Page 4 - Drumul_socialismului_1976_05
P. 4
Fag. '4 DRUMUL SOCIALISMU
Partidul - purtătorul şi animatorul celor mai înalte r
9,00
noştri
artistic
16,00 a
idealuri ale poporului, organizatorul înfăptuirii lor limbă 18
17,05 r
lia;
de do;
TV. p.
griculli
beria;
vital ai
Patriotism fierbinte, dăruire seri; 1
„Niciodată, în milenara sa istorie, poporul român n-a avut un aseme Teatru
Biograf
nea conducător călit şi încercat în lupte, o asemenea forţă de avangardă în totală pentru cauza poporului Publicii
22,10 2
stare să-l ducă cu mină sigură către ţelurile spre care aspiră. Partidul Comu
nist Român — puternic, unit, strîns legat de masele largi populare — îşi înde Sentimentul profund al dragostei tăţile de tot felul şi să-şi păstreze Ml
faţă de patrie şi popor are rădăcini fiinţa naţională, să-şi apere dreptul
plineşte cu cinste misiunea istorică de călăuză a întregului popor pe calea so- adinei in istoria neamului nostru, la libertate şi neatirnare. 9,00 '
a gliei sale strămoşeşti. El s-a for Sădirea şi cultivarea dragostei fa punderi
ciclismului, bunăstării şi fericirii". mat şi s-a dezvoltat în luptele se ţă de patrie este, pentru şcoala noas
NICOLAE CEAUSESCU culare pentru apărarea fiinţei noas tră, un obiectiv de cinste şi, in ace Ce frui
tre naţionale, pentru continuitatea laşi timp, de nedespărţit de sedimen Teatru
Tară d
pe acest pămînt. tarea dragostei neţărmurite faţă de Telex;
Partidul Comunist Român, trup din Partidul Comunist Român, conducă Curs <1
trupul poporului, a ridicat, prin în torul operei grandioase de făurire a lex; 11
Conducător ferm, intransigent treaga treaptă concepţie şi năzuinţele pe societăţii socialiste şi independenţei ca şi Cuba;
comuniste,
sa
activitate,
sus
ţine
re
steagul
de
o
superioară
TV.; 1
veacuri ale poporului, a dat naţiu suveranităţii ţării, ne călăuzeşte spre Tribun;
nii noastre idealurile cele mai înal dezvoltarea multilaterală a patriei.
Asemenea unui falnic stejar ro mm — din doi angajaţi uiiu-i co nalizeăză stadiul îndeplinirii sarci te „şi mai generoase, pentru a se Cadrele didactice din şcoala noas toric —
de seri
mânesc, născut şi crescut din ră munist. Pe fiecare scliimib avem nilor de. către fiecare comunist la propăşi prin forţele sale proprii, tră simt din plin răspunderea pen ltevista
dăcini adine înfipte în glia stră cîte o organizaţie de partid pu locul său de munca, organizaţia de ne-a dat ceea ce este astăzi patrio tru creşterea şi educarea generaţiei Avanpr
bună, Partidul Comunist Român se ternică, cuprinzîjidf în jur de 70 de partid intervine cu promptitudine tismul fierbinte, dragostea neţărmu de tineri ca oameni harnici, cinstiţi, mateca.
dovedeşte de cinci decenii şi jumă membri. Majoritatea c'ovîrşltoare a acolo unde desfăşurarea procesului rită faţă db. ţara socialistă, faţă de liotărîţi să continue cu cinste efor italian;
tate port-drapelul celor mai înalte şefilor de esbîpă sînţ comunişti, de producţie o impune,, convoiul de viitorul ei strălucit, aşa cum îl 55 pre de turile pentru înflorirea ţării, s-o a-
marii
vedeau
înaintaşi.
noştri
şi
aspiraţii şi năzuinţe de înălţare manevranţin'' principali —■ vioa- partid .se (extinde şi cîştigă, în efi-' ani de ^existenţă «a partidului în pere cu demnitate profesorii credinţă ne
Pentru
is
de
strămutată.
spre niai bine a României. ra-ntîi a secţiei — toţi sînt mem- cieiVvă la toate -nivelurile, acţio- seamnă o> perioadă în care el s-a torie şi de ştiinţe sociale lecţiile
Partidul Comunist Român şi-a a- bri de partid, nwriŞtrii, şefii de a* nani pentru afirmarea spiritului contopit cu \destinele poporului ro sînt un minunat prilej de transmi
sumat cea mai grea şi mai încărca teliere /asemenea. Deci, Ta tpâte conibativ, creşterea, autoexige^ţşi, ă mân, dovedind că îtu cunoaşte in tere a sentimentului patriotic, de 16,00
tă de răspundere misiune — de a punctom-cheiorde niâre răspundere exemplului personal al fgScăriit terese Smai înalţe (iecît interesele îmbinare a conţinutului lecţiilor cu (le linii
conduce opera de clădire a patriei alo dvoducU©. muncesc, conduc^ membru dc -paftid în munca*. îiţ poporululwDe aceea, poporul nostru evidenţierea trecutului glorios şi bal: Ui
socialiste de azi, a celei comuniste veghează .^îcţionetfză zi si noixplfc viaţă. Apoi antrenarea^- vede in pqrtidul comuniştilor apă zbuciumat al poporului. De asemenea, A.S.A.
rătorul cel in^i ferm' şi demn al in
U.T.C.
între
şi
de mîine. Pentru împlinirea aces cjtfnunişUf ceiyţhai desţbinît^’mun- membrilor de partid la viaţa df: dependenţei şD\şuverânităţii naţiona şcoala periodic organizaţia la monumente tru tim
prind
vizite
tui ţel nobil, comuniştii acţionea itori Aî secţiei organizaţie prin repartizarea de* le, al neatârnării propăşirii patriei. istorice din judeţ şi din ţară, pre ber, vă
ză — muncesc, gîndesc, conduc,/în-^, Ori/nlîru$£se îa^permemenţă du sarcini concrete şi statornicirea Iii cuvîntarea sa'l£ şedinţa de des cum şi în unele întreprinderi indus
drumă. S-au constituit în acel/ dţ pă ^fndicăţSile secretarului j'.eneniî stilului de muncă de a raporta a- chidere a ^Congresului • „ tineretului, triale, momente folosite pentru a
taşament de avangardă, în ştab al/partidului^- tovarăşul Nicîflâe supru, îndeplinirii lor, întărirea per din nojembrle^ anul trecut, tovară omagia trecutul nostru istoric, pre
major conducător al dezvoltjs'ik»tot C/^UălşCu,Organizaţia de partid" manenţă a. rtndurilor organizaţiei şul Nicolşe Ceivuşescu, secretar ge cum şi eforturile clasei noastre mim-
mai accentuate a patriei, î/gfir- din secţip' are înţdtdeauna în aten de partid prin primirea celor mai neral al partidului, spunea că un ţ. crţoare, ale întregului popor pentru
<
societăţii
mă ca forţă hotărîtoare, J!$ţiu- ţie cele mai apute probleme ce se buni' muncitori — sînt alte pîrghii obiectiv esenţial al‘^activităţii poli- făurirea dezvoltate. In socialiste scop multila.- Atenţie
teral
sînt
acelaşi
ne pentru schimbarea djj temelii ridică ' în procesul muncii, pentru prin care-: comuniştii îşi exercită tico-ideologice .este educarea fiecă orientate şi unele adunări generale 1001 de
a
ti
20,00 FI
a României. înfaptuirea/exemplară a sarcinilor rolul de forţă motrice în viaţa rui cetăţean, şi' cu deosebire naţiunea; p.ţţiO., simpozioane, dezbateri, me menlar-
faţă
de
generaţii,
nerei
Dar partidul sîntem jobî{ cei pes de m^dwţie. Dacă de ani buni sec- secţiei. 1 S ,. noastră socialistă, de poporul roman, se rotunde si alte asemenea activi vul şlai
te două milioane şi /jumătate de. ţia' noastră este fruntaşă pe com- Avem comunişti cu multă expe constructor al socialismului. Este ne tăţi. ne; 21,3
comunişti. Noi muncim 'şi condu binat,-,-organizaţiei de partid, corriu- rienţă şi maturitate politică, exem cesar să fie cunoscute în mod; apro tică TV
cem. acţionăm penţKu unirea tu- niştilor le revin merite deosebite, ple de dăruire şi abnegaţie. Pe ei fundat trecutul îndepărtat; de mile Prof. RODICA PiRVAN cialiste;
luror forţelor creatoare ale po- De la o adunare generală la alta*, ne bizuim, ei muncesc şi conduc, nii, al poporului nostru, eroismul cu directorul Liceului „Decebal"
a
să
înfrunte
care
ştiut
el
vicisitu
porului într-un singur torent spre. de la o plenară la cealaltă, cornî- înrîuresc. pozitiv întregul climat de dinile istoriei, greutăţile şi adversi Deva
realizarea ţelului ce ni. I-arrî .dfntei- te tul de partid, birourile .organi- muncă; spre o permanentă autode- V
păsire.
iit : construirea socialismului şi co^ znliilor de bază urmăresc îndea-
munismului în România.-Bunăoară, proape modul cum se ^înfăptuiesc AUREL MIHĂILESCU 1G,00
în secţia unde muncesc eu de peş-F hotărîrile proprii şi cele ale or- maistru la laminorul de 800 mm siune îr
tc 20 de ani — laminorul:'de 900 ganelor superioare, periodic se â- din C.S. Hunedoara Seara ti
19,20 ; L0(
jurnal ;
Democraţia socialistă î nseamna Seara ar t<
Film
22,10 24
o continuă chemare la acţiune Sîî
Construirea ' societăţii: socialiste realizarea deplinei egalităţi a tu uşit Să îmbunătăţim de la an la 10,00 P
multilateral dezvoltate şi pregătirea turor celor ce muncesc, fără deo an calitatea recoltelor ce le obţi mii. Cîi
condiţiilor trecerii-; treptate la Co sebire de naţionalitate, crearea nem de 'la grădina de^ legume. Am voluţion;
Buci
de
munism, înflorirea naţiunii socia condiţiilor de prosperitate, în mod susţinut întotdeauna în faţa consi frumuşei
liste, creşterea hgontirAi a a bunăstă egal, pentru toţi fiii României so liului de conducere • al „C.A.P. ne Românie
rii materiale ii .culturale a ' popo cialiste. In localitatea Batiz tră cesitatea creşterii suprafeţei culti 11,20 Tr
rului sînt menite-ţsă asigure liber im şi muncim împreună români şi vată cu lcgumt>, a diversificării Slobozie
tatea şi demnitatea omului, afir germani. încă de la înfiinţarea co sortimentelor. Chiar şi în acest, an', torie, p.
marea inultilaterală a personalită operativei agricole de producţie în urma propunerii noastre în con zicală;
ţii umane. In acest scop; are ;ioc (1958) lucrez, cot la cot, cu har-, siliul de conducere ăl C.A.P. —• al leidoscoj;
o continuă adîncire şi perfecţiona^ nicii cooperatori. am aVut si am cărui membru sînt — suprafaţa Turism
rc a dcmocraţicfi;Sociaiiste, aşigu- toate posibilităţile ci.oplinei afir cultivată a crescut cu încă 10 hec- Mîndră
/
rîndu-se consultarea' activă/şi par- mări în muncă, viaţă şi societate. ţtş»re„„ . Muzică
ticiparea directă a cetăţenilor la, De peste 10 ani lucrez în legu O contribuţie de seamă ne adu 14,30 Ma
adoptarea deciziilor, poporii! fiind micultura şi tot de atunci mi s-a cem şi noi, ţăranii cooperatori, la Vîrstele
coautor activ la eiafia.rarea politi încredinţat conducerea; unei brigăzi continua îmbunătăţire a gospodă munistul
cii partidului. O cucerire, istorica a în care lucrăm, înfrăţiţi, români şi ririi şi înfrumuseţării localitălii, a cialismul
politicii democratică; a partidului germani : Maria Ocofişan. Val oria vieţii social-culturalc, participînd Festivalu
o constituie soluţionarea marxist- MarcVoni, Peler Khun, Gheorghe : în mod efectiv la luarea unor de studenţej
leninistă a problemei naţionale, Bărbonj şi alţii: împreună'am re- cizii sî P.bbTriri şl in' traducerea lor născut îi
în viaţă. Ne simţim mîndri şi tot Selecţi un
odată datori să muncim astfel ca a Festiv:
şi în viitor să ne bucurăm de sti citoresc,
Transformările revoluţionare ma şi încrederea cetăţenilor noştri. | fgţ „ trio tic; 1
an#» de
AGNETA MULLER 20,00 SU
smt opera gincurii şi şefă de brigadă ..Construim" Montaj de V. ONOIU Spectacol ac
ui
tremă
la C.A.P. Batiz
sează
1944; 23,0
acţiunii comuniştilor
Acţionăm cu consecvenţă şi fermitate pentru DUf
Nicicînd societatea românească n-a rodul conducerii competente a fiţi-':
făciit paşi mai mari şi mai siguri tivit Aţ ii de către organizaţiile de
pe calea progresului şi civilizaţiei partid. Revoluţionari în gindire şi înaltele principii de etică şi echitate (pro
ca în anii de cînd Partidul Comu în acţiune, • ''--comuniştii Vulcanului,
nist Român a luat în mîini desti înarmaţi cu însufIeţiţoa.rele obiecti
8,30 Di
nele poporului şi ale ţării. Şi nu c ve stabilite de Congresul at Xltlea Ini •; 8,40
colţişor al acestei minunate şi mult al partidului, concep lâ dimensiunile Exigentele eticii şi. echităţii cu muncă,'"continua perfecţionare a ca Despre afirmarea tot mai preg Film se
încercate ţări în care să nu se _ fi cincinalului revoluţiei tehnico-ştUu- prinse în „Codul principiilor şi lificării, disciplina, spiritul dfe or nantă a principiilor şi normelor
simţit suflul înnoirilor, rod al gin- ţifice transformările care se aduc normelor muncii şi vieţii comuniş dine, iniţiativa, spiritul creator. muncii şi vieţii comuniştilor, ale ,.Daktari‘
diriî şi acţiunii creatoare, revoluţio proceselor de producţie, spre a fa eticii şi echităţii socialiste în con Jui ; 11,2i
După
şi
nare a comuniştilor. ce faţă cerinţelor creseînde de. căr tilor, alo eticii de echităţii socia al sională, cum e normal, etica profe ei ştiinţa constructorilor noştri, s-ar rii ; 11,5
liste",
adoptate
Congresul
cerinţele
şi
trăsăturile
Vulcanul şi-a sărbătorit luna tre bune cocsificabil ale economiei noas putea da numeroase exemple. Cei 12,30 De
cută a 25-a aniversare a începutului tre în plină afirmare. Gîndirea oa Xl-lea .al Partidului Comunist nu pot fi separate de principiile şi peste 240 de constructori de pe şan Telex ; 1
noii sale istorii. De la 9 aprilie 1951, menilor este canalizată către rezol-, Român, stau Ia baza activităţii bi normele morale - ale muncii, ale tierul nostru au ridicat pînă acum cal ; 16,
cînd au ieşit din abatajele Vulca va rea unor probleme concrete, de roului organizaţiei de bază de la moralei socialiste. Prin întreaga 17,20 Cin
nului renăscut primele tone de. căr mare actualitate pentru produeţie-~ şantierul de construcţii nr. 4 din noastră muncă de educaţie cău în oraşul Brad 2 700 de aparta Drum d<
bune şi pînă în aceste istorice zile creşterea capacităţilor, extinderea Brad. Cinstea, curajul, demnitatea, tăm să întipărim in conştiinţa ti mente, numeroase obiective social- — redu
ale celei de ii 55-a aniversări a creă metodelor avansate de exploatare şi lupta cu ardoare pentru adevăr, nerilor, a celorlalţi constructori, a- culturale, alte lucrări de mare in
rii partidului clasei muncitoare, flu introducerea unor tehnologii noi. pentru dreptate şi libertate, dra ceste principii şi norme. Mulţi din teres edilitar-goşpodăresc. Dar s-au 19,00 Mic
vii de cărbune cocsificabil şi ener Comuniştii au canalizat în aceste gostea de muncă şi dorinţa de a ridicat şi pe ei ca oameni demni. mici ; 19,
tar iul să]
getic au „curs" în arterele econo direcţii preocupările oamenilor mi tre ei cum sînt comuniştii Florin Acum lucrăm cu toate forţele la ziua ii
miei naţionale. Redeschiderea minei nei. Abatajele au fost dotate cu u- ajuta tovarăşul de muncă, stima şi Dineş, Ioan Negru şi Ioan Streche ridicarea a noi blocuri de locuinţe
a fost unul din marile acte de la lilaje de mare productivitate, se ex respectul reciproc, modestia, pre au devenit adevăraţi constructori, victoriei ;
începutul transformării revoluţiona- tinde automatizarea principalelor ţuirea familiei, sînt cele mai înal buni meseriaşi, apreciaţi pentru ca şi magazine în noul cvartal al o- Porţile a
re a ţării. Renaşterea minei a în procese de muncă şi se moderni te virtuţi ale poporului nostru, no lităţile lor prăfesionale dar şi pen raşului, Micro 1. Zidarul Gavril 22,10 24 c
semnat renaşterea oraşului. Dimen zează transportul. Comuniştii au con bile trăsături ale moralei care stau Vasian, zugravul Stelian Brezovan, rea emis
siunile pe care i le cunoaştem astăzi centrat şi concentrează energia oa la baza eticii comuniştilor. tru comportarea lor în viaţă, so instalatorul Ioan Nan, şefii de e-
sînt dimensiuni ale socialismului, menilor pentru realizarea unor trans cietate şi în familie. Tot o reuşi
înseamnă un Vulcan în întregime formări înnoitoare in procesul de In echipa noastră de zidari lu tă a muncii de educaţie, a afirmă chipă la zidari Mihai Zegreanu,
nou, clădit prin puterea vulcanului producţie. crează 12 oameni din care 6 sînt rii principiilor eticii comuniste es Ştefan Dragu ; Gheorghe Soba, şef LI
de energii creatoare pe care îl re Indeplinindu-şi rolul de forţă po membri de partid. Noi, comuniştii, te încadrarea în muncă cu toate de echipă la instalaţii, Ioan Găia-
prezintă oamenii lui. Acesta e Vul litică conducătoare a societăţii, Par ne preocupăm îndeaproape de edu nu, şef de echipă la fierari beto-
canul — operă a transformărilor re tidul Comunist Român a iniţiat şi carea lor, de creşterea noilor con- puterile şi capacitatea sa a tînă- nişti, Petru I-Ierculea, şef de echi (pro;
voluţionare declanşate şi înfăptuite pus în aplicare programe de măsuri sţructori. în cadrul şantierului nos rului Marin Nicula. El obişnuia să
sub conducerea înţeleaptă a parti menite să ducă la îmbunătăţirea or mai întîrzie de la program, a făcut pă la dulgheri şi mulţi alţii, care
dului. ganizării societăţii, să asigure par tru, unde lucrează numeroşi ti şi o nemotivată. Noi, cei mai în întrunesc inalte calităţi politice, IC,00 T(
ticiparea nemijlocită a tuturor oa neri, cultivarea în rîndurile lor a siune i
Avem un program de înaintare a menilor muncii la înfăptuirea poli vîrstă, am discutat de nenumărate profesionale şi etice, fac dovada u- 19,00 Rep<
ţării spre comunism — viitorul lu ticii de dezvoltare multilaterală a principiilor eticii şi echităţii, a dra ori cu acest tînăr şi pînă la urmă nei dăruiri totale în muncă, a u- şui Giur
minos al omenirii. Un program în ţării, de înaintare spre comunism. gostei faţă de muncă este în aten am reuşit. De curînd, doi tineri nei înalte conştiinţe patriotice, fi s e r i 1 :
cave ne regăsim cu tot ce însem Comuniştii Vulcanului au înţeles şi ţia fiecărui comunist. După cum se Dorin Gabor şi Gheorghe Jurca au ind prezenţi tot timpul la dato Colocvii .
năm, cu tradiţie şi istorie, cu as înfăptuiesc asemenea transformări ştie, principalele norme şi valori rie, sînt fruntaşii şantierului, acei
piraţii şi idealuri, cu rigurozitatea revoluţionare în planul material şi etice ale muncii şi-au găsit o de încheiat stagiul militar şi au reve Balade, li
gîiulirii si consecvenţa înfăptuirilor. în cel al conştiinţei, în mină, pe plină afirmare în etica profesiona nit aici, de unde au plecat: din oameni mîndri de renumele eîş- Reportaj
Sub conducerea comuniştilor, oame şantier, în uzină, în întreaga viaţă lă, în îndatoririle şi cerinţele mo echipa noastră. „Am revenit în e- tigat prin muncă şi comportare 21,20 Rom
Saga",
e;
nii Vulcanului luptă pentru viitor a oraşului renăscut. rale care se cer a fi respectate în chipă că aici am învăţat ce e mun demnă. 1 tainică ; :
cu toate energiile. Confirmă aceas exercitarea oricărei profesiuni. E- ca adevărată, aici am simţit din
ta ocuparea doi ani consecutiv a GHEORGHE SĂCĂLUŞ plin ce înseamnă întrajutorarea to ŞTEFAN CAZACU ^ închidere:
locului I pe ţară în întrecerea so secretarul Comitetului de partid tica profesională relevă, ca o ce şef de echipă zidari, şantierul
cialistă din industrie. Drumul par rinţă generală, dorinţa de a mun vărăşească, stima şi respectul re
curs către acest loc de cinstire este de la E.M. Vulcan ci, probitatea, conştiinciozitatea în ciproc". de construcţii nr. fl Brad
(