-' accent de seamă pe învăţămîntul de normelor eticii şi echităţii socialiste. lorificarea superioară a rezervelor in dreptăţite rare s-au adus organizaţiei
e cărbune, că tărîrile conducerii de partid şi dc partid, informarea politică, pe ex S-a acţionat mai hotărît pentru creş terne, reducerea preţului de cost al u- de tineret şi in această Plenară ne
tvestiţii a fost stat, studierea organizată in cabine punerile şi consultaţiile organizate la terea rolului educativ al adunărilor nor lucrări, creşterea productivităţii vor face să muncim mai bine. Sub
şi productivi- tele de ştiinţe sociale a unor hotă- cabinetele de ştiinţe sociale. generale, îmbunătăţirea conţinutului muncii, la realizarea înainte de ter îndrumarea permanentă a Comitetu
i că in aceste rîri şi acte normative insistind asu şi eficienţei învăţământului politico- men a planului de producţie. lui judeţean de partid, a organelor
i şi contribu- pra aplicării lor în viaţă. Privit global, tabloul activităţilor ideologic de partid, a activităţii agi şi organizaţiilor sale, tinerii vor de
ucative desfă- politice şi cultural-educative lasă im tatorilor, gazetelor de perete şi sati In viitor, în spiritul indicaţiilor da veni factori de seamă în vasta acti
i organizaţiile Subliniind carenţele care mai exis presia că totul ar merge bine. Rezul rice, a programelor brigăzilor artisti te de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la vitate de traducere în viaţă a Pro
organismele şi tă în unele unităţi in munca politi- tatele obţinute nu ne pot însă mul ce de agitaţie. recentul Congres al sindicatelor, or gramului partidului, rare este şi pro
ribuţii şi sar- co-educativă, vorbitoarea a insistat a- ţumi. Spun aceasta deoarece mai sint ganele şi organizaţiile sindicale din gramul lor de acţiune şi conduită.
supra necesităţii ca în viilor orga cazuri cînd nu toţi cetăţenii din Orăş- întreprinderi, şantiere, unităţi socia
nizaţiile de partid, de masă şi ob tie participă la unele acţiuni largi, Tovarăşa VIORICA RIŞCUTIA,
ipalele direcţii preşedinta Consiliului judeţean al liste, din agricultură vor acţiona cu
n viitor orga- şteşti să acţioneze cu mai multă con de masă, nu s-a reuşit încă perma Organizaţiei pionierilor, a remarcat in mai multă perseverenţă pentru extin Tovarăşul IOAN FULEA, preşe
l>itarul a spus: secvenţă pentru promovarea noului nentizarea activităţii unor formaţii luarea de cuvînt că, alăturîndu-se derea experienţei pozitive, populariza dintele C.A.P. Boşorod, a arătat că,
să muncim în producţie, pentru îmbunătăţirea artistice, se mai semnalează goluri consensului de ţel şi acţiune al rea iniţiativelor şi a metodelor de în cadrul cooperativei, comitetul de
i materializării propagandei tehnice, a informării de în munca culturală. tuturor organizaţiilor politice şi muncă de mare productivitate, elimi partid, organizaţiile de bază şi con
secretarul ge- specialitate. In acest scop ar fi bine Folosind eficient posibilităţile umane narea unor aspecte (le formalism in siliul de conducere au pus in cen
masă,
organizaţia
arăşul Nicolae ca in viitor să se organizeze sesiuni şi materiale de care dispunem, prin- a de obţinut rezultate bune, pionierilor organizarea întrecerii socialiste, ori trul muncii politice ridicarea nivelu
mărtu
ira ca fiecare ştiinţifice pe ramuri de producţie — tr-o susţinută muncă polilico-eilucati- rie stînd numeroasele titluri şi locuri entarea cu fermitate a muncii politi- lui de conştiinţă şi răspundere al ţă
ndiferent de construcţii, minerit etc. —■ în cadrul vă, locuitorii oraşului Orăştie sînt fruntaşe pe ţară obţinute in concur co-edurative spre eliminarea actelor ranilor cooperatori, pentru realizarea
să fie un ac- cărora specialişti, muncitori cu o hotărîţi să se situeze la nivelul exi surile şi festivalurile cultural-artisti- de indisciplină şi realizarea exempla lucrărilor agricole şi creşterea pro
ceasta ne va înaltă calificare să-şi poată valo genţelor actuale, îndeplinindu-şi ce sportiv-turistice, literare, plastice. ră a sarcinilor de plan. ducţiei, întărirea ordinii şi discipli
►el ale exploa- rifica cercetările, experienţa cîştigată planul şi angajamentele asumate în Considerăm — a spus vorbitoa-* In condiţiile actuale, cînd asistăm nei, a convingerii oamenilor că bii-,
erelor, fiecare în muncă, în aşa fel ca acestea să întrecerea dintre unităţile economice rea — că semnificativ in tot la ofensivă a cercurilor imperialiste năstarea lor este strins legată de
transformate, capete o aplicabilitate cit mai ur şi localităţile ţării. împotriva dezvoltării libere şi inde sporirea mai puternică a producţie^
ilar de partid gentă în producţie. ce am făcut a este creşterea a maturită pendente a popoarelor, de negare a vegetale şi animaliere, a avuţiei*
spiritului
pionierilor,
politice
ţii
iţea puncte de Tovarăşul PETRU STOICAN, pre revoluţionar, combativităţii, angaja rolului- naţiunii, a principiilor inde obşteşti. Am acordat atenţie — a
Tovarăşul CORNEL STOICA, inspec şedintele Comitetului judeţean de pendenţei şi suveranităţii naţionale spus vorbitorul — creşterii nivelului
viaţa
de
tor general al Inspectoratului şcolar cultură şi educaţie socialistă, a sub rea lor şi la învăţătură, organizaţie, in — a spus vorbitorul — este necesar de cunoştinţe profesionale, prin or
muncă
asigurarea
în
1 TKOTUŞ, di- judeţean, a relevat că rezultatele liniat că instituţiile cultural-.edu- unei discipline în concordanţă cu să îmbunătăţim munca politico-ideb- ganizarea şi buna desfăşurare a în
din
cative
jiderurgic Hu- muncii educative desfăşurate în o evidentă judeţ au în cunoscut Statutul şi Codul etic al pionierilor. In logică de popularizare şi explicare văţământului agrozootehnic, a unor
afirmare
viata
ţ bilanţ al re- şcoli le constatăm prin nivelul mai politică, economică şi sbciâlă a acest climat aii apărut iniţiative va a politicii externe, consecvent inter schimburi de expei-ienţă, precum şi
bţinute de si- ridicat de pregătire al elevilor, ati localităţilor, orientînciu-şi activi loroase ca „In fiecare zi din viaţa de naţionaliste, a poziţiei P.C.K. faţă dc prin completarea studiilor. Anul a-
în cincinalul tudinea lor faţă de muncă şi învăţă pionier,, cît mai multe -fapte demne concepţiile anacronice, în contradic cesta, un număr de 60 coopei*atori şi-au
tatea
spre
ccunoscute în tură, prin conduita lor in viaţa rea problemelor dezbaterea şi se clarifica de viitori comunişti**, „Pe aceleaşi ţie cu principiile noi de relaţii între completat studiile la cursurile fără .
cu
care
confrun
rea ga ţară şi socială, prin faptul că în fie tă oamenii muncii, înţelegerea de că trepte ale hărniciei'?, „Onoare, mun state. Consiliul^ judeţean, organele şi frecvenţă ale şcolii generale din co
ilui siderurgic care şcoală există preocupări in tre aceştia a semnificaţiilor politicii cii 4 *, „Şcoala noastră /grădină .înflori- organizaţiile de sindicat,' vor acţiona muna noastră.
•nat înalte (lis- tense pentru aşezarea întregii, acti toare“, parte din ele preluate de • pio şi în continuare pentru cunoaşterea Creşterea conştiinţei, îmbogăţirea*
şi
Ac
eerea partidu- vităţi pe principiile eticii şi echităţii interne tatea externe a partidului. contri nier ia întregii ţări. aprofundată şi preţuirea de către generală a cunoştinţelor, însuşirea şl j
cultural-educativă
a
tivi
Desigur, exis- socialiste, de educaţie a tineretului in buit, astfel, la formarea unei atitu Educarea patriotică a pionierilor şl oariienii muncii hunedoreni a acti aplicarea tehnologiilor noi, moderne
intre înfăptui- spirit militant, revoluţionar. dini înaintate faţă de muncă, la con şcolarilor, in spiritul tradiţiilor revo vităţii şi contribuţiei inestimabile a la cultura plantelor şi In creşterea a-
mico-economic Cred că prioritară, în fiecare colec luţionare de muncă şi luptă ale cla secretarului general al partidului, to nimalelor se oglindesc în fapte, în
necesităţii
ucaţia politică tiv, trebuie să fie munca de pregă ştientizarea slujba înfloririi unor patriei. eforturi sei muncitoare, a ocupat un loc cen varăşul Nicolae Ceauşescu, la funda ceea ce realizăm In mod practic. Am
puse
Se
în
ce muncesc, tire politico-ideologică a elevilor şi folosesc tot mai intens universităţile tral.. Primirea in rindul pionierilor la mentarea politicii noastre externe, a reuşit să sporim producţiile, venitu
jtori se reflec- cadrelor didactice, de cunoaştere si populare al căror număr este in pre locuri şi monumente istorice, pe plat principiilor care trebuie să guverne rile unităţii şi câştigurile cooperato
e sau milioa- aplicare a - documentelor de partid, zent de 35 (cu 13 600 cursanţi), faţă formele industriale, întîmpinarea cu ze relaţiile dintre state, democrati rilor, să ne onorăm obligaţiile con-:
itar, ci şi In a • integrării lor în lecţii şi în în de 6 (cu 2 300 cursanţi) in 1970, bri flofi a părinţilor la ieşirea din mină zarea vieţii internaţionale, instaura tractuale. Anul trecut am livrat su
1 500 de side- treaga viaţă şcolară, de a instaura, găzile ştiinţifice, cercurile tehnico-a- sau din uzină, intîlnirile cu eroi ai rea unei noi ordinr economice şi plimentar la fondul de stat 60 000 1;
i cunoştinţele in toate unităţile de învăţămînt, un plicative, demonstraţiile practice. O muncii socialiste, cu activişti de politice pe planeta noastră. lapte, 5 000 kg carne şi 1 000 kg lînă, ’
;is temui învă- climat politico-educa tiv sănătos. De eficienţă ridicată au avut dezbaterile partid, cu muncitori fruntaşi, sînt iar în primele patru luni din acest'
şi / ră frec- şi în multe şcoli din judeţ s-a acu şi colocviile organizate in aşezămin- manifestări emoţionante, rare asigu an 10 000 1 lapte.
tre( fieca- mulat o experienţă bună, s-au orga tele culturale pe teme ca: „Să trăim şi ră transmiterea prin generaţii a şta Tovarăşa MARIA BEREŞ, vicepre Avînd drept călăuză Programul
ins o for- nizat multiple acţiuni de educaţie po să muncim în chip comunist**, „Etica fetei muncii şi a tradiţiilor revolu şedintă a Comitetului judeţean al partidului — a spus în încheiere vor
onală la locul litică, moral-cetăţenească şl patrioti şi echitatea socialistă**, „Sfatul ome ţionare. femeilor, a arătat că . mutaţiile pro bitorul — vom acţiona cu şi mai
icţionare a cu- că, n-am reuşit să facem să se înţe niei**, „Cu cine se mîlidreşie satul**,. duse in conştiinţa şi atitudinea fe multă perseverenţă pentru a* da în-'
sa. contribuind leagă peste tot că în văţămîn tul — „Fruntaşii în producţie — mîndria Unele acţiuni însă nu aprofundea meilor s-au relevat şi cu prilejul dez tregii munci de propagandă şi celei i
ză
cauzele
ţii tehnice a prin sarcinile şi conţinutul său — noastră**. Ele au antrenat In discuţie finalizează unor neajunsuri cu şi nu se baterilor ideologice care au premers cultural-educative un conţinut mai I
întotdeauna
şi la creşte- este o activitate politică, socială şi măsuri această plenară. Cele peste 36 000 de bogat, pentru a ridica conştiinţa coo- '
loastre activi- de cultură, că trebuie să facem un elemente înaintate din rindul colec concrete. Din această cauză avem în femei care au participat, in judeţ, la peratorilor noştri la nivelul sarcinilor
Au
devenit
tivităţilor.
cu
rezultate
îferit apoi la învăţămînt cu prioritate formătiv-a- festivalul culturii şi educaţiei tradiţionale că pionieri învăţătură, cu slabe şi me dezbaterile ideologice în comisiile de şi răspunderilor ce ne revin.
socia
la
diocre
abateri
dis
entă a între plicativ şi să ne ocupăm de a nu lă femei din C.A.P., (le la sate, din
sa nici un elev in afară procesului liste : „Sarinis** (desfăşurat timp de ciplinare. Eliminarea acestor nea cooperaţia meşteşugărească, din carti
Tovarăşul GHEORGHE IGA, mais
de educaţie. o lună), decadele cultural-educative, junsuri solicită eforturi conjugate, un ere, unde mai mult de 5 500 au venit tru miner la întreprinderea minieră J
Considerăm eficiente acţiunile de e- sub genericele : „Vine Streiul de la front comun din partea tuturor fac cu intervenţii, au demonstrat — prin Barza, Erou al Muncii Socialiste, a»
ducaţie patriotică organizate, dar in munte**, „Mureş, pe marginea ta“, torilor educativi, o acţiune' sistema exigenţa cu care au analizat activita remarcat în cuvintul său că re- ,
această direcţie e necesar ca şi ma „Zarand**, “, festivalurile „Căluşarul tică şi permanentă, desfăşurată sub tea desfăşurată, prin sesizarea ne zultatele concrete ale activităţii j
„Cîntecul
transilvănean
nualele şi programele de învăţămînt ale portului şi dansului adâncului**, imperativul formării copiilor în spirit ajunsurilor şi prin numeroasele pro educaţionale, de ridicare a conştiin- j
să fie îmbunătăţite de M.E.I. prin sub pădurenesc, comunist, al -idealurilor societăţii puneri făcute — cunoaşterea cerinţe ţei şi nivelului general al cunoaşterii |
„Căutăto
cultural-educativă
linierea tematicii de educaţie patrio ştafeta de comori**, „Luna teatrului poli- noastre. lor cuprinse în Programul ideologic se regăsesc pregnant în realizările e-
rii
tică şi ştiinţifică. S-a îmbunătăţit e- tic“, concursurile „Buchete hunedore- al partidului, în Codul moral, ca im conomioe ale întreprinderii miniere,
ducaţia elevilor pentru muncă — prin ne pentru partid şi patrie**, „Sub fla Tovarăşul RADU CIOBANU, mem perative ce se cer asimilate într-o care a îndeplinit prevederile cincina- 7
activitatea din ateliere şi de pe lo bru al Uniunii Scriitorilor, abordînd confruntare permanentă cu realita lului trecut cu aproape 8 luni mai
turi şcolare, unde s-a realizat o pro muri purpurii şi tricolore**, „Voci ti în cuvîntul său probleme ale dezvol tea. devreme. De asemenea, minerii
nere “.
ducţie de peste 10 milioane lei. Aces Instituţiile profesioniste de specta tării creaţiei literare în judeţ, a Am organizat acţiuni privind culti sînt hotărîţi să amplifice suc
te rezultate pot fi îmbunătăţite prin- spus : Partidul Comunist Român varea la'femei a datoriei de a-şi con
tr-un sprijin mai mare dat de între cole din Petroşani şi Deva au dove primul partid politic din istoria sacra energia şi priceperea îndeplini cesele In actualul cincinal.
politice este
a
creştere
răspunderii
prinderi şi consiliile populare. dit a o exigenţei ideologice şi artistice, României care a reunit sferele poli rii sarcinilor de plan, îmbunătăţirii Un accent deosebit s-a pus pe creş- ;
şi
Şcoala trebuie să se afirme mai in iar creaţia plastică a cunoscut noi ticii, educaţiei şi culturii Intr-un calităţii produselor, reducerii consu terea rolului adunărilor de partid, de
tens ca instituţie de cultură la nive valori, ancorîndu-se în realitatea ju singur tot unitar, inseparabil. Scrii murilor de materiale, păstrării avu sindicat, U.T.C. şi ale oamenilor!
lul fiecărei localităţi, şi fiecare ca deţului. torului român de azi îi este limpede tului obştesc, întronării disciplinei. muncii, astfel îneît ele să reprezin-'
dru didactic să îndeplinească, con marea răspundere pe care o arc prin Iniţiativele „Eu produc, eu controlez, te un cadru politico-orgauizatoric cit
toate
activitatea
cret. sarcini de culturalizare a mase s-a Cu statornicit că un în climat fertil, noastră încrederea cu care l-a investit parti eu răspund**, „Prietena noii angaja- mai eficient de educare a angajaţi
unii
lor — la căminul cultural, bibliote activişti culturali mai manifestă un dul căruia îi aparţine şi prin forţa te“, „Pentru cel mai frumos şi bine lor, de dezbatere operativă a obiec
că, în formaţiile artistice — şi să pe care o are de a contribui cu scri gospodărit loc de muncă", „Nici o ab tivelor cu care este confruntată în
nu
muncă,
dea conţinut politico-educativ tutu spirit funcţionăresc pe de care-1 aşteaptă erile sale la activitatea de du- senţă nemotivată** s-au bucurat in treprinderea în privinţa folosirii de
acordă
sprijinul
ror acţiunilor pe care le organizează. întreprinderea de materiale de con pline a timpului de lucru, reducerii
de la ei aşezămintele culturale, orga- .rată, dar ireversibilă şi liotă- strucţii Bîrcea, la „Vîscoza** Lupeni, consumurilor de materii, materiale şi
nizind acţiuni fără eficienţă educa rîtoare de educare şi formare Ţe’sătoria de mătase Deva, în între a cheltuielilor, ridicării productivită- .
Tovarăşul TEODOR VASIU, secre tivă. Cunoscînd neîmplinirile activi a conştiinţei socialiste. Această prinderile din Orăştie, în fabricile ţii muncii şi îmbunătăţirii calităţii
tarul Comitetului comunal de partid tăţii noastre, vom milita pentru întă importanţă şi încredere acordată de industrie locală, la secţia de producţiei.
Ilia, a arătat că comitetul comunal rirea spiritului de partid în activi de partid culturii şi artei n-a stîlpi hidraulici Vulcan, în coope Cu rezultate bune s-au folosit şi se
de partid s-a preocupat şi se preocu tatea unităţilor de cultură pentru ca, întârziat să dea rezultatele preconi raţia meşteşugărească liunedoreană folosesc şi alte forme ale muncii po
pă în mod permanent de îmbunătă prin conţinutul acţiunilor, să contri zate. Sînt succese de prestigiu pe ca — de un larg ecou. De aseme litice de masă ca : munca de la om
ţirea calitativă a întregii munci po- buim la elevarea spirituală a oame re toată lumea le cunoaşte. Aş aminV nea, sînt comitete comunale ale fe la om desfăşurată cu sprijinul celor
litico-ideologice şi cultural-educative, nilor muncii hunedoreni. ti aici doar — referitor la judeţul meilor ca cele de la Ilia, Hârău, Ba 400 agitatori, gazetele ele perete şl
promovînd şi cultivînd răspunderea nostru — că în anul 1970 nu exista ia de Criş, Boşorod, Vălişoara, Itibiţa, satirice, graficele, panourile, expune
organelor şi organizaţiilor de partid, Tovarăşul GHEOIIGHE VASIU, în judeţul Hunedoara nici un mem Vata, Răcliitova, Bretea Română, Ro- rile, conferinţele, simpozioanele, me
de masă şi obşteşti, componente ale bru al Uniunii Scriitorilor, pe cînd mos şi altele care au preluat total sele rotunde etc. Toloda’tă, sint sus
Frontului Unităţii Socialiste, pentru prim-secretar al Comitetului munici astăzi sînt cinci, nici linul venit din sau parţial realizarea contractărilor ţinute o serie (le iniţiative, cum ar fi:
îndeplinirea sarcinilor ce le revin pal de partid Hunedoara, sub afara judeţului între timp. Dar ci şi achiziţiilor de la gospodăriile „La navetişti acasă**, „Prietenul nou
liniind
din Programul ideologic al partidu internă şi unitatea a dintre politica fra aceasta poate nu spune prea mult populaţiei. lui angajat**, „Să lucrăm o zi pe lună
în
partidului
externă
reflectă
lui, de ridicare a conştiinţei socia truchipată în documentele Congresu deoarece mult o realitate de ordin Am cuprins în învăţămînlul politi- cu materiale economisite**. Acţionând
adminLstrativ-organizatoric.
mai
liste a maselor, de educate a acesto lui al Xl-lea al partidului, a spus De aceea am să adaug că scriitorii co-ideologic de partid şi U.T.C. peste eficient în scopul înfăptuirii măsuri
ra în spiritul concepţiei materialist- între altele : hunedoreni, fie că sînt sau nu mem 42 300 de femei, iar prin organizarea lor stabilite de plenara Comitetului
ştiinţifice.
Punînd in centrul activităţii preo bri ai Uniunii, au publicat in ultimii celor 97 de lectorate cu femeile cas judeţean de partid cu activul şi a
Activitatea politico-ideologică şi cuparea permanentă pentru dezvolta cinci ani un număr de 23 cărţi dintre nice din mediul urban, 526 cercuri de hotăririlor ce le va adopta Congresul
cultural-educativă a fost subordona rea economico-socială a ţării, pentru care două distinse cu premii de educaţie socialistă Ia sate şi 77 cursuri culturii şi educaţiei socialiste, colec
tă în permanenţă îndeplinirii sarci edificarea cu succes a orînduirii so prestigiu. Ei au participat la nume pentru femei în cadrul universităţi tivul de muncă de la I.M. Barza îşi
nilor economice şi sociale, formării cialiste, partidul nostru acordă, în a- roase întîlniri cu cititorii, la lansări lor populare, antrenăm, în colabora va înzeci eforturile în vederea ma
unei atitudini înaintate faţă de muiir celaşi timp, vieţii internaţionale, im y dc cărţi, simpozioane, dezbateri, şe re cu aşezămintele culturale şi cu terializării exemplare a sarcinilor po-
că, atragerii şi participării tot mai portantelor probleme cu care se con zători literare. Loc pentru mai bine sprijinul cadrelor didactice, peste litico-ideologice, cultural-educative şi
active a tuturor cetăţenilor comunei fruntă lumea contemporană, o acti însă, fireşte că este încă destul. Efi .24 000 de femei. Dezbaterile, simpozi economico-sociale cu care este con
la conducerea şi rezolvarea tre vitate plină da coade. Ne exprimăm cienţa educativă a acestor acţiuni bu oanele, mesele rotunde organizate pc fruntat.