Page 10 - Drumul_socialismului_1976_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI l

Document programatic cu ample şi profunde MAU

6.00 Radiop
semnificaţii pentru o lungă perspectivă ţii ; 8,00 Slin
microfon
La
rată ; 10,10 .
uşoară : Pui
(Urmare din pag. 1) ţie deosebită dezvoltării invăţămîn- riu, prin cele mai importante sfe­ creşterea continuă a rolului parti­ in raporturile interstatale. Poziţia muş Alexand
spiritul legii
tului, ştiinţei şi culturii, înlăturîn- re ale existenţei umane, în care dului, ca stat major al societăţii, partidului şi statului nostru în doric ; 11,35
par tid si pentru toţi factorii social- du-se greaua moştenire lăsată de se manifestă în modul cel mai forţa de avangardă în edificarea complexele probleme ale vieţii in­ Massimo Rar
politici cu atribuţii în munca de e- burghezo-moşierime. Dezvoltarea şi pregnant trăsăturile morale, poli­ socialismului şi comunismului. De ternaţionale este exprimată prin- re cu melod
ducaţie a maselor. perfecţionarea reţelei de instruc­ tice şi culturale ale oamenilor, în­ aceea, la baza întregii activităţi tr-un şir de cerinţe ce trebuie res­ terpretul pre
la zi; 12,35 !
Desprinzînd cu obiectivitate ştiin­ ţie publică, generalizarea obliga­ treaga lor personalitate. Aici sînt ideologice şi politico-educative tre­ pectate de către toate statele, prin 13.00 De la
propuneri
revitalizarea
unor
a-
ţifică, cu neasemuită claritate lo­ torie a şcolii de 10 ani situează a- vizate în mod direct sfera muncii, buie să stea Programul partidu­ vansate sau susţinute de România bul curioşii c
cul şi rolul factorilor obiectivi şi cum România între ţările cu un definită ca factor determinant în lui — Carta sa teoretică fundamen­ centrală unii
socialiste, tală, expresia marxismului creator în diverse organisme internaţio­
subiectivi care au determinat şi învăţămînt dezvoltat. In şcolile pri­ formarea conştiinţei nale. roşii; 16,00
influenţat formarea şi dezvoltarea mare, gimnaziale şi liceale învaţă şcoala, ştiinţa şi tehnica, educaţia în România. Congresul educaţiei politice şi al Să învăţăm
limbii şi a poporului român, mo­ peste 4 milioane de elevi, iar în patriotică, abordarea marxist-leni- O considerabilă parte a expune­ de aur are ţ
mentele şi etapele nodale ale luptei învăţămîntul superior peste 160 000 nistă a problemei naţiunii şi a na­ rii se referă la politica României culturii socialiste, apreciind înalta dara ; 16,25
valoare ideologică, teoretică şi po­
lui romănesi
ţionalităţilor conlocuitoare, studiul socialiste consacrată păcii şi cola­
sale pentru păstrarea fiinţei naţio­ de studenţi. a expunerii tovarăşului pendenţei ;
nale. a graiului şi gliei strămo­ Un rol de cea mai mare impor­ istoriei, perfecţionarea statului şi borării internaţionale, soluţionării litică trări de mu
şeşti. secretarul general al parti­ tanţă în activitatea politico-educa- dezvoltarea democraţiei socialiste, democratice a marilor probleme ce Nicolae Ceauşescu, a adoptat-o Colocvii coi
confruntă omenirea contemporană, prin hotărîre drept Program al
dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tivă şi cultural-artistică l-a avut activitatea cultural-educativă, crea­ caţie socialis
oferă partidului, întregului nostru plenara C.C. al P.C.R. din noiem­ ţia literar-artistică. făuririi unei lumi mai bune şi mai întregii activităţi viitoare a parti­ voluţionară ;
popor o strălucită şi vie pildă de brie 1971, care a elaborat Progra­ Referindu-se la rolul şcolii, tova­ drepte ; se face o amplă analiză a dului şi stalului, a tuturor organi­ neamului ;
patriotism fierbinte, un exemplu de mul ideologic al partidului, a sta­ răşul Nicolae Ceauşescu a spus, proceselor lumii contemporane şi zaţiilor de masă şi obşteşti, a or­ 20.00 Cin tec
cea mai.înaltă înţelegere şi de pre­ bilit sarcinile activităţii de ridica­ între altele : „Programul partidului se reafirmă poziţia partidului nos­ ganismelor educative şi cultural- Ritm, călită
Muzică pe
ţuire a trecutului nostru, a luptei re a conştiinţei, de formare a omu­ şi hotărîrile Congresului al Xl-lca tru asupra coexistenţei paşnice arlistice, a întregului nostru po­ voastră ; 22,(
înaintaşilor pentru existenţă şi lui nou. Pe baza acestor orientări au stabilit continuarea, cu toată între ţările cu sisteme social-eco- por în lupta pentru înfăptuirea ho- 23.00 Bijuter
nomice diferite; asigurării păcii, tărîrilor Congresului al Xl-lea, a
progresul neîntrerupt al ţării. s-a dezvoltat considerabil creaţia perseverenţa şi fermitatea, a efor­
O însemnată parte a expunerii literar-artistică, activitatea artisti­ turilor de legare strînsă a şcolii colaborării, dezarmării, dezvoltării liniei politice generale a Partidu­ M ER(
r
se ocupă de procesul edificării că educativă desfăşurată de teatre, de cercetare şi producţie. Pe aceas­ relaţiilor dintre state, relaţiilor ţă­ lui Comunist Român, de unire a c f' r
societăţii socialiste, înfăptuirea re­ cinematografie, de vastul sistem de tă cale, şcoala trebuie să asigure rii noastre cu ţările în curs de eforturilor tuturor celor ce mun­ 6.00 O
voluţiei culturale, care aii dus la aşezăminte culturale, de presă şi pregătirea tineretului pentru mun­ dezvoltare, lichidării subdezvoltării cesc pentru edificarea societăţii so­ ţii ; ~,uo Su
înflorirea artei şi culturii, la suc­ radioteleviziune etc. Conducînd că şi viaţă şi, totodată, însuşirea etc., precum şi la tradiţiile solida­ cialiste multilateral dezvoltate şi
cese remarcabile în formarea o- complexa operă de edificare a so­ celor mai noi cunoştinţe teoretice rităţii de clasă ale proletariatului înaintare a României spre comu­
mului nou. Actul istoric de la 23 cietăţii socialiste, partidul nostru •— ştiinţifice şi culturale — să dez­ român, politica consecvent interna- nism, în întreaga activitate de edu­
August 1944 — se spune, în expu­ pune pe primul plan omul, dez­ volte în rîniiul tinerilor respectul ţionalistă a partidului nostru, efor­ caţie socialistă a maselor, de ridi­
nivelului
a
care
ideologic,
lor
nere — a marcat începutul unor voltarea sa multilaterală, asigura­ şi pasiunea pentru munca concre­ turile sale pentru întărirea unită­ politic şi cultural, a tuturor
ţii mişcării comuniste şi muncito­
profunde transformări revoluţiona­ rea ridicării continue a bunăstării tă, producătoare de valori mate­ La microfo
re şi prefaceri înnoitoare în viaţa lui materiale şi spirituale, crearea riale". reşti, a forţelor progresiste, anti- membrilor societăţii noastre. A- rată ; 9,35
întregii noastre societăţi. Pe aceas­ condiţiilor pentru lărgirea orizon­ în expunere sînt, de asemenea, imperiaiiste din întreaga lume. cesteia i se adaugă în mod or­ fierbinte —
tă bază, prin realizarea unităţii tului său de cunoaştere, pentru prezentate, într-o formă concisă, O cerinţă imperioasă a timpuri­ ganic cuvîntarea rostită de tovară­ dedicate pa
clasei muncitoare şi a luptei unite manifestarea sa plenară în întrea­ dar extrem de precisă, principalele lor noastre — se subliniază în a- şul Nicolae Ceauşescu la sfîrşitul 10.30 Din \i
cu ţărănimea şi cu alte forţe so­ ga viaţă social-politică. caracteristici de bază ale patrio­ cest context în expunere — este lucrărilor Congresului, în care se­ Germană şi
Disc muzic:
ciale, s-a creat posibilitatea înfăp­ . Relevînd rezultatele amplei ac­ tismului revoluţionar, emanaţie a generalizarea în viaţa internaţio­ cretarul general al partidului a Sărăroiu ; 1
tuirii revoluţiei socialiste, a instau­ tivităţi educative desfăşurate sub gîndirii revoluţionare, realiste şi nală, în relaţiile dintre state a dat o. înaltă apreciere atît lucră­ nierilor ; 12
rării puterii muncitoreşti-ţărăneşti conducerea partidului,' tovarăşul profund patriotice a secretarului principiilor deplinei egalităţi în rilor congresului, cit şi întregii lodia popul
şi a trecerii la construcţia victo­ Nicolae Ceauşescu a criticat cu as­ general al partidului. drepturi, respectării independenţei activităţi desfăşurată pentru edu­ preferat ;
rioasă a socialismului. In acest prime unele greşeli şi lipsuri ce Amplul proces de făurire a so­ şi suveranităţii naţionale, neames­ carea multilaterală a oamenilor rice ; 12,3î
proces, clasa muncitoare şi-a de­ au existat o perioadă în activita­ cietăţii socialiste multilateral dez­ tecului în treburile interne şi avan­ muncii în toţi cei aproape 5 ani Vasile V.
monstrat cu strălucire capacitatea tea de propagandă. Unele teze voltate şi trecerea la comunism tajului reciproc, ale nerecurgerii de la adoptarea Programului ideo­ Păutza ; 1
logic.
de a construi o industrie moder­ marxist-leniniste au fost prezenta­ implică cu necesitate obiectivă la forţă şi la ameninţarea cu forţa Organele şi organizaţiile de 15.00 Clubu
Radiojurnal
nă, capacitatea de a conduce ţara te în mod dogmatic, rupte de rea­ partid din judeţul nostru între­ române. 1
şi _ de a realiza cea mai dreaptă lităţi, neluîndu-se întotdeauna în Ani fericiţi,
orînduire pe care a cunoscut-o considerare realităţile ţării noas­ prind, încă de pe acum, acţiuni tre — mu:
vreodată omenirea, asigurînd, tot­ tre, schimbările profunde survenite care să asigure studierea şi apro­ Fotbal min
fundarea expunerii şi cuvînlării
odată, punerea în valoare a bogă­ în situaţia internaţională. O seamă Mozaic mu
tovarăşului Nicolae Ceauşescu de
ţiilor naţionale, ridicarea nivelului de lipsuri s-au manifestat, de ase­ către toţi oamenii muncii, să acţione­ plaiuri rom
în Români.
de trai al poporului, consolidînd menea, în interpretarea istoriei ţă­ ze cu hotărîre pentru transpunerea Muzică pc
independenţa si suveranitatea pa­ rii noastre, în organizarea învă- voastră ; 22
triei. ţămîntului şi a vieţii culturale, în exemplară în viaţă a concluziilor 23.00 Bijut<
şi sarcinilor ce se desprind din
creaţia artistică etc. Criticînd ase­
Dezvoltarea forţelor de produc­ menea fenomene, secretarul gene­ aceste importante documente.
ţie a stimulat puternic perfecţio­ ral al partidului a indicat şi Aşa cum arăta secretarul general Ji
narea relaţiilor de producţie şi so­ căile de înlăturare a neajunsuri­ al partidului, tovarăşul Nicolae
ciale, aducînd mari schimbări în lor, de perfecţionare a conducerii Ceauşescu, în cuvîntarea rostită la 6.00 Radi
structura de clasă a societăţii, po­ activităţii de educaţie politică şi închiderea Congresului educaţiei ţii ; 8,00 S
La microb
porul nostru trecînd, pe baza is­ culturală. politice şi al culturii socialiste: „A- rată ; 9,0
toricelor documente ale Congresu­ Expunerea tovarăşului Nicolae vem şi în domeniul muncii ideo­ 9.05 Azi p
lui al Xl-lea al partidului, la fău­ Ceauşescu la Congresul educaţiei logice, al educaţiei politice şi al — muzică
rirea societăţii socialiste multila­ politice şi al culturii socialiste îşi culturii un vast program care, în dalion N
teral dezvoltate. dezvăluie puternic caracterul pro­ lumina Programului partidului, dă 10.30 Idei
Ţinînd_ în permanenţă seama de gramatic, de jalonare a activităţii o orientare clară tuturor factorilor conştiinţă ;
faptul că socialismul este rezulta­ viitoare, pentru o largă perspecti­ ce contribuie la ridicarea conştiin­ ric ; 11,0
11.05 Form
tul creaţiei conştiente a maselor, vă, şi prin aceea că stabileşte cu ţei socialiste a maselor, luminează tori pârtie
chintesenţa cuceririlor geniului li­ precizie, în chip strălucit, atît sar­ drumul măreţ al operei de formare „Eroi au 1
man, că la baza întregii opere de cinile cit şi modalităţile de trans­ Ziarul „Scînleia- în care a fost publicată expunerea tovarăşului a omului nou. Ceea ce se impune — Deva 1
făurire a noii orînduiri trebuie să punere a lor în viaţă. Liniile di­ Nicolae Ceauşescu a fost citit cu viu interes în întregul judeţ. In foto­ acum este să trecem cu toată ho- „U“ — D<
stea cele mai remarcabile realizări rectoare ale activităţii de educaţie grafie : la C.T.E. Mintia, şeful secţiei zonale de reparaţii turbine, îm­ tărîrca la organizarea corespunză­ întîlnire <
ale cunoaşterii, partidul şi statul revoluţionară, socialistă a oameni­ preună cu un grup de muncitori, citesc, intr-un moment de răgaz, expu­ toare a muncii practice în toate şi interpre
Ştiinţa la :
nostru au acordat şi acordă o aten­ lor muncii trec, în mod obligato­ nerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. sectoarele de activitate". gărelor ; 1
15.00 Telini
jurnal ; 16
cîntec : Mî
16,25 Atenc
Congresul unităţii, af omeniei şi al optimismului revoluţionar 16,45 Voci
rîrilor
Cc
politice şi a
şi Uriah K
Am avut înalta cinste de a mă tate : se aflau acolo sintetizate mi se pare că toţi vorbitorii care din ceea ce e omenesc nu mi-e excepţională însemnătate în via­ familiei. P
număra printre cei 6 500 de mun­ înseşi cugetul şi simţirea ţării. au luat cuvîntul în cele trei zile străin" — ar putea sluji drept ţa partidului şi poporului nostru". matale de
sambluri f
citori, ţărani şi intelectuali pe Am avut atunci sentimentul to­ de dezbateri, manifestîndu-şi de­ epigraf acestei expuneri care se Intr-adevăr, în ultima zi a lu­ serii. Rea
care Ţara i-a delegat să dezbată nic al certitudinii' şi încrederii că plina adeziune la ideile cuprinse constituie intr-adevăr ca un do­ crărilor, la propunerea tovarăşu­ 20.00 VatrS
şi să chibzuiască asupra unuia acel sfat — constituit intr-un sfat în expunere, au simţit nevoia fi­ cument al umanităţii noi, socia­ lui Ilie Verdeţ, membru al Comi­ şese; 20,36
dintre cele mai importante şi mai al raţiunii şi omeniei — nu va rească de a-şi exprima totodată liste, constructive, optimiste, opu­ tetului Politie Executiv, secretar mic ; 20,f
complexe procese care s-au des­ putea greşi. sentimentele care îi copleşeau şi se oricărei îngustimi, oricăror al C.C. al P.C.R., Congresul a vo­ du mnea^os
făşurat vreodată în patria noas­ N-am să uit niciodată clipa u- de a defini, de a califica, de a intoleranţe mercantile, oricăror tat într-o atmosferă de elevat en­ tr-o ora ;
tră în zbuciumata ei istorie : for­ nică în care toate ceasurile ară­ caracteriza intr-un fel acest do­ interese capitaliste, oricăror stag­ tuziasm hotărîrea de a adopta
marea omului nou, a prototipu­ tau ora nouă, aşa cum fusese cument. Cuvintele care reveneau nări ale spiritului uman, oricăror expunerea tovarăşului Nicolae VIN
lui uman al comunistului, proces hotărît, nici un minut mai de­ cel mai des în intervenţiile lor asupriri sau agresiuni asupra na­ Ceauşescu drept Program al în­
6.00 Rad
de îndelungată perspectivă şi de vreme sau mai 'tîrziu. A intrat a- erau „magistral", „magnific", „ex­ ţiunii ori a individului, a demni­ tregii activităţi viitoare a parti­ ţii ; 8,00 5
largă amplitudine prin implicaţii­ tunci în marea sală tovarăşul cepţional", aşadar adjective ex­ tăţii ori libertăţii umane. Mi-e dului şi statului, a tuturor orga­ La microf
le pe care-le presupune. Există Nicolae Ceauşescu, secretarul ge­ clamative, din sfera entuziasmu­ cu neputinţă să detaliez aici ne­ nizaţiilor de masă şi obşteşti, a rată ; 9,05
în viaţa fiecăruia cîteva — în neral al partidului şi preşedintele lui. E şi firesc pentru că, la un număratele probleme şi nuanţe organismelor educative şi .cultu- mele —
orice caz nu multe — evenimen­ României socialiste. Tot ceea ce timp atît de scurt de la rosti­ care se desprind din această ex­ ral-artistice, a întregului nostru 10,10 Aul
te care să se constiţuie ca puncte fusese aşteptare s-a destins, tot rea lui, e aproape imposibil să punere şi care merită, fiecare, popor în lupta pentru înfăptuirea — Ram o
luminoase de reper, influenţînd ceea ce fusese emoţie înăbuşită defineşti un asemenea document. un comentariu aparte. Ceea ce hotărîrilor Congresului al Xl-lea, Sănătatea
apoi întreaga sa existenţă uîte- a erupt într-o explozie de entu­ Primul impuls pe care cu toţii domină însă totul este optimismul a liniei politice generale a Parti­ ric ; 11,35
riodră. Un astfel de eveniment ziasm şi dragoste : întreaga sală, l-au simţit şi căruia dealtfel vor­ revoluţionar, încrederea în for­ dului Comunist Român, de unire haela Mih
melodia pi
va rămîne fără nici o îndoială ridicată în picioare ca un singur bitorii i-au dat glas a fost cel ţele raţiunii umane : fără a face a eforturilor tuturor celor ce preferat;
Congresul educaţiei politice şi al om, îşi ovaţiona partidul şi con­ al exclamaţiei admirative, al ui­ nici o concesie de la cuceririle muncesc pentru edificarea socie­ rice ; 12,35
culturii socialiste, reuniune is­ ducătorul său, ovaţiona omenia mirii şi stimei, restul, adică se­ noastre şi de la programele noas­ tăţii socialiste multilateral dez­ 13.00 De 1
torică, întîia de acest fel din is­ şi cutezanţa. Am avut atunci încă dimentarea, circumscrierea şi sis­ tre de perspectivă, noi, România voltate şi înaintare a României denf-club :
toria României, al cărei document una din multele revelaţii ale a- tematizarea ideilor urmînd abia erei socialiste, adresăm o che­ spre comunism, în întreaga acti­ 16,15 Piese
de bază, expunerea tovarăşului celor memorabile zile: imaginea după reluarea detaliată, cu cre­ mare la luciditate şi întindem o vitate de educaţie socialistă a toru ; 16,2;
s-a născut
Nicolae Ceauşescu, reprezintă o foarte concretă a ceea ce în­ ionul în mină, a fiecărui capitol, mină unei lumi bîntuite de an­ maselor, de ridicare a nivelului 17,20 Peni
capodoperă a ideologiei româ­ seamnă ataşamentul şi unitatea cu toată bogăţia sa de implicaţii goase, de poluare industrială şi lor ideologic, politic şi cultural, ceasta e i
neşti, o contribuţie de seamă la şi de nuanţe. E cu neputinţă să morală, de spectre, de contra­ a tuturor membrilor societăţii 18.00 Orei
îmbogăţirea creatoare a filozofiei unui popor in jurul celui ce 31 sintetizezi conţinutul unei desă- dicţii răsunătoare, de adinei drame noastre. de cîntec
călăuzeşte, a omului pe care unul
materialiste, dialectice, marxist- din vorbitorii de mai tîrziu îl de­ vîrşite sinteze, să esenţializezi sociale. Omul poate fi mai bun, Fără îndoială, însemnătatea Opinia mi
leniniste. finea „un ţăran prin obîr.şic, ceea ce reprezintă însăşi esenţa. el trebuie să fie mai bun, el tre­ Congresului e perfect previzibi­ fesională ;
N-am să uit niciodată diminea­ muncitor prin destin şi intelec­ Or, expunerea tovarăşului Nicolae buie să învingă, spunem noi. Prin lă, dar va deveni vizibilă, con­ dresa dur
zi într-o
ţa aceea înaltă şi senină de 2 tual prin pregătirea sa multilate­ Ceauşescu reprezintă tocmai o cuvintele preşedintelui ţării, ne cretizată abia acum, cînd fiecare muzicale.
iunie, cînd şiruri lungi de auto­ rală, patriot şi internaţionalist asemenea sinteză şi esenţializare adresăm lumii, proclamîndu-ne dintre noi, reluîndu-ne munca în
care aduceau delegaţii din toate neabătut, apărător al tradiţiilor a problematicii legate de edu­ convingerea că avem datoria „şă lumina noilor perspective, ne vom
colţurile unei Capitale întinerite înaintate şi înaintaş al- transfor­ caţie şi cultură, de formarea, cu facem totul pentru ca minunatele opri la un colocviu intim cu noi SIM
şi luminoase la Palatul sportu­ mărilor revoluţionare, om comu­ alte cuvinte, a omului nou, a cuceriri ale ştiinţei şi cunoaşterii înşine, scrutîndu-ne conştiinţa şi 6.00 Rai
rilor şi al culturii, înălţat în lo­ nist şi comunist de omenie". înarmării sale cu cele mai avan­ umane să servească progresului, căiitînd să răspundem cinstit în­ ţii ; 8,00
cul, parcă simbolic denumit Dea­ Ceea ce a urmat timp de cîte­ sate cuceriri ale geniului uman. bunăstării şi civilizaţiei popoa­ trebării : cum pot eu să contribui La micro
lul Piscului. Era atîta culoare în va ore, pe care nimeni nu le-a O particularitate a acestui deo­ relor, cauzei păcii şi fericirii oa­ la transpunerea în realitate a a- rată ; 9,0.'
jur şi totuşi atîta sobrietate, atîta simţit trecînd — expunerea to­ sebit doeument-program, pe care menilor pe pămînt. Astfel vom cestui grandios program ? Care mele — n
lumină de zîmbet pe chipurile varăşului Nicolae Ceauşescu — au accentuat-o şi toţi participan­ asigura promovarea unor relaţii e datoria mea concretă ? E im­ Tineri sol
oamenilor şi totuşi atîta emoţie reprezintă o piatră de hotar în ţii la dezbateri, este complexita­ noi, a unui umanism nou, care posibil ca un comunist, un om Atlas cui
reţinută, incit am avut subit re­ procesul de construcţie a socie­ tea sa, marea amplitudine şi al­ să asigure popoarelor posibilita­ de bună credinţă să nu afle României
velaţia a ceea ce înseamnă cu â- tăţii noastre socialiste. Atenţia titudine a ideilor care pătrund tea de a-şi afirma multilateral răspuns şi soluţie acestor între­ lief sonoi
12.00 Bule
devărat maturitatea unui popor susţinută, aplauzele spontane, în­ şi analizează tot ceea ce poate geniul şi forţele creatoare în- bări. însăşi datoria sa de comu­ tîlnire cu
chemat să-şi dezbată fără laşităţi, delungi, care punctau această ex­ privi aria existenţială a omului tr-un climat de prietenie şi co­ nist îl obligă să afle acest răs­ Interpreţii
fără spaime, ci lucid şi demn, punere, dovedeau caracterul ei is­ României socialiste de azi, trăitor laborare". puns şi această soluţie. Pentru a inia la zi
propriul destin. toric încă de pe cînd ea se rostea într-o tară liberă, suverană şi in­ Intr-un recent articol din ajunge aici însă, întîia sa aspi­ sile Ves<
Martdy ;
N-am să uit niciodată sala a- sub ochii miilor de delegaţi, în dependentă, hotărită să-şi apere „Scînteia" se arăta că „prin sem­ raţie trebuie să fie aceea de a 15.00 Mer
se putea numi el însuşi un om
ceea imensă, în care 6 500 de auzul milioanelor de telespecta­ cuceririle revoluţionare şi inde­ nificaţia tematicii, prin suprema nou, cinstit, liber şi demn, care diojurnal
inimi în aşteptare băteau ca una tori şi radioascullători. Vedeam pendenţa împotriva oricui, dar valoare umanistă a problemelor să poată privi deschis, oricînd, în ding ; 18,
singură. Am avut atunci senti­ şi auzeam cum se conturează un trăitor în acelaşi timp şi pe o înscrise pe ordinea de zi, prin ochii oricărui semen al său şi in taica ror
mentul cu totul nou că bătea impunător corp teoretic, indiso­ planetă frămîntată, fulgerată de caracterul atotcuprinzător şi an­ primul rînd în ochii patriei sale. manţe ; î
Gherla; :
acolo însăşi inima generoasă, pu­ lubil legat de viaţă, de practică, grave contradicţii şi primejdii so­ vergura participării, ca şi prin sa du mm
ternică şi tînără a întregii ţări. un excepţional document, o nouă ciale, de care el nu poate face perspectivele pe care Ie-a crista­ RADU CIOBANU jurnal ; 2
Un murmur potolit şi calm, o at­ cartă-program de perspectivă a abstracţie. Celebra maximă a lui lizat, Congresul educaţiei politice membru al Uniunii Scriitorilor rilor.
mosferă de siguranţă şi gravi­ României socialiste. Semnificativ Terentius — „Sînt om şi nimic şi culturii socialiste a dobîndit o din R.S. România