Page 3 - Drumul_socialismului_1976_05
P. 3
DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6113 O MARŢI, 4 MAI 1976 Pag. 3
ÎN CINSTEA ANIVERSĂRII A 55 DE ANS DE LA CREAREA P. C. R.
0 Importantă manifestare ştiinţifică la Deva
Simpojioniil „Partidul Comunist Român —
cfmîlurătenil poporului nostru in spera
de edlîisare a Siirietifii socialiste
multilateral dezvoltate“
în cadrul manifestărilor consa în continuare, conf. univ. dr.
crate celei de a 55-a aniversări a Gh. I. Ioniţă de la Universitatea
creării Partidului Comunist Român, Bdcureşti a întreprins o largă in
joi dimineaţa, la Deva a avut loc cursiune în domeniul cercetării îs^
un important simpozion ştiinţific, toriei Partidului Romunist Român,
la care au prezentat comunicări a mişcării revoluţionare şi demo
cercetători din judeţul nostru, pre cratice din România, a cercetări
cum şi istorici din Capitală. lor istorice euroţD.ene actuale, com-
bătînd unele încercări „teoretice"
în deschiderea simpozionului s-a
prezentat comunicarea ..Partidul reacţionare, imperialiste, care con
testă dreptul unor popoare asupra
Comunist Român — conducătorul
poporului nostru în opera de edi teritoriului pe care-1 stăpînesc. A
fost puternic şi argumentat subli
ficare a societăţii socialiste multi niată ideea de continuitate mile Aspect din timpul descinderii expoziţiei documentare de la Deva.
lateral dezvoltate" de Ilie Rădu- nară a poporului nostru pe terito
lescu, secretar al Comitetului ju riul corespunzînd vetrei străvechi
deţean Hunedoara al P.C.R. a Daciei, precum şi lupta eroică a
în categoria comunicărilor pri maselor populare, de-a lungul mi IST IMUI U S 5H
vind istoria mişcării muncitoreşti leniilor, împotriva exploatării şi a
dominaţiei marilor imperii ale vre
si revoluţionare din judeţul Hune mii care-şi disputau subjugarea ţi Dintre numeroasele manifestări domnitorilor iubitori de ţară — — insurecţia naţională armată an
doara, am consemnat lucrările „As omagiale dedicate aniversării a 55 tifascistă şi antiimperialistă, lupta
nuturilor locuite de români. Mircea cel Bătrîn, Iancu de Hu
pecte documentare privind lupta O interesantă comunicare a pre de ani de la crearea Partidului nedoara, Ştefan cel Mare, Mihai împotriva maşinii de război ger
comuniştilor pe meleagurile hune- Comunist Român la loc de frun Vi-teazu, ale conducătorilor unor mane, eroismul ostaşilor români
zentat dr. Constantin Mocanu de ■ te se situează expoziţia docu
dorene în anii 1931—1936“, de Ion la Academia de Ştiinţe Social-Po- mentară deschisă recent la Casa mari mişcări populare — Gheor- în luptele pentru- a eliberarea teri
ghe Doja, Horia, Cloşca şi Crişan,
Ungariei,
românesc,
Ce
toriului
Frăţilă, directorul Filialei Deva a litice : „Opinii ale unor istorici şi corpului didactic din Deva. Tudor Vladimirescu —, chipurile hoslovaciei şi Austriei.
Arhivelor statului ; „Partidul Co scriitori celebri despre istoria po Organizată sub auspiciile sec revoluţionarilor de la 1848, pagi Alte documente surprind viaţa
munist Român — organizatorul porului român". în cadrul expune ţiei de propagandă a Comitetului nile glorioase ale Unirii Principa României după anul 1945, anii re
rii, vorbitorul a prezentat nume
luptei revoluţionare a minerilor judeţean de partid, de către Co telor Române, ale războiului pen dresării economiei naţionale, con
roase texte şi citate inedite din mitetul judeţean de cultură şi e- tru independenţă de la 1877, ale
Văii Jiului împotriva dictaturii cronicari bizantini, polonezi, ma ducaţie socialistă, Muzeul judeţean solidării unităţii clasei muncitoa
miiitaro-fasciste", de Ion Poporo- ghiari, italieni, ale unor clasici ai şi Filiala Deva a Arhivelor statu re, întăririi unităţii' tuturor forţe
lor
democratice,
antiimperialiste,
gu, directorul Muzeului mineritu ştiinţei şi culturii universale — lui, expoziţia cuprinde un mar e eroismul oamenilor muncii în ac
număr de mărturii — documente, Expoziţie documentară
lui din Petroşani ; „Documente de Voltaire, Victor Hugo, Karl Marx, tivitatea de construire a societăţii
facsimile, fotografii, acte ş.a. —
arhivă despre primele organizaţii Hegel, Lev Tolstoi, Diderot ş.a. — dovezi ale necontenitei lupte pen- socialiste. .
Un loc aparte în expoziţie îl o-
comuniste din Valea Jiului", de Ni- privitoare la diferitele etape şi mo tiAi dreptate socială şi libertate făuririi stalului naţional unitar cupă fotografiile-document, care
colae Wardegger, cercetător la Fi mente ale istoriei poporului român, naţională a maselor muncitoare român in 1918. ilustrează vizitele de lucru ale se
liala Deva a Arhivelor statului ; admiraţia pe care marii gînditori hunedorene de-a lungul timpuri Un alt grup de documente se cretarului general al partidului,
lor.
Rspublicii
„Consolidarea alianţei muncito- au avut-o pentru eroicul nostru De la primele panouri, expoziţia referă la începuturile mişcării preşedintele t o v a r ă ş u l Socialiste
România,
Nicolae
re.şti-ţărăneşti în lupta pentru in popor de-a lungul existenţei sale. consemnează succint o cronică a muncitoreşti din patria noastră, Ceauşescu, in judeţul Hunedoara,
din judeţul Hunedoara.
staurarea puterii populare în ' Lucrările simpozionului au fost începuturilor noastre, trecînd în intîlnirile sale cu oamenii muncii.
revistă dezvoltarea statului dac, în continuare, expoziţia cuprin
România", de dr. Mircea Valea, di urmărite cu viu interes de către o de aspecte din anii crizei econo Grafice şi fotografii dcmon-f.ca-
luptele strămoşilor noştri cu ro
rectorul Muzeului judeţean Deva. numeroasă asistenţă. manii, apoi figurile luminoase ale mico, do avînt a luptei revoluţio ză convingător puternica dezvol
nare a maselor conduse de parti tare a industriei şi agriculturii
dul comunist pentru apărarea in hunedorene, creşterea nivelului de
tereselor clasei muncitoare, pen trai al oamenilor muncii, perspec
In prima sa şedinţă de lucru a tru libertăţi democratice şi o po tivele dezvoltării judeţului în cin
piesa
lecturatâ
carnet cultural fost pentru podoabe", intr-un act întîlni- ţiunile partidului intre anii 1934— cinalul revoluţiei tehnico-ştnnţifi-
„O
litică de pace. Sint consemnate ac
Dumitru
zi
de
ce. în expoziţie se află, de ase
Următoarea
Ionaşcu.
Dem.
re a membrilor cenaclului va avea 1940 pentru unirea tuturor forţe menea, fotocopiile unor înalte dis
loc în data de 19 mai a.c. lor patriotice intr-un larg front tincţii obţinute de către Organi
„PARTIDULUI, FR1N VERS de mină realizate de femeile din popular antifascist, pentru apăra zaţia judeţeană de partid Hune
CINSTIRE" Simeria ; la 2 mai a avut loc la „DECADA CÂRTII rea independentei şi suveranităţii doara de-a lungul anilor.
expunerea
„Indepen
clubul
C.F.R.
Reuniunea cenaclurilor literare denţa de stat a României şi victo SOCIAL-POLITICE" ţării. Revelatoare in acest sens Un capitol al expoziţiei consem
ale pionierilor (lin municipiul Deva, ria împotriva fascismului — eve sint documentele privind rezisten nează aspecte privitoare la .poli
desfăşurată sub genericul „Parti nimente de mare însemnătate în In Întreg judeţul a început „De ţa antifascistă împotriva regimului tica externă a partidului şi sta
dului, prin vers cinstire" — in ca istoria poporului român", confrun cada cărţii social-pclitice". Cu a- antoneseian, pentru ieşirea Româ tului nostru, vizitele întreprinse
re micii poeţi Marinela Moldovea- tări artistice între formaţiile şco cest prilej, în unităţile culturale niei din războiul antisovietic şi.a- de secretarul general al partidu
nu, Cornelia Cibian, Nicoleta lare, prectim şi o ştafetă cultural-* şi bibliotecile publice s-au deschis lui, preşedintele României, tova
Nandrea, Gabriela Maracu, Lucia artistică sub genericul „Partidului expoziţii- şi au avut loc expuneri, lăturarea la forţele aliate. Un alt
Pascu, Tania Ciubotarii au recitat — inima şi gîndul", cu participarea mese rotunde, dezbateri, simpozi grup de documente ilustrează e- răşul Nicolae Ceauşescu in dife
din cele mai reuşite creaţii ale lor formaţiilor artistice ale căminelor oane ş.a. pe marginea unor vo venimenlul de la 23 August 1944 rite ţări ale lumii.
—- a avut şi un oaspete îndrăgit : culturale din Sînt andrei, Dîrcea, lume.
pe scriitorul Mircea Sîntimbreanu. Şăuleşti, Cărpiniş, Uroi şi Simeria FAZA JUDEŢEANĂ A
Cu acest prilej, scritorul a lansat Veche. Ieri, la I.C.M. şi baza 20 a
noua sa carte de povestiri „Adu fost organizat un interesant proces FESTIVALULUI FORMAŢIILOR DE ■ •
cătorului, • mulţumiri", cea de-a cinematografic pe marginea filmu MONTAJE LiTERAR-MUZICALE i ' -.O • • •; '
18-a din suita creaţiilor sale pen lui românesc „Ilustrate cu flori de '
tru şcolari. Manifestarea literară, cîrnp", iar la liceul de mecanică La Rapolt, Simeria Veche, Haţeg
găzduită la Casa de cultură din elevii s-au întîlnit cu scriitori din şi Orăştie s-a desfăşurat faza ju
Deva, a fost o caldă şi educativă Capitală. deţeană a festivalului formaţiilor ■
reuniune.
Manifestările din cadrul festiva de montaje Htorax-muzieale. Au
lului se vor desfăşura piuă dumi participat echipe din zonele res )' \i- ,,V„ •MwiflE
A ÎNCEPUT FESTIVALUL nică, 9 mai a.c. pective. > • •••■•■•■• ■- v-.' • . i-w »?$?.'*&.*«*&■ VV'v
'?*$>&**
„VINE STREIUL DE LA MUNTE" . î . .. -$£y:>,} <<■ '/A fc ? -5 '1■< f \
CONSTITUIREA CENACLULUI DE FESTIVALUL CULTURAL-ARTISTIC
%
v
:
La Simeria a început de curind DRAMATURGIE „ANA COLDA" „MUREŞ, PE MARGINEA TA" . '-?**' ■* '• i W >&*** & «*&» fes w
c
:
tradiţionalul festival cultural-artis- -/ l?" -«*, < * :' - *, ' ‘a-/
■•' - . \ h ■■•'■>•
- ■ • ■ ' • ■ ' -
tic „Vine Streiul de la munte", e- Recent, pe lingă Teatrul de stat « ■ - ' '■.. - ••.:•/' > «'Vc-V •■;» ;>
s
Ilia,
Duminică,
diţia actuală fiind dedicată aniver „Valea Jiului" din Petroşani, a mlnă de la acţiuni după o săptă- m\ i:n$ v,
cultural-artistice,
sării a 55 dc ani de la crearea luat fiinţă cenaclul de dramaturgie s-a incheiat festivalul „Mureş, pe ■& • '•'•' •■' "i-m # » «Ţjp» >/-i. >v '-■...
Partidului «Comunist Român.
„Ana Colda", avînd drept scop marginea la“. în ultima zi s-a des
Dintre manifestările primei zile încurajarea creaţiei dramatice ori făşurat o paradă a portului popu t*n ; •,;. v 2 VA % ■ >v-;î:î^> r-.w.i ..! .«t.tv ••!;> <•?'■•¥■**'
; ;
;
(1 mai) am consemnat programele ginale, descoperirea de noi talen lar Ia care au participat artiştii v r-îv„ '«t* *^.5. Ww*»* "' î i-‘'.>s we.* -^»f»-!î-i;SSîS tu »■*<?<«..;
artistice prezentate pentru oamenii te, crearea unui cadru favorabil amatori din localităţile Zam. Bur- «wi M, te 3M?»îĂ*a >;! s^iii!w!!,-i.-<'
<P« »
muncii aflaţi la Camping Strei, de orientare a creaţiei teatrale spre juc, Gurasada, Brănişca, Lăpugiu S *$$ > <dîw/,;iîri;£ ( ' ? / ' sa âtf<» f« ;••>
:
precum şi o expoziţie cu lucruri o problematică contemporană. de Jos, Dobra şi Ilia. H ••-• >r<e r..j ^.^p A'ţ i^> î* #»n ;>
&3g&t£ft -î?<r< ;
", **' *»#*&> »«:**> ■K «î*:; •■: -tert ifcî- i‘t-v.« ' ' ' *' ::
■ rt <'::•- • - *l?fc' •.* ycsŞ'.* T?> *•<*>?.
T--
i
In pregătirea Congresului educaţiei :: <’«!. x '•?«r-‘feî- UM&Sfc’H 4'1«5 fe.V ' , 4*%,./ ' y&|‘ ' -
: ş^0.p.k««- 'cş^s'wSHsi
Ov.-Cţ. fc**te *';-V.Vîr -wi ' > ^ v < C - î ' - v . -
;«.?;!• ?««!»:
politice şî culturii
fst «tein'At-li-.tO»
**•«•« ct«* s«a?,
^ mmm
ACJIUNl CU PROFUND turii socialiste". Procurorul Silviu „Stăpînul cerului" (Deccbal), „Pute %h'am ««.!**--c«s>-.; aţţWrM
Botezan a vorbit în faţa tinerilor de rea soarelui" etc.
CARACTER MOBILIZATOR, la bluming şi C.F.U. despre nece >■■: : ■•:; •■■• j.«ajiA(
sitatea respectării legislaţiei, a Co INTÎLNIRI, DEZBATERI, .twhim , feiS
i
INSTRUCTIV-EDUCATIV dului principiilor şi normelor mun tetefi‘i PTB ..!_ . î'> .... .
cii şi vieţii comuniştilor, ale eticii In organizarea Comitetului muni ■'• ..
In ţoale secţiile C.S. Hunedoara se şi echităţii socialiste. O masă ro cipal Deva al U.T.C., la Şcoala ge
desfăşoară cu intensitate sporită ac tundă cu membrii colegiului de re nerală nr. 4 din Deva, 100 de tineri
ţiuni poiitico-educative, cu profund dacţie şi corespondenţii-voluntari ai s-au întîlnit cu membri de partid
caracter mobilizator în muncă.' Ast gazetei de perete pe locuri de mun din ilegalitate. După intîlnire li s-au
fel, în cele mai multe secţii a fost că s-a desfăşurat la aglomeratorul înrămat carnetele roşii de utecist.
schimbată agitaţia vizuală, adaptată II, iar Ia „Siderurgistul" s-a pre „Creşterea rolului opiniei publice in
concret la etapa pe care o par zentat expunerea „Congresul eâuca- realizarea normelor de etică şi echi !««^» tffe --ws i JVBi a «Ig*» if^iai vşş
curgem. La laminorul de G50 mm, uzi ţiei politice şi al culturii socialiste tate în societatea noastră" se inti i’% ! - . - r .'»*'** * «îd«Şţir%<:
na cocsochimică, căile ferate uzina — eveniment de o deosebită impor tulează dezbaterea care a avut loc f;»>‘ w-> :
le, C.T.C.—laborator, secţia I fur tanţă in viaţa României de azi". la clubul tinerelului, cu participarea
nale, linia fină, aglomerator II, di a peste 100 dc tineri din întreprin ' ^V' ^ ^ ,;vp
:
recţia comercială, agitatorii au fost „DEVA PE COORDONATELE derile şi şcolile devene. i-V ;&&&&& MUtfr! Siimmm...........
instruiţi cu sarcinile specifice, la v>» - •. ■■ .......................yv_m ■ V ■ (1*4 H»»».- ! ^ . .
|)> #•-«(» Şv?~t. .
;:
zi. Brigada de agitaţie de la C.F.U. SOCIALISMULUI" PRIMIRI ÎN U.T.C. ■ U«:<:f :■ - " •■- -*««■ ( lî(j
a prezentat in faţa a peste 300 de La I.V. Călan au fost primiţi, in f ■
feroviari un aplaudat program cul- Expoziţia de fotografii „Deva ultima vreme, 30 de tineri în Uniu ! w.TU*a»n
tural-educativ pe tema întăririi or pe coordonatele socialismului", des nea Tineretului Comunist, iar la C.S. aWife • ;
dinii şi disciplinei. ' ... .• »- •>• -
chisă la Deva în pregătirea pri Hunedoara, 32. Pentru noii utecişti
în faţa a peste 110 tineri sidertir- mului Congres al educaţiei politice se organizează cu regularitate ac mimmmm
gişti, Eroul Muncii Socialiste, mais şi culturii socialiste, oferă vizitato ţiuni poiitico-educative, cu accent
trul furnalist Nicolae Mărculescu, a rilor o autentică frescă a oraşului pe cunoaşterea sarcinilor ce le re
prezentat expunerea „Model de via reşedinţă de judeţ, înălţat modern vin în muncă, în viaţă. Angajamen
ţă şi muncă — comuniştii", urmată pe coordonatele socialismului. Din tul unanim al noilor primiţi în or
de întrebări şi răspunsuri, iar tine cele peste 50 de lucrări ale mem ganizaţia revoluţionară de tineret
rii oţelari de la O.S.M. I au ascultat brilor clneclubului „Getusa", condus este de a munci cu devotament şi în facsimil, o pagină din ziarul „România liberă" (care apărea la
expunerea „însemnătatea primului dc Ionel Bujor, se remarcă „Geo abnegaţie pentru a cinsti înaltul ti Deva), din 13 februarie 1921, despre procesul participanţilor din \aiea
Congres al educaţiei politice şi cul metria timpului", „Piaţa culturii", tlu ce-1 poartă.