Page 11 - Drumul_socialismului_1976_06
P. 11
DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6118 © MARTI, 8 IUNIE 1976 Pag. 3
ngajare fermă, revoluţionară, pentru transpuner
în viaţă a vastului program consacrat ridicării
conştiinţei socialiste, făuririi omului nou
chere sintetică de excepţie în stră crelarului general al partidului rosti singur exemplu: modul in care e-
REZULTATUL CEL MAI lucita expunere a secretarului ge tă in faţa reprezentanţilor noştri la levii participă la realizarea exem
neral al partidului — vast program Congres, in faţa întregului partid şi GÎNDURILE NOASTRE,
CONVINGĂTOR AL EDUCAŢIEI de formare a omului nou, construc popor. plară a planului de producţie, plan ÎMBRĂCATE ÎN HAINA
care a fost an de an tot mai mobi
— PARTICIPAREA CU tor conştient ai socialismului şi co lizator. O cifră este, cred, edifica
munismului. PETRU PUŞCAŞ SLOVELOR, SĂ LE DĂRUIM
DRAGOSTE, CU CONVINGERE, toare : din planul eelor 450 000 lei, PATRIEI, PARTIDULUI SI
şl
ferme
Cuvinte
secretar al Comitetului
LA MUNCĂ devărat revoluţionar dirze, de a- municipal Petroşani al U.T.C. prevăzuţi pentru 1976, elevii noştri POPORULUI !
şi
patriot,
neclintit în cuget şi acţiune, au ca au realizat pină acum invăţînd-mun-
cind şi muncind-invăţind peste 410 001
racterizat lupta poporului nostru lei. Mărturisesc că experienţa ani
La Congresul educaţiei politice şi al pentru afirmarea sa naţională şl Am urmărit cu un deosebit inte
culturii socialiste s-au enunţat multe demnă, au prefigurat chipul omu OAMENII ADEVĂRAŢI SE lor trecuţi, cunoaşterea capacităţii, res şi cu adîncă emoţie lucrările
idei de valoare pentru orientarea lui de mîine al ţării, dar şi al FORMEAZĂ Şl SE CĂLESC LA dăruirii, entuziasmului eievilor im] Congresului educaţiei politice şi al cul
dau şi garanţia depăşirii lui.
activităţii de formare a conştiinţei unei lumi mai bune şi mai drepte. Cifra enunţată spune poate mai turii socialiste şi in mod special ex
socialiste. Expunerea secretarului ge Pătruns de asemenea sentimente, SCOALĂ MUNCII punerea t o v a r ă ş u l u i Nicolae
neral al partidului a direcţionat cu nu poţi să nu te opreşti adine asu puţin. Mult spune, insă, valoarea c- Ceauşescu, secretarul general al
claritate sarcinile noastre, ale tu pra propriei taie activităţi, ca mem ducativă a cultului muncii iniţiat de partidului nostru, amplu şi istoric
Educaţia socialistă nu este şi nu
turor in domeniul educaţiei, al for bru al acestei societăţi, ca membru poate fi concepută în afara muncii, partid în şcoală şi care, în unitatea document programatic pentru viaţa
noastră dă roade viabile.
mării conştiinţei socialiste. Se des al partidului comunist, ca producă a efortului fizic şi intelectual de in Locul important pe care atit de cu- politică, socială şi culturală a Româ
prinde pregnant, ca, un adevărat fir tor şi beneficiar al- bunurilor socie struire, de autoperfecţionare şi au- prinzătoarea expunere a tovarăşului niei, de o excepţională însemnătate
roşu faptul că nu există educaţie tăţii socialiste. Evenimentele politice pentru existenţa spirituală a patriei
socialistă in afara muncii, societa de seamă ale acestui an ne-au sti todepăşire ca individ şi colectivitate. Nicolae Ceauşescu l-a dat şcolii no noastre.
tea pe care vrem să o construim fi mulat la o muncă angajată, care a Munca la temperatura înaltă a fur obligă şi mai mult în educarea ele In calitate de cetăţean, de om al
nalelor şi cubilourilor, în turnători
ind o societate a oamenilor muncii. dat rezultate dintre cele mai bune. ile de lingotiere, cilindri şi piese me vilor în spiritul muncii creatoare. muncii şl de scriitor, îmi exprim
Orientările date ne sint ghid şi în
Pot să afirm că în colectivul de ‘ Pină în prezent am depăşit cu 15 totala adeziune şi deplinul acord
pe platformele oţelârillor de la Hu capele planul la efective bovine pre canice, Ia cocserie, în toate com demn, iar măsurile pe care le-am faţă de înţeleaptă politică internă şi
nedoara asemenea conştiinţe formate văzut pentru sfîrşitui anului; la lap partimentele de activitate ale I.V. luat de pe acum pentru noul an de externă a partidului şi statului nos
învăţămînt ne asigură o instruire şi
în procesul muncii se numără cu te de vacă marfă planul la zl este Călam educă, creşte şi formează oa educare superioară a elevilor. tru, faţă de justeţea, clarviziunea şi
miile. Schimbul nostru a ocupat şi depăşit c.u 22 000 litri, iar Ia produc meni cu temeinică pregătire profe Noul an de învăţămînt va în profunzimea ideilor directoare cu
sională şi politică, ii maturizează în
în luna trecută un loc printre frun ţia pe cap de vacă cu 224 litri. De prinse in magistrala expunere, al
taşii combinatului, atît la producţie asemenea, am depăşit cifra anuală gindire şi in exercitarea profesiunii, cepe in condiţiile în care numă cărei ecou va stărui necontenit in
cit şi la calitatea ci, la economiile de plan, la efectivul de ovine, cu in ridicarea măiestriei şi, conştiinţei rul sălilor de clasă, al laboratoarelor conştiinţa fiecăruia dintre noi.
cu care am realizat-o. Eu cred că 200 şi am realizat lucrările de sezon profesionale, ridică ndi generaţii de şi cabinetelor din şcoala noastră se Ca scriitor şi ca secretar al cena
muncitori Înaintaţi, constructori pri
materializarea conştiinţei socialiste la toate culturile prăşitoare — po cepuţi,. conştienţi şi responsabili ai va tripla, spaţiul destinat cazării elevi clului literar „Flacăra" din Hune
are cel mai convingător rezultat în rumb, sfeclă şi cartofi. lor se va dubla, iar numărul atelierc- doara, sînt convins că întreaga noas
roadele muncii făcute cu convingere Dacă mi-aş analiza propria acti- noii orînduiri De aceea acordăm o Ior-şcoală va spori cu incă cinci. Ne tră putere de creaţie, întregul nos
şi cu tragere de inimă. Aşa am gîri- yitate de preşedinte şi a cooperati mare atenţie educării oamenilor prin propunem, de asemenea, să sporim tru talent, izvorăsc din acest pămînt
dit eu totdeauna şi aşa m-am stră vei ce o conduc, cu toate rezulta muncă şi pentru muncă. întreaga eficienta procesului instructiv-educa- românesc şi de aceea toate gindu-
duit să-i fac şi pe alţii să gîndească. tele bune înregistrate pină acum, voi activitate poliiico-educativă şi cultu tiv atît prin perfecţionarea tehnolo rile noastre, îmbrăcînd haina slove
Raporturile noastre cu societatea spune totuşi că simt îndemnul, că rală de masă ce se desfăşoară în giei didactice cit şi a metodicii pre lor, le dăruim patriei, partidului,
trebuie să fie raporturi bazate pe e de datoria noastră, a producăto întreprinderea noastră de către co dării obiectelor de invătămînt. No poporului nostru, cauzei socialismu
echitate. Societatea ne dă mult, să-i rilor agricoli, să facem mai mult. mitetele de secţie şi grupele sindi propunem să ridicăm valenţele edu lui şi comunismului.
dăm tot mult, prin munca noastră, Rezultatele noastre puteau fi şi mai cale, irapreună cu comitetele şi or- cative ale întregii noastre activităţi. Din acest colţ de ţară al Hune
pentru că o facem pentru noi. în- bune şi sint convins că le vom Îm organizaţiile U.T.C., are drept tel e- Aşa după cum s-a subliniat în ma doarei flăcărilor şi trandafirilor,
ţelegiiul această necesitate, făcînd şi bunătăţi, că vom face totul pentru ducarea oamenilor în spiritul atitu rele forum al spiritualităţii româ ne-am deschis larg aripile creaţiei,
pq alţii să o înţeleagă, mobilizăm a răspunde cu întreaga noastră pu dinii noi, înaintate faţă de muncă, neşti, vom continua cu perseverenţă năzuind intr-un zbor tot mai cu
de fapt oamonii la obţinerea unor tere de muncă la chemările şi ape al colectivismului şi întrajutorării procesul integrării şcolii cu produc prinzător. Cei 20 de ani de activita
rezultate bune ui producţie, rezulta lurile vibrante adresate conştiinţelor tovărăşeşti, al principiilor eticii şi ţia, al modernizării şi nerfectionării te literară neîntreruptă a cenaclu
te pe măsura titlului de Erou al echităţii socialiste. lui, eliminînd tot ce e învechit, lu- lui nostru sint chemaţi să de r
Muncii Socialiste pe care combina pună mărturie pentru tot ce am în
tul nostru îl poartă cu cinste şi r deplinit şi pentru toate datoriile pc
onoare. \ „Congresul nostru a constituit o nouă şi puter care încă le mai avem. Timpul şi
conştiinţa semenilor vor măsura nă
ILIE MOTOIîGA \ nică manifestare a justeţei politicii revoluţionare, torice înaintate, progresiste ale poporului nostru, zuinţa noastră, prezenţa noastră in
turnător sef Ia O.S.M. II precum şi al abnegaţiei fiecărui cetăţean în mun tegrată firesc în spiritualitatea Ro
din C.S.H. \ materialist-dialectice şi istorice a partidului nostru. ca şi lupta pentru propăşirea patriei noastre, pen mâniei socialiste şi izvorînd din a-
A fost relevată, pe bună dreptate, necesitatea in tru apărarea intereselor ei vitale, a libertăţii, su ceasta.
De aceea, angajindu-ne de a tra
\ tensificării educaţiei maselor în spiritul patriotis veranităţii şi integrităţii Republicii Socialiste duce în fapt, prin scrisul şi activi
\ mului socialist, al respectului pentru tradiţiile is România". tatea noastră, luminoasele indicaţii
REALIZAREA EXEMPLARĂ A i cuprinse în expunerea tovarăşului
SARCINILOR DE PLAN — O NICOLAE CEAUŞESCU Nicolae Ceauşescu şi în documen
tele Congresului, şi hotărîţi să adu
PROBLEMĂ DE CONŞTIINŢĂ \ (Din cuvîntarea rostită la încheierea lucrărilor Con cem contribuţia noastră la realiza
POLITICĂ gresului educaţiei politice şi al culturii socialiste). rea măreţei Epopei naţionale, închi
\_____ ___.1 năm de aici, din Hunedoara mereu
prezentă pe coordonatele, socialismu
Pe lingă multe alte sarcini prio lui, gîndurile şi sentimentele noastre
ritare aduse in atenţie de primul de Ia tribuna înaltului ' forum poli în întreprinderea noastră am a- îndti-ne ca emblemă de acţiune in României socialiste şi partidului, fă
tico-educativ al ţării, de către ce)
Congres al educaţiei politice şi al mai iubit fiu al poporului, alesul cordat şi acordăm atenţie nu numai struirea şi educarea tineretului in ră de care strălucirea de azi a Hu
culturii socialiste, de expunerea ma nostru in fruntea partidului şi sta realizării unei producţii de calitate, cultul dătător de energie şi viaţă, al nedoarei nu ar fi putut exista, fără
gistrală a t o v a r ă ş u l u i Nicolae tului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. ci şi formării unor oameni de cali muncii. de care însuşi viitorul nostru nu
Ceauşescu, secretarul general al par tate — aşa cum ne-a cerut tovară Prof. BOGDAN PORAICU s-ar putea concepe.
tidului nostru, este şi întărirea ro şul Nicolae Ceauşescu, cu prilejui directorul Grupului şcolar
lului şi răspunderii organelor şi or GHEORGHE PHIP vizitelor făcute în judeţul nostru. minier Deva NECULAI CHIRICA
ganizaţiilor de partid în conducerea preşedintele C.A.P. Folosim în acest scop toate mij membru al Uniunii Scriitorilor
întregii activităţi politico-ideologice Silvaşu de Jos loacele: brigada de producţie şi e- din R.S. România,
şi cultural-educative, de formare a ducaţie socialistă, clubul muncito secretar al Cenaclului literar
omului nou, cu o înaltă conştiinţă resc, munca cu cartea şi filmul, ex „Flacăra" Hunedoara
şi răspundere în muncă. punerile, informările etc. Nicolae VOM SĂDI ÎN INIMI FIORUL
expunerea
în
tovarăşului
La noi, la Termocentrala de la TINERETULUI UN Ceauşescu Ia Congresul educaţiei po CALD AL SENTIMENTULUI
Mintia, conştiinţa are o însemnătate IDEAL CLAR DE VIATĂ — litice şi al culturii socialiste — docu
cu totul aparte în munca fiecărui IDEALUL COMUNIST ! ment de înaltă valoare teoretică şi PATRIOTIC PENTRU CREŞTEREA SPIRITULUI
energctician. Aceasta ne-a făcut să practică, program concret de acţiu REVOLUŢIONAR, COMBATIV
lansăm, cu cîtăva vreme in urmă, i- ne pentru întreaga activitatea de e- AL SPECTACOLELOR
niţiativa: „La pupitrul de comandă ducarc socialistă a maselor, de for îndemnul pe care cei mai iubit
Acum, cind aştern aceste rînduri
— conştiinţa socialistă!". Ea a dat pentru ziarul nostru judeţean, rai mare a omului nou — se arată că: fiu al poporului, primul bărbat al
şi dă roade bune, s-a generalizat la duri care aş vrea să poată duce cu „In cadrul tuturor unităţilor econo patriei noastre socialiste, l-a adresat Mă număr printre cei peste 400 000
■soaţe locurile de muncă. Comunişti ele cît mai mult din ceea ce gindesc mice şi sociale trebuie să asigurăm pionierilor ţării în cuvîntul de în de artişti amatori din ţara noastră,
ca Alexandru Itaţiu, Petru Popa, Pe îmbinarea armonioasă a producţiei cheiere a lucrărilor istoricului fo care sîrguim în timpul nostru liber
tru Debreţin, Ioan Şandru, Stelian şi simt pentru cele ascultate şi vă cu educaţia, a muncii cu organiza rum al conştiinţei socialiste a înflă pentru păstrarea şi promovarea tra
zute Ia televizor în zilele Congresu
Ene, Virgil Tătăhuia şi mulţi alţii lui educaţiei politice şi al culturii so rea plăcută şi educativă a timpului cărat şi inimile zecilor de mii de diţiilor multiseculare, a artei şi cul
sint de-a cum pilde în faţa tovară cialiste, am subliniat şi extras pe liber,, făcînd din întreprinderile şi purtători ai cravatelor roşii cu tri turii socialiste şi răspîndirea ei în
şilor de muncă, atît pentru modul hîrtie indicaţiile şi sarcinile pe care instituţiile noastre puternice centre color de pe meleagurile noastre hu- mase, pentru îmbogăţirea vieţii spi
cum înţeleg să-şi îndeplinească sar de formare a omului nou, cu un nedorene. Le-a înflăcărat, le-a îna rituale a oamenilor muncii dc la o-
cinile de producţie, cit şi în ceea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre larg orizont de cultură, cu o înaltă ripat, iar pe noi, cei care ne ocu raşe şi sate, pentru formarea con
ce priveşte comportarea în societate, tarul general al partidului, le-a pus conştiinţă socialistă". Vom milita cu păm de educaţia comunistă, patrio ştiinţei socialiste, a trăsăturilor mo-
în faţa uteciştilor ţării. Orientările,
in viaţa de familie. Firesc, aşa cum toate forţele pentru a înfăptui aces tică şi revoluţionară a pionierilor — ral-polilice ale omului nou. Pentru
sublinia şi t o v a r ă ş u l Nicolae ideile cuprinse în strălucita expu te sarcini. ne-a angajat. Impresionaţi de mul noi, ca şi pentru toţi locuitorii pa
Ceauşescu în cuvîntul de închidere nere a secretarului nostru general titudinea copleşitoare a problematicii triei, primul Congres al educaţiei
şi
a lucrărilor Congresului, conştiinţa constituie un de nou profunde inestima abordate în expunerea-program a se politice şi al culturii socialiste repre
bil
învă
izvor
înaintată se vede cel mai bine în ţăminte pentru noi, dai* şi o nouă GHEORGHE ŞTEFAN cretarului general al partidului, zintă un eveniment de mare însem
felul cum ne îndeplinim îndatoririle preşedintele ne-am dat seama cît de mare şi de nătate istorică in viaţa politică, în
la locul nostru jăe muncă al fiecă şi grăitoare dovadă a grijii pe care comitetului sindicatului responsabilă ne este sarcina de for existenţa spirituală românească. De
ruia. Pe 5 luni, termocentrala noas o poartă partidul, personal tovară de Ia I.V. Călan mare a conştiinţei înaintate a tine aceea, doresc să exprim pe această
tră şi-a realizat planul in procent şul Nicolae Ceauşescu, creşterii şi rilor încă de la vîrsta fragedă a co cale în numele meu şi al colegilor
de 102,73 la sută. Este un indiciu că educării demne, sănătoase a tine pilăriei. adeziunea fără rezerve la remarca
lucrătorii de la noi înţeleg să-şi fa retului patriei. Nu mă voi opri la ceea ce a în bila bogăţie de idei din expunerea
că datoria cu cinste. Dar am greşi La noi, în Valea Jiului avem re CULTUL MUNCII VA FI semnat şi înseamnă aceasta în mun conducătorului destinelor partidului
spunind că am făcut tot ce trebuia, zultate bune în muncă, marea ma EMBLEMA MODELĂRII SI ca dc educare a pionierilor, ci la şi ţării, t o v a r ă ş u l u i Nicolae
n-ar fi ' în spiritul eticii comuniste joritate a tinerilor mineri, prepara ceea ce dorim să întreprindem — şi Ceauşescu, faţă de contribuţia sa de
tori, constructori au încredinţat un
acest lucru. De aceea, ne propunem INSTRUIRI! ELEVILOR nepreţuit la îmbogăţirea tezaurului
în primul rînd să îmbunătăţim con mandat bogat în succese reprezen ne angajăm să o facem — pentru teoretic al marxism-leninismului, ad
ca dragostea faţă de patria noastră
ţinutul şi puterea educativă a adu tanţilor care au participat la primul neasemuit de frumoasă, faţă de po miraţia şi recunoştinţa faţă de mun
nărilor generale de partid. Să pu Congres al educaţiei politice şi al cul Pentru slujitorii şcolii, cei care ca sa pusă în slujba împlinirii celor
nem în dezbaterea comuniştilor ce turii socialiste. De pildă, organizaţi prin natura muncii sînlem chemaţi porul ei harnic, cinstit şi drept, fa mai cutezătoare idealuri pe care le-a
ţă de partidul făurar al destinului
le mai arzătoare probleme de care ile de tineret de la E.M. Petrila — să modelăm conştiinţe, evenimentul nou al ţării să înflorească in inimi cultivat vreodată pămîntul nostru
ne mai lovim, cum ar fi: utilizarea secretar Eugen Cosman. E.M. Lupe211 politic care a marcat. începutul a- de la cea mai fragedă vîrstă. Ne-am strămoşesc.
mai eficientă a timpului de lucru, — secretar Gheorglie Goleanu, E.M. cestei veri — eveniment inaugurat propus un program vast de acţiuni Casa de cultură din Deva, edifi
organizarea mai bună a muncii, Uricani — secretar Vasile Damiau, de strălucita expunere-program a to ciul înălţat nu de mult, dovadă a
creşterea productivităţii, valorificarea Preparaţia cărbunelui Lupeni •— se varăşului Nicolae Ceauşescu — are cu care vom întâmpina evenimentele grijii partidului şi statului nostru
superioară a gindirii şi creativităţii cretar Ioan Pascu, şantierul nr. 1 o importantă covîrşitoare. Prin pro mari ale ţării: centenarul indepen pentru dezvoltarea spirituală a tu
denţei de stat a României, aniver
tehnice şi ştiinţifice, multe altele. Petroşani — secretar ioan Simina, şi funzimea viziunii teoretice desprinsă sarea a 30 de ani de la proclamarea turor localităţilor ţării, a devenit în
Ne propunem, ca în lumina indica multe altele, obţin cu regularitate dintr-o cunoaştere pătrunzătoare a Republicii, comemorarea a 70 de ani scurt timp centrul principalelor e-
succese remarcabile în producţie, îsi
ţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, realităţii, prin tezele de excepţională venimento cultural-artislice din viaţa
asemenea probleme să nu le dezba depăşesc sarcinile şi angajamentele însemnătate, prin contribuţia de e- de la răscoala de la 1907... Acţiunile străvechii noastre aşezări. Aici, con-
cu caracter de masă cum sînt întîl-
tem doar sub aspect economic, de asumate. Aici. zic eu, se reflectă o senţă adusă la dezvoltarea marxis nirile cu activişti de partid, cu tinuînd şi dezvoltînd tradiţiile artei
producţie, ci şi politic, educativ, să bună parte din nivelul de educaţie mului, secretarul general al partidu muncitori fruntaşi, veterani de răz hunedorene, noi, artiştii amatori
facem din ele probleme de conşti şi de conştiinţă al minerilor utecişti, lui nostru ne-a dat la acest prim desfăşurăm o cuprinzătoare şi acti
inţă pentru comunişti, pentru toţi al celorlalţi lucrători. în acelaşi timp, Congres al educaţiei politice şi aî cul boi sub genericul „Eroism cotidian", vă mişcare artistică. Dar, aşa cum
lucrătorii. ne confruntăm cu o serie de nea turii socialiste un document progra excursiile şi vizitele la muzee, locuri reiese din magistrala expunere a se
junsuri. Nu toţi tinerii au înţeles şi monumente istorice „România —
nostru general, tovarăşul
DOREL MALEA să se integreze plenar în activita matic care ne va fi ghid preţios în vatră de eroi" şi „Presăraţi pe-a lor cretarului Ceauşescu, obiectivele care
Nicolae
responsabila noastră muncă de for
secretarul comitetului dc partid tea productivă, unii nu-şi realizează mare a tinerei generaţii. morminte ale laurilor foi", concursuri stau în cincinalul 1976—1980 în faţa
de la C.T.E. Mintia normele de lucru, mai întîrzie şi gen „Cine ştie, cîştigă" „Eroi au judeţului nostru impun o orientare
lipsesc nemotivat de la program. Politica justă a partidului, care fost, eroi sînt încă\‘, valorificarea
Toate aceste lipsuri şi deficienţe consideră şcoala ca principal factor tezaurului folcloric şi etnografic şi mai fermă a eforturilor noastre
sînt urmare şi a inconsecvenţei în de cultură şi civilizaţie, a ridicat „Căutătorii de comori", acţiuni de pentru sprijinirea colectivelor de
munca politico-ideologică şi dc învăţământul nostru pe trepte nebă- pregătire pentru apărarea patriei „Să muncă în strădanie, la perseverenţă,
VIBRANT ÎNDEMN LA MUNCĂ educaţie pe care . am desfăşurat-o. nuite, depăşindu-se concepţii care fii partidului brav oştean", recita pentru îndeplinirea exemplară a
planului la toţi indicatorii, la întă
nu au ţinut seama de tradiţie şi ex
SUSŢINUTĂ De multe ori am aşteptat săli pline perienţa şcolii româneşti mai ales luri de poezie patriotică şi revolu rirea ordinii şi disciplinei în pro
ţionară „Partidului, inima şi gindul",
pentru a organiza, ceva instructiv şi
educativ pentru timpul liber al ufce- în ce priveşte legarea procesului in acţiuni patriotice de înfrumuseţare ducţie, la creşterea responsabilităţii
ciştilor noştri; nu am acordat aten structiv-educativ cu practica, cu pro depline si a iniţiativei fiecărui om
Greu voi găsi cuvintele prin care ţie unor forme simple dar eficiente ducţia. Or, şcoala noastră nouă are a şcolilor şi localităţilor „Ziditori de al muncii în profesia sa. Va trebui
să-mi pot reda simţămintele de ca ale muncii educative la căminele de sarcina să formeze oameni pentru ţară", le vom organiza în aşa fel deci să acţionăm mai ferm pentru
re am fost pătruns ascultând ex nefamilişli, cluburi etc., multe pro care munca trebuie să devină o ne ca ele să contribuie Ia dezvoltarea ridicarea nivelului artistic, interpre
punerea t o v a r ă ş u l u i Nicolae grame n-au avut atractivitatea şi in cesitate vitală. Şi fiindcă reprezint tativ, pentru creşterea spiritului re
Ceauşescu la Congresul educaţiei po fluenţa scontată. o unitate de învăţămînt hunedorea- în rîndul pionierilor şi şcolarilor a voluţionar, combativ al spectacolelor
litice şi al culturii socialiste. întrea Nu aş putea spune acum, în cîteva nă cu profil industrial — născută înaltelor sentimente şi convingeri dc noastre, al tuturor acţiunilor cultu
ga atmosferă de entuziasm şi an rînduri, ce ne propunem să facem. din însăşi politica partidului de in dragoste faţă de patrie şi partid, la ral-educative.
gajare comunistă care a dominat Ceea ce pot să afirm cu toată cer tegrare a învăţământului cu produc educarea lor in spirit revoluţionar. IOAN TURDEANU
lunile premergătoare deschiderii lu titudinea este că tinerii mineri ai ţia şi cercetarea — pot afirma că mecanic la S.U.T. Deva,
crărilor congresului, precum şi toate Văii Jiului, alături de tinerii patriei, activitatea practică a avut şi are va Prof. GHEORGHE BOCŞERI membru ăl formaţiei de dansuri
acţiunile politico-educative ce au a- simt, trăiesc si sînt hotărîţi să în lori morale impresionante H for de pe lînga Casa de cultură
vut loc în pregătirea Congresului au făptuiască neabătut indicaţiile cu marea şi pregătirea pentru viată a instructor la Consiliul judeţean
primit o încununare şi o îmnănun- prinse în strălucita expunere a se- tinerei generaţii. Doresc să dau un al Organizaţiei pionierilor din Deva