Page 7 - Drumul_socialismului_1976_05
P. 7

N
  , MAI          1
  u; 12,35 Muzică
  liniştii, eroi ai   *
  IX; 13,00 De la
  b'ul curioşilor ;
  16,15 Să învă-
  !5 Memoria pâ-  1
  ; 17,00 Buletin
  cvii contempo-'   r
   eroii neamu-         „Nici  jugul  străin,  nici  exploatarea  moşierilor  ţi  capitaliş­
  rii; 20,30 Ritm,   tilor  n-au  putut  opri  mersul  inainte  al  poporului  român.  Focul
    20,45 Muzică    luptei  naţionale  şi  sociale  a  ars  necontenit,  cind  cu  vilvătăi,
  oastră; 22,00 O  ■
  10—5,00 Estrada   care  făceau  pe  asupritori  să  se  cutremure,  cind  mai  potolit,
                    ca  apoi  să  se  înteţească  şi  mai  puternic.  Multe  pagini  glorioase
                    a  inscris  poporul  român  în  lupta  pentru  libertate  şi  socialism.
   5 mai
                    Craiul  nu  poate  reda  măreţia  acestor  lupte  ;  ele  adeveresc  şi
  nul   dimineţii   ;   vor  adeveri  peste  veacuri  vitalitatea  şi  înţelepciunea  poporului
  i;  8,08  La  mi-
  referată;   9,00   nostru,  care,  trecînd  prin  grele  încercări,  a  rămas  neclintit  şi
  0,30   Din   ţările   a  prins  de  fiecare  dată  noi  puteri,  ridfcîndu-se,  asemenea  ste­
  letin  de  ştiri  ;
  onierilor; 12,00  jarului după furtună, şi mai mîndru spre soare".
                                                  NICOLAE CEAUŞESCU
  RGGRAMUl

   12,05 întîlnire ţ                                                                                           Mărturii străine despre eroismul ostaşilor
  t'il şi interpre- f
   Mărturii isto- I
    uşoară;   12,15 i
   urni  timp  e-  I
  la  L  .a  3;  15,00  l
   16,00  Railiojur-  '
  albii  române  ;  l                                                                                            ©   „Niciodată   n-aş   fi   crezut   să   ©   „Trupele   româneşti   s-au   pur­
   ştiri;  17,20  Tc                                                                                           văd  atîta  bravură  la  o  trupă  care   tat  cu  un  curaj  lăudabil  şi  au  por­
   tria  mea;  18,00  l                                                                                        pînă   atunci   n-a   cunoscut   focul...   nit   de   repetate   ori   la   asalt,   deşi
   ,  noi  in  Romă-                                                                                           Armata   română   merită   a   fi   pusă   respinse   de   focul   zdrobitor   al   in­
   e  adresa  dum-  y                                                                                          lingă   orice   altă   armată   a   Europei   fanteriei   turceşti...   în   rezumat,
   zi  într-o  oră;,'
   rnă;  24,00  Bu-  \                                                                                         şi  oricine  poate  fi  mîndru  de  sol­  s-au   purtat   minunat   de   bine,   mai
   D—5,00 Estrada i                                                                                             daţii   şi   ofiţerii   ei,   care   au   dat   ales  avind  în  vedere  că  era  prima
                                                                                                                probe  atit  de  strălucite  ae  vitejie".   lor   încercare   şi   că   era   îndreptată
                    La  9  mai,  poporul  nostru  săr­  tul   mîndriei   şi   satisfacţiei   legiti­  şi   securitate   pe   continentul   eu­  (Din   scrisoarea   lui   Lachman,   co­
                                                                                                                                                         poziţiilor
   <IAI        )  bătoreşte   două   evenimente   de   me  de  a  fi  contribuit  plenar  la   ropean   şi   în   întreaga   lume   im­  respondent   al   ziarelor   „Bun“   din   in   contra   apărate   de   puternic   forti­
                                                                                                                                               ficate
                                                                                                                                                                           de
                                                                                                                                                                     armată
                                                                                                                                                                  o
                                                                                                                                                     şi
                  profundă   semnificaţie   în   viaţa   obţinerea acestei victorii.  pune   respectarea   cu   sfinţenie   a   Berna  şi  „Gazeta  de  Chicago“  din
   iul  dimineţii  ;  I   sa  :  99  de  ani  de  la  cucerirea  in­                                            America,  trimisă  la  29  august  1877   temut".   (The   Daily   Telegraph“
   ;  8,08  La  mi-                                Sărbătorim   ziua   de   9   mai   în   independenţei   şi   suveranităţii   fie­            din 3 octombrie 1877).
   eferată;   9,00   ■■   dependenţei   de   stat   a   României   condiţiile   în   care   întregul   nostru   cărui  stat.  Aşa  cum  se  subliniază   ziarului „Românul").
   10,10   Medalion   şi  31  de  ani.  de  la  victoria  po­                    în   Programul   partidului   nostru,   e  „Românii  s-au  arătat  a  fi  în   o   „La   Plevna   românii   s-au   bă­
    Idei   in   dia-   poarelor   asupra   fascismului.   De   popor   înfăptuieşte   neabătut   Pro­           luptă  bravi.  Eu  deja  am  arătat  că   tut  ca  leii  şi  au  cîştigat  lauri  de
   Icloric;   11,00.   fiecare   dată,   evocarea   acestor   gramul  partidului  de  făurire  a  so­  problemele   independenţei   şi   ale   ei  au  luptat  bine,  iar  artileria  lor   glorie.   Cu   toate   grelele   sacrificii
   .1,35   Discoteca!   momente   înseamnă   un   prilej   de   cietăţii   socialiste   multilateral   dez­  suveranităţii   naţionale   se   pun   atî-   s-a  arătat  a  fi  magnifică  chiar  de
   de   ştiri;   12,051                                                                                                                        pe   care  i   le-a  pus  războiul,  Ro­
   a  populară  şi  1   reliefare   a   bogatelor   tradiţii   re­  voltate   şi   înaintare   a   României   ta  timp  cît  vor  exista  naţiuni  şi   la   începutul   operaţiilor   lor".   (Din   mânia   a   ştiut   să-şi   îndeplinească
   ;  12,30  Ştiinţa  I   voluţionare   ale   poporului   roman,   spre   comunism.   Aşezînd   în   cen­  state.   „Partidul   Comunist   Român   amintirile   de   război   ale   corespon­
   niştli,   eroi   ai»   a   luptei   sale   necontenite   împo­                porneşte  de  la  faptul  că  atît  în   dentului   rus   V.l.   Nemirovici   Dan-   şi   îndatoririle   sale   internaţionale
   );  13,00  De  lai                             trul   politicii   interne   dezvoltarea                                                     din   toate   punctele   de   vedere".
   lic-clul);   16,00'  triva   exploatării,   a   dominaţiei   în   ritm   înalt   a   activităţii   eco-   perioada   construcţiei   socialiste,   cenco,  în  „God  voini",  1877—1878,
   ă  învăţăm  un  l   străine,   pentru   •   apărarea   fiinţei                cît   şi   în   societatea   comunistă,   voi. I, Petersburg, 1879).  („Londoner Journal", martie 1878).
   ;   16,45   Fotbal,'   sale   naţionale,   neatîrnare,   pentru   nomico-sociale,   partidul   şi   statul
    9,10   Melodii...                             nostru   acordă   în   acelaşi   timp   o   pentru   multă   vreme   naţiunea   şi
   ,30   Panoramic   progres şi civilizaţie.                                     statul   naţional   au   de   jucat   un
   zică   pe   adre-   Cucerirea   independenţei   de   stat   atenţie   deosebită   vieţii   interna­                 Aprecieri privind contribuţia României
   22,00  O  zi  în-   în   anul   1877   —   încununare   a   ţionale,   promovînd   o   politică   ex­  rol de mare însemnătate.
   ritm  ’76;  21,00                                                               Acum,  la  sărbătorirea  a  99  de     ia înfrîngerea Germaniei fasciste
   03—5,00 Estra-  multe  secole  de  lupte  pentru  li­  ternă   activă   de   pace   şi   colabo­
                  bertate   —   a   fost   rezultatul   unui   rare cu toate ţările lumii.  ani   de   la   cucerirea   independen­
                  lung   proces   istoric,   a   întregii                        ţei  de  stat  a  României  şi  a  Zilei   »   „Dezastrul   german   din   Româ­  doilea   război   mondial.   Este   ade­
    MAI                                            România   se   numără   printre   ţă­                        nia   a   pecetluit   soarta   armatelor   vărat   că   datorită   stafiei   lui   Hi-
                  dezvoltări   a   societăţii   româneşti.                       victoriei   împotriva   fascismului,   a-   Reich-ului   din   Balcani.   Prin   tre­
    ul   dimineţii   ;   „Idealul   independenţei   —   arăta   rile   care   au   militat   şi   militează   firmarea   principiilor   independen­  cerea   României   de   partea   Aliaţi­  tler   întinsă   peste   aproape   au  întreaga
                                                                                                                                                       anii
                                                                                                                                                Europă,
                                                                                                                                                            1939—1945
                                                                                                                                                                           fost
    :  8,08  La  mi-   tovarăşul   Nicolae   Ceauşescu,   se­  activ   pentru   îmbunătăţirea   rela­
    if   erată;   9,00                            ţiilor   dintre   naţiunile   şi   popoa­  ţei   şi   suveranităţii   naţionale   ca­  lor,   drumul   de   sud-est,   care   duce   anii   unor   suferinţe   şi   dificultăţi
    5   Estrada   ar-   cretarul   general   al   partidului                     pătă  o  semnificaţie  deosebită.  Ţa­  la   Budapesta,   Praga   şi   Viena,   es­  nenumărate   pentru   multe   ţări   .şi
    l  A  55-a  ani-   nostru,   preşedintele   României   —   rele   lumii.   Politica   şi   contribuţia      te   deschis...   Este   deci   legitim   ca   popoare.  Ei  bine,  cu  atît  mai  maro
    ».C.R ;   10,45                               sa   sînt   tot   mai   mult   recunoscu­  ra  noastră,  aflată  în  trecut  la  in­  poporul  român  să  aibă  în  momen­  este   meritul   României,   caro   antre­
       1 R.S. Ceho-   a   fost   realizat   în   cursul   războ­                 tersecţia   intereselor   marilor   im­  tul   de   faţă   un   sentiment   de   sa­  nată   la   început,   în   1941,   fără   să
        in de ştiri ;   iului   din   1877   prin   lupta   eroică   te  şi  preţuite  pe  toate  continente­   tisfacţie,  căci  România  are  o  con­  i   se   respecte   voinţa,   intr-un   răz­
        ai unui timp                              le.   Partidul   Comunist   Român,   perii   ale   vremii,   a   cunoscut   din
       1 la 3; 15,00   dusă   de   armata   noastră,   împre­                    plin   politica   acestora   de   cotropi­  tribuţie   însemnată   la   grăbirea   boi  nebun  contra  U.R.S.S.,  a  făcut
       Radiojurnal ;   ună   cu   ostaşii   ruşi   şi   patrioţii   statul   nostru   socialist,   în   frunte   sfîrşitului.   Este   o   contribuţie   de   cîţiva   ani   mai   tirziu   acea   întorsă­
      Mioriţa; 17,00  bulgar'.   Participarea   a   numeroşi   cu   secretarul   general   al   partidu­  re,  asuprire  şi  amestec  în  trebu­  care   poporul   român   poate   să   se   tură   extraordinară   din   august   1944,
    0  Pentru pa-                                                                rile interne.                  felicite".   (Postul   de   radio   New   despre  care  —  noi,  istoricii  străini
      18,00 Orele  voluntari   transilvăneni   înrolaţi   lui   şi   preşedintele   ţării,   tovarăşul          York — 18 septembrie 1944).     —  ne  întrebăm  şi  astăzi  cum  de
        cultura eco-  sub   drapelul   românesc   la   războ­  Nicolae  Ceauşescu,  au  adus  o  con­  Tocmai   de   aceea,   Partidul   Co­  o   „România,   care   era   în   trecut   a   reuşit,   ştiute   fiind   condiţiile   de
    1  distractivă;                               tribuţie   esenţială   la   îmbogăţirea   munist   Român,   statul   nostru   pro­  o   bază   de   operaţiuni   strategice   a
    ; 21,05 Muzi-   iul   pentru   cucerirea   independen­                                                                                      dominaţie   nazistă   asupra   Româ­
    voastră; 22,00   ţei   a   constituit   o   pagină   impre­  teoriei   despre   rolul   naţiunilor   în   movează   cu   atîta   fermitate   aces­  Germaniei   în   Balcani,   devine   a-   niei,   inclusiv   prezenţa   unor   im­
    0—3,00 Estra-                                                                te   principii,   militează   pentru   a-   cum   bază   de   operaţiuni   militare   portante   contingente   ale   Wehr-
                  sionantă   de   solidaritate   naţională   societatea   contemporană   în   gene­             a   forţelor   aliate   care   urmăresc   li­
                                                                                                                                                         pe
                                                                                                                                                            solul
                                                                                                                                                                  românesc.
                  în   realizarea   uneia   din   cele   mai   ral,   despre   rolul   naţiunii   socia­  plicarea  lor  în  relaţiile  dintre  sta­  chidarea   completă   a   hegemoniei   macht-ului   România   s-a   avintat,   Du­
                                                                                                                                                   care
                                                                                                                                                                            cu
                                                                                                                                               pă
     MAI                                                                         te,  ele  reflectînd  în  cel  mai  înalt   hitleriste   în   Balcani,   precum   şi
                  de   seamă   năzuinţe   ale   întregului   liste   în   special,   la   elaborarea                                           preţul   unor   pierderi   de   sînge   e-
                                                                                                                          independenţei
                                                                                                                restabilirea
     1 dimineţii ;   nostru popor".               principiilor  pe  care  trebuie  să  se   grad   interesele   vitale   ale   tuturor   ranităţii popoarelor balcanice.  şi   suve­  norme,   în   luptele   împotriva   na­
     8,08 De Ziua   Afirmindu-se   ea   cea   mai   pro­  întemeieze   relaţiile   dintre   po­  popoarelor,   ale   tuturor   ţărilor   lu­   ziştilor.   Suferinţele   şi   pierderile
     şi versuri ; 1                                                              mii.                            România   luptă   acum   pentru   a   româneşti  în  al  doilea  război  mon­
    hitectui cui- \   gresistă   forţă   a   societăţii,   expo­  poare   şi   naţiuni   în   epoca   noas­     recupera   Transilvania   care   este   a   dial   sînt   comparabile   cu   cele   ale
    ieşti; 11,00 !   nentul   celor   mai   înalte   aspiraţii   tră   ;   principiile   independenţei   şi   Generaţia   de   azi,   participantă   ei.   Trupele   sovietice   îi   dau   şi   îi   unor   mari   ţări   occidentale.   Mă
    11,05 Chitare \                                           naţionale,   egalităţii   activă  la  opera  de  edificare  a  so­  vor  da  ajutorul  lor  sub  acest  ra­  gîndesc   că   numai   după   insurecţie,
     11,35 Relief ,   sociale   şi   naţionale,   continuînd   •  suveranităţii                                 port".   (Ziarul   sovietic   „Izvestia"   între  august  1944  şi  mai  1945,  Ro­
     le ştiri; 12,05 ţ   fradiţiile   înaintate   ale   poporului,   în   drepturi   şi   neamestecului   în   cialismului   şi   comunismului   în-   din 15 septembrie 1944).
     ,30 Muzică I                                 treburile   interne,   avantajului   re­  tr-un   stat   socialist   independent   şi   ©   „...Dintre   naţiunile   care   luptă   mânia   a   înregistrat   pierderi   uma­
     ştii, eroi ai ţ   Partidul   Comunist   Român   s-a   ri­                                                                                  ne   in   luptele   -eontra   Germaniei
      13,00 De lai   dicat   dintru   început   pentru   apă­  ciproc   şi   renunţării   la   forţă   în   suveran,   are   nobila   datorie   de   a   împotriva   Germaniei   hitleriste,   naziste   comparabile   cu   cele   ale
     e pentru ti- 1                               relaţiile dintre state.        milita   cu   toată   priceperea   şi   e-   România  se  situează  azi  în  al  pa­  întregului   corp   expediţionar   aliat
     nai; 16,151   rarea   independenţei   şi   suverani­                                                       trulea  rînd  în  ceea  ce  priveşte  nu­  care   reunea   efectivele   americane,
       17,00 Or- 1   tăţii   ţării,   împotriva   agresiunii   Cetăţenii   patriei   noastre   dau   o   nergia   la   îndeplinirea   Programu­  mărul   de   ostaşi   care   participă   la   britanice,   franceze,   canadiene   şi
       ară; 17,25 l                               înaltă   apreciere   contribuţiei   pe   lui   partidului,   care,   exprimînd   bătălia   de   distrugere   a   nazismu­
     >elor ţării ; ' •   fasciste,   a   organizat   lupta   mase­               voinţa   şi   năzuinţele   întregii   noas­  lui".   (Postul   de   radio   Londra   din   din   alte   ţări   ale   Commonwelth-u-
     re a părţi- l   lor   pentru   răsturnarea   regimului   care   Partidul   Comunist   Român,               7 ianuarie 1945).               lui.  Toate  acestea  mă  fac  să  apre­
     nai;   18,10 '                               România    socialistă,   tovarăşul   tre   naţiuni,   este   programul   po­                 ciez   admirabila   faptă   de   arme   a
     torilor  noş-  k   de   dictatură   militaro-fascistă,   ie­                porului  român  de  ridicare   a  pa­                          României   în   războiul   antihitlerist".
     nită  a  dra-  .'   şirea   României   din   războiul   anti-   Nicolae   Ceauşescu   au   adus-o   lâ     „ADMIRABILA FAPTĂ               (Articol  publicat  la  23  august  1974
     partid;  20,00  y   sovietic   şi   întoarcerea   armelor   înscrierea   acestor   principii   în   Ac­  triei   pe   culmile   luminoase   ale   DE ARME A ROMÂNIEI"  în   cotidianul   parizian   „Le   Figaro“
     ile Mioriţei;,'                                                             civilizaţiei comuniste.         .....Eşti şi mai înspăimîntat cind  de  profesorul  de  la  Sorbona,  Mau-
     ; 20,40 Mu- y   împotriva   Germaniei   hitleriste.   tul  final  al  Conferinţei  de  la  Hel­
     neavoastră   După.   victoria   insurecţiei   naţio­  sinki   pentru   securitate   şi   coope­            vezi   greutăţile   în   faţa   cărora   s-a   rice   Baumont,   membru   al   Institu­
      Dans non- V                                 rare   în   Europa,   precum   şi   con­           C. DROZD   aflat România în anii celui-de-al  tului Franţei).
      ştiri; 0,03—  nale   armate   antifasciste   şi   anti-
               I  imperialiste  de  la  23  august  1944,   tribuţiei   ce   şi-o   aduc   la,   instau­
     MAI          România   s-a   angajat   cu   întregul   rarea   în   lume.   a   unei   noi   or­
                  său   potenţial   economic   şi   militar   dini   economice   şi   politice,   pen­  Memorii din războiul antifascist
     7,50   Cînlece   alături   de   coaliţia   antihitleristă.   tru   democratizarea   vieţii   interna­
     ţoreşli;  8,00  1
     •u  azi;  8,10  1   Azi,  la  cea  de  a  31-a  aniversare   ţionale,   pentru   dezarmarea   gene­
     t;  9,00  Ora  i   a   victoriei   asupra   fascismului,   rală şi totală.
      lirică;  10,10  1
     aţe  folk  şi  l   poporul nostru nutreşte sentimen­  Realizarea unui climat de pace
      inul   femei-   '
     ulară;  12.00  l                                                             ...Peste  cîmpia  întinsă  ploua  mă­  tarea   hitleriştilor   şi   hortyştilor   se   Executind ordinul întocmai, gru­
      13,00  Radio-  '                                                          runt  şi  rece.  Era  pe  la  trei  dimi­  împotmolise   în   porumbişul   necu-   pa lui Prunea a menţinut poziţia
      eselă;  14,30  \                                                          neaţa.   Întuneric   beznă.   Din   direc­  les  ;  cu  nici  un  chip  nu  se  putea
      !;  15,09  Di-                                    4 sqpi m                ţia  Cheile  Turzii  tunurile  şi  arun­                        avansată pînă în ultima clipă a
            16,151
      ece;  Portativul  ■■■Hi                                                                                   trece   înainte.   Faţă   de   eşecul   su­  vieţii.^ Toţi au căzut la datorie,,
      )        /                                                                cătoarele   fascista   trăgeau   cu   dis­  ferit,   cotropitorii   hotărîră   in   furia   tovarăşi ai aceleiaşi cauze, ade­
       audiţii  de  y                                                           perare.  Pe  malul  de  răsărit  al  râu­  lor   să   lichideze   grupul   românesc   văraţi eroi. Peste numai un ceas
      )  Radiojur-  i              .                                            lui,   unităţile   româneşti   nu   aveau   de  rezistenţă.  Intenţia  lor  era  măr­  unitatea românească punea stă-
      primăverii; ţ                                                             un  sprijin  natural,  care  să  le  u-   turisită   de   focurile   concentrice   tot   pînire definitivă pe gară, pe fabri-\
                                                                                şureze   menţinerea   poziţiei.   Atacul   mai   apropiate   de   cantonul   trei.   cile de sticlărie, de porţelan şi de
                                                                                inamicului,   la   început   superior   Dar  puştile  mitraliere  de  sub  co­  ciment. Cei nouă eroi vînători de j
                                                                                numericeşte,   i-a   obligat   pe   osta­  manda   sergentului   Prunea   funcţio­  munte rămineau însă departe de i
       dimineţii   ;i                                                           şii   noştri   să   cedeze   întinse   por­  nau   fără   greş.   Si   totuşi,   spaţiul   linia frontului, în pămintul pe
      ,08  La  mi-  1                                                           ţiuni   de   cîmpie,   retrăgîndu-se   spre   dintre  ei  şi  fascişti  se  micşora  cu   care l-au iubit şi l-au sfinţit cu
      rată;   9,00 l                                                            satul   Piana.   In   viitoarea   luptei,   repeziciune.   Ciţiva   servanţi   mitra-   sîngele lor.
      levista  lite-  >                                                         nouă  ostaşi  au  rămas  încercuiţi  în   liori  au  fost  răniţi  de  moarte.  Cind
      in in  de  ştiri;  l                                                      apropierea   canionului   trei.   Toate   au   început   exploziile   de   grenade,   ...L-am   cunoscut   după   război
      liste;   11,00.'                                                                                                                          pe   cantonierul   Abrudan.   Băirînul
      liste;
      îăsună  cin-  V                                                           încercările   de   a-i   depresura   s-au   grupa   lui   Prunea   s-a   micşorat   şi   şi   familia   sa,   oameni   de   omeniei
      :oteca   „U“;                                                             soldat   cu   grele   pierderi.   Rămăsese   mai   mult.   Sergentul   şi   încă   trei   îngrijeau   cu.   veneraţie   cele   nouă
       12,05  Intîl-  y                                                         o  singură  soluţie,  aceea  ca  grupa   soldaţi  s-au  apărat  pînă  la  ultima   morminte.   Ceferistul   a   sădit   pe
      Iară   şi   in-1                                                          încercuită  să  reziste  cu  orice  preţ   clipă...             acest  loc  un  pom.  Pomul  a  cres­
      10  Mărturii  y                                                           pînă   la   ivirea   zorilor.   Ordinul   La   revărsatul   zorilor,   puşcaşii
      a  1  Ia  3;  i                                                           le-a   fost   comunicat   prin   semnale   noştri   au   pornit   un   atac   general.   cut,   acum   înverzeşte   şi   dă   roade
      ţilor  ;  16,00  y                                                        de rachetă.                     Cind  am  cucerit  cantonul  trei,  cei   în   fiecare   an.   Fructele   lui   dulci
      îdiţie   ra-   i                                                                                          nouă  viteji  nu  mai  erau  în  viaţă.   le  culeg  copiii  din  marginea  ora­
                                                                                                    apăra
                                                                                                           bine,
                                                                                  Grupa
                                                                                        încercuită
      ă  uşoară  ;  1                                                           fiind   adăpostită   in   se  şanţuri   indivi­  Aproape  de  una  din  armele  auto­  şului,   amintindu-şi   cu   recunoştin-,
      17,20  Ante-  l                                                                                                                           ţă de grupa sergentului Prunea.
      (rele   serii;,'                                                          duale.   In   dotarea   sa   erau   două   mate   zăcea   în   sînge,   cald   încă,
        21,00  Mu-  \                                                           arme   automate,   una   îndreptată   sergentul.  Lingă  el,  alţi  doi  ostaşi.   AUREL D. CÂMPEANU
       eavoastră ; ^                                                            spre   Arieş,   cealaltă   spre   Cîmpia   Din   cauza   solicitării   pină   la   in­  ofiţer în rezervă, fost voluntar
                                                                                Turzii.   Muniţii   aveau   suficiente   candescenţă,   se   blocase   şi   ultima
                                                                                pentru a face faţă citeva ore.  lor  armă  automată,  Muniţii  ar  mai   antifascist, luptător în Batalionul 7
                      Frăţia (le arme româno-sovietică în războiul artihitlerist.  In spatele vitezei grupe, înain­  Ji avut. Dar...               vînători de munte Deva — Zalău
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12