Page 12 - Drumul_socialismului_1976_06

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI ®

La I.M. Hunedoara Investiţiile — la termen, di
La e.m. Certej Randamente sporite

Reducerea cheltuielilor de producţie —
fiecare unitate producţie Şantierul 1 Deva : construite
sarcină primordială
si formaţie de lucru La întreprinderea minieră Hu­ mensionate au fost înlocuite. Ne de pian şi angajamente mo
nedoara, in primul trimestru, s-a stă în atenţie şi extinderea meto­
La Consfătuirea de lucru de la cantităţi sporite de minereu de eît înregistrat o depăşire însemnată a delor de exploatare cu consum re­ Cum acţionează pentru realizar
C.C. al P.C.K. din 12—13 mai a.c., mai bună calitate. Şi in această di­ cheltuielilor planificate la 1000 lei dus de lemn.
tovarăşul Nicolae Ceauşescu a sub­ recţie s-au obţinut realizări bune. producţie marfă. Cunoscînd cau­ Stoica Stan, contabil şef: „Un
liniat, din nou, rolul decisiv al pro­ Aceasta o reflectă faptul că s-au zele care au generat această situa­ accent deosebit punem pe creşte­
ductivităţii muncii in asigurarea di­ primit bonificaţii de peste 50 000 lei ţie, consiliul oamenilor muncii a rea răspunderii tuturor formaţiilor In cadrul planului de locuinţe pe popular ju
namismului economic şi în sporirea pentru depăşirea conţinutului de me­ stabilit un program concret de mă­ de muncă faţă de calitatea mine­ acest an şi al angajamentelor Con­ mai ridică
eficienţei întregii activităţi. La E.M. tal în concentratul expediat uzine­ suri vizînd îmbunătăţirea rezulta­ reului. In primul trimestru, îndeo­ siliului popular judeţean referitoa­ relări cu
Certej, consiliul oamenilor muncii, lor metalurgice. re la predarea cu 20 de zile mai combustibil
organizaţia de partid, de sindicat şi Au merite deosebite în obţinerea telor la indicatorii de eficientă e- sebi de la E.M. Teliuc, s-au trans­ aproviziona
a U.T.C., cu sprijinul comitetului de rezultate bune în creşterea pro­ conomică. Ca urmare, în lunile a- portat mari cantităţi de steril, ceea devreme a 200 apartamente, pre­
comunal de partid, au elaborat, pe ductivităţii muncii şi reducerea chel­ prilie şi mai a.c., cheltuielile s-au ce a atras după sine şi depăşirea cum şi a altor obiective social-cul- Şi, totuş
baza sarcinilor puse de Congresul al tuielilor materiale brigăzile de mi­ redus ou circa 30 lei la 1 000 iei cheltuielilor. Ială de ce insistăm lurale, colectivul Şantierului nr. 1 neri GJieo
Xl-lea al partidului in faţa indus­ neri de la producţie, conduse de co­ producţie marfă faţă de ni­ pe organizarea mai judicioasă a din Deva al T.C. Hunedoara are Pirvu.^r
triei extractive, un program de ac­ muniştii Ion Covaci, Gheorghe Coli- velul înregistrat în primele trei muncii în cadrul tuturor formaţii­ obligaţii importante ca pondere. Vi­ din r ;
ţiune care să ducă la creşterea ran­ şar, Ion Segneanu, Cornel Ştef, bri­ luni ale anului. Care sînt princi­ lor, avînd ca obiectiv principal în zita la numeroasele sale puncte de tîmţ ..«ei
damentelor, realizarea unui volum gada de tineret condusă de Constan­ lucru, pe timp frumos sau chiar vezeni (ati
sporit de producţie cu cheltuieli eît tin Ciobanu, de la înaintări, brigada palele direcţii de acţiune ? întrecerea socialistă înlăturarea re­ in zilele cu precipitaţii, arătă că, micilate ir
mai mici şi obţinerea, pe această lui Luca Motorga, de la mina Boc­ Ing. I-’lorin Lupei, şeful biroului buturilor şi revitalizarea iniţiati­
bază, a unei eficienţa eît mai ridi­ şa, brigăzile de la înaintări conduse tehnic : „Pentru îmbunătăţirea ex­ vei „Nici un vagonet de minereu in general, se munceşte intens, pe golurilor îi
cate a întregii activităţi economice. de Marton Ferencz, loan Neagu, tracţiei metalului, cu implicaţii di­ rebutat“. tot parcursul programului şi cu în­ sea, ţoavă,
— Avîndu-se în vedere cei doi fac­ Martin Drumar, de la sectorul I, recte asupra cheltuielilor, am tre­ Ing. Vaier Almăşan, director leh- treaga dotare." Examinînd însă rea­ alte maleri
tori de bază ai sporirii volumului cele conduse de Gheorghe Marian, cut la experimentarea unui sepa­ nic-producţie : „Avem în vedere lizările obţinute, valorice şi fizice, încurcă fii
producţiei — creşterea numărului de Dragomir şi Axente Tâmaş, de la rator electromagnetic. De aseme­ şi alte măsuri care influenţează di­ constatarea nu este lot aşa do fa­ nu oază pr<
muncitori productivi şi a producti­ mina Vorţa. Fruntaşe pe exploatare nea, este în curs de execuţie un rect reducerea cheltuielilor. Este vorabilă. Pc 5 luni sarcinile valo­ Colcctivu
vităţii muncii — noi am acţionat, sînt colectivele minelor Bocşa, Vor­ nou tip de arzător central cu fla­ vorba de extinderea metodelor de rice aferente perioadei au fost În­ făşoară act
ne spunea tovarăşul loan Stăncules- ţa, sectorul I Certej şi sectorul II cără reglabilă, care va asigura îm­ mare productivitate la E.M. Ghe- deplinite — după ultimele date de lucru,
cu, inginerul şef cu producţia, po­ Sâcărimb, precum şi secţiile de su­ existente la şantier — in proporţie dar nu ar
trivit specificului activităţii noastre, prafaţă: uzina de preparare, atelie­ bunătăţirea procesului de prăjire. lar şi introducerea susţinerii me­ esenţiale i
în următoarele direcţii principale : rul mecanic şi funicular. Concomitent facem reproiectarea talice recuperabile. Experimentări­ de circa 91 la sută. Şi la predări
promovarea largă a unor tehnologii — Aceste realizări — ne spunea tehnologiei de reparare a cuptoa­ le făcute au dovedit că e posibil startul pe 5 luni, de 320 (unele in din plin e
şi metode modeme de exploatare ; ing. I. Stânculescu — nu ne satisfac. relor de prăjire, precum şi unele să ajungem la 10—12 tone pe post curs dc predare) nu poate fi con­ tării. Aşa
introducerea şi extinderea mecani­ Sîntem departe de ceea ce trebuie modificări pe fluxul de producţie şi la scăderea cu 20 la sută a con­ siderat liniştitor întrucit sarcinile put, se dej
zării ; organizarea mai bună a pro­ şi putem da. Am depus şi depunem (îndeosebi la treapta a treiâ de sfă- sumului de lemn de mină. Râmîne anuale sint însemnate. tivitale ini
ducţiei şi a muncii pentru a putea eforturi pentru a spori volumul pro­ rîmare). însă să rezolvăm problema ram­ şi pe ploa
utiliza în mod eficient capacităţile ducţiei pe calea creşterii tot mai Un alt grup de probleme ce le bleierii golurilor. Totodată, ne Discutînd cu constructorul şi cu lucrează f
de producţie şi forţa de muncă ; accentuate a productivităţii muncii, beneficiarul se desprind cîteva stări
calificarea şi ridicarea gradului de acordînd în continuare atenţie cali­ avem de rezolvat priveşte elabora­ preocupăm de valorificarea supe­ de lucruri şi dc intenţii demne de montori, f
pregătire şi instruire profesională şi ficării şi specializării oamenilor (a- rea unor noi norme de consum cu rioară şi eficientă a minereurilor relevat. mozaicari
politică a oamenilor ; asigurarea a- nul acesta au fost calificaţi, prin motivare tehnică. Faţă de 48, cîte nemetalifere". cum sint
sistenţei tehnice în toate schimbu­ cursuri de scurtă durată, 80 mineri, au fost pînă acum, vom extinde Sînt de apreciat eforturile ce se — Lotul nostru, lotul nr. 11 — Parcau, Ioi
rile ; aprovizionarea ritmică cu ma­ 100 ajutori mineri, 80 artificieri, pre­ normarea la 105 repere, ajungînd depun la I.M. Hunedoara în pri­ spuriea tovarăşul Petru Colda — sc. Ion Er
teriale şi scule a tuturor locurilor cum şi 40 preparatori şi laboranţi), să avem normat 95 la sulă din vinţa reducerii cheltuielilor. .Se ce­ şi-a făcut planul dublu, cum s-ar tri, tehnici
de muncă; întreţinerea, exploatarea extinderea mecanizării la încărcat consumul valoric. Consumurile vor re acţionat însă energic, în spiritul spune : arp avut prevăzute 120 a- înălţat edi
si folosirea raţională, cu randamen­ şi transport în abataj, mecanizarea fi urmărite pe maşini dc calcul, sarcinilor subliniate de secretarul partnmente şi am finalizat 280. Blo­ nu tei urbs
te cit mai mari, a maşinilor şi uti­ rambleierii, a carierelor de supra­ cul 51 l-am predat înainte dc ter­
lajelor; raţionalizarea şi îmbunătă­ faţă pentru producerea rambleului, ceea ce ne va permite să inter­ general al partidului, tovarăşul men. cipiului.
ţirea transportului ne verticală si a transportului pe orizontală, creş­ venim operativ în înlăturarea unor Nicolae Ceauşescu, la Consfătuirea Consider;
orizontală; îmbunătăţirea microcli­ terea liniei de abataj pentru asigu­ cheltuieli nejustificate. Fireşte, a- de lucru de la C.C. al P.C.ll. din — Şcoala de 24 săli dc clasă, cu ţionarea c
matului ambiant, a condiţiilor de rarea unei producţii de minereu du­ vem în vedere în primul rînd con­ 12—13 mai a.c., pentru a realiza angajamentul dc a o preda cu 15 iele şanlic
muncă în subteran. ble în 1977, faţă de 1976 — obiectiv sumurile eu pondere mare în struc­ producţia în condiţii de eficienţă zile mai devreme, va fi gata pen­ deosebite
La E.M. Certej se fac decadal a- pentru care colectivul se pregăteşte tura cheltuielilor ca : metalul, u- sporită, înlăturînd orice risipă şi tru recepţie in prima jumătate a mestru, ir
n a lize privind realizarea sarcinilor de pe acum —, îmbunătăţirea micro­ leiurile, capsele şi capetele deta­ consumurile nejustificate de ma­ lunii august, deci cu aproape o tivitatea s
de plan şi angajamentelor asumate climatului de lucru în abataje, întă­ şabile, lemnul do mină, energia e- terii şi materiale, ceea ce va con­ lună mai devreme — asigurau to­
in întrecere de către brigăzi, echi­ rirea spiritului de ordine, disciplină iectrică, combustibilul. Referitor duce nemijlocit Ia reducerea chel­ varăşii Avram Tomuş şi Moise To- xală pe r
pe, mine şi secţii. Asemenea ana­ si responsabilitate la toate nivelurile, termenelor
lize se fac şi luijar, pornindu-se de întregul colectiv este hotărit să în­ la reducerea consumului de ener­ tuielilor şi la creşterea rentabili­ muş. ti rea călit;
la modul în care au fost îndeplinite făptuiască întocmai sarcinile ce-i re­ gie electrică s-au elaborat măsuri tăţii întreprinderii. — Capacitatea de montaj a lotu­ cheltuielile
sarcinile de plan pe formaţia de lu­ vin din hotărîrile Congresului al XI- de oprire programată pc fiecare lui nostru este de 18 apartamente cuvinte si
cru şi om şi cîştigul realizat, cau­ lea şi celelalte documente de partid. utilaj, pentru a evita funcţionarea Discuţie consemnată de pe săptămină. Din cauza lipsei de menlele p
zele care au dus la unele rămîneri N. BADIU lor în gol, iar motoarele supradi­ ' N. TÎRCOB IV. Este
în urmă, modul de folosire a fon­ panouri am renunţat la un schimb
dului de timp, absenţele de la lu­ la blocul 50 — arăta tovarăşul loan turi să fie
cru şi alte acte de indisciplină, lu- Stoian, maistru, secretarul comi­ Bircea, st.
îndu-se atitudine combativă faţă de tetului de partid al şantierului. port a tru
asemenea manifestări. Se stabilesc Apare, deci, o primă problemă industrie 1
eu acest prilej, pornind de la sar­ şi de cătr
cinile ele plan pe luna următoare, in activitatea şantierului — apro­ nicipal (pi
măsurile ce se impun a se lua şi vizionarea neritmică şi neîndestu­ de comple
cum trebuie să acţioneze întregul lătoare cu panouri prefabricate. dări şi zug
colectiv — începind de la director Producători : I.M.C. Bircea şi
si pînă la vagonetar — pentru rea­ ■S.U.T. în această privinţă sînt şi Climatul
lizarea tuturor indicatorilor de plan. unele chestiuni calitative. De e- tru indepl:
îmbunătăţirea metodelor de exploa­ xemplu, finisarea suprafeţei inte­ gajamentel
tare, extinderea mecanizării încăr­ rioare este executată uneori cu de­ mai mare
cării şi transportului în abataje prin nizaţiile d
folosirea maşinilor de încărcat cu nivelări, în special de către S.U.T. ale U.T.C.
siloz, utilizarea sterilului din lucră­ Tovarăşul loan Galea, prim-vice-
rile de investiţii la rambleerea aba­ preşedinte al Comitetului execu­ vele valor
tajelor exploatate, stabilirea de a- tiv al Consiliului popular al mu­ aceea de
tribuţii in executarea operaţiunilor nicipiului Deva, care participă la apartament
de lucru pe fiecare membru al bri­ sile, exper
găzii său echipei, de răspunderi pe comandamentele şantierului, opi­ ţiilor frun
oameni pentru întreţinerea şi ex­ nia : rolul şefik
ploatarea fiecărui utilaj, asigurarea — Sint deficienţe la finisări in­ lor de mi
decalajului corespunzător între ex­ terioare, instalaţii sanitare, canale -
ploatarea unei fişii şi pregătirea al­ taloa nr
teia şi alte măsuri au dus la ob­ tehnice. Din cauza lor a fost a- gila(ia vizi
ţinerea de rezultate bune în creşte­ mînată cu 10 zile recepţia blocu­ masă să
rea productivităţii muncii şi în re­ lui 51, deşi constructorii aveau luate in î
ducerea cheltuielilor de producţie. aici un avans considerabil. Sînt, în Colectivu
Calitatea producţiei a preocupat şi general, aceleaşi deficienţe care a- are reale
preocupă, de asemenea, cadrele teh­ par dc ani de zile la blocurile din
nice, organizaţiile de partid, comu­ panouri mari, multe din ele sem­ apartament
niştii. Munca politică desfăşurată in nalate de Decizia 31/1976 a Comi­ de calitate
subteran are ca ţel extragerea unor Vedere exterioară a incintei minei Urieani. Foto : V. O.NOIU tetului executiv al Consiliului
1976 - AN HOTĂRITOR ÎN REDRESAREA ECONOMIC
Activitate intensă pe ogoare la
întreţinerea culturilor şi recoltarea furajelor Fiecare leu-folosit cu chibzu
Lucrătorii ogoarelor au acum o a- la porumb s-a aplicat pe 332 şi res­ sînt zi de zi prezenţi la datorie, de-
gemlă de lucru bogată. La loc de pectiv 204 ha. Fruntaşă pe comună punind tot interesul pentru a face Materializarea sarcinilor pe care venituri, în timp ce cheltuielile răm îngraş
frunte se află Întreţinerea culturilor la întreţinerea culturilor este C.A.P. lucrările la timp şi in conformitate secretarul general al partidului, le-am redus cu 150 000 lei faţă de facem o li
prăsitoare. Şi, pentru a grăbi ritmul Bretea Mureşană — preşedinte loan cu tehnologia de lucru. Tovarăşul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, le-a prevederile planului. Desigur, în aduc sporii
de execuţie a acestor lucrări, au fost Hui —• care a terminat prima praşilă Gheorghe Orşa, preşedintele coope­ subliniat la Consfătuirea de lucru continuare veniturile vor spori producţie f
mobilizate ?i sint folosite toate mij­ la porumb şi a executat-o pe cea rativei, ne spunea că au terminat pra-
loacele mecanice şi forţa de muncă de-a doua, mecanic şi manual, pe 54 şila a doua la cartofi şi sînt aproape de la C.C. al P.C.R. din 27 fe­ simţitor, deoarece începem din tuate.
Executarea la timp şi de calitate a şi respectiv 15 ha. Numai C.A.P. Iliâ de finalizare cu ea şi la sfecla de bruarie a.c., privind redresarea e- plin valorificarea recoltei de car­ Pentru ri
acestor lucrări, fapt care Influenţea­ şi Sîrbi au realizări mai slabe la zahăr şi furajeră, iar la porumb s-a conomicâ a cooperativelor agrico­ tofi timpurii şi a legumelor. De agricole coi
ză în mod hotăritor obţinerea unoi praşila porumbului. Vremea mai plo­ făcut prima praşilă manuală pe mai le de producţie, punînd accentul pe asemenea, este în creştere produc­ te importa
producţii mari la hectar şi la fiecare ioasă a îngreunat puţin luerările, dar bine de jumătate din suprafaţa cul­ efortul propriu pentru sporirea ţia de lapte şi avem posibilitatea economică
cultură, constituie obiectivul central au fost luate măsuri şi se va intra tivată. Lucrări bune de întreţinere producţiei agricole, stă permanent să depăşim livrările la complexul în aceeaşi
al muncii politice pe care o desfă­ în ritm normal la toate unităţile. La se fae şi de către cooperatorii şi me­ în atenţia consiliului de condu­ de viţei, la producţia de lină, preşedintei»
şoară in aceste zile organizaţiile de plantarea legumelor şi executarea lu­ canizatorii din Zam, Sălciva, Boz şi
partid şi de stat de la sate. Cuvîn- crărilor de întreţinere activitatea este Brănişca. cere al C.A.P. Simeria, a tuturor lapte de oaie şi la alte produse. rii şi briga
larea şi îndemnurile adresate de to­ bună atît la ferma legumicolă a Preşedintele consiliului întercoope- cooperatorilor. încă de la stabili­ In acţiunea de ridicare a eficien­ perativ a i
varăşul Nicolae Ceauşescu la Congre- C.A.P. Ilia, cit şi la celelalte unităţi ratist Ilia, tovarăşul Petru Puia, cu rea planului de producţie şi fi­ ţei activităţii economice sînt antre­ curente. Tc
şul educaţiei politice şi al culturii so­ care au sarcina de a cultiva legume. care ne-ara deplasat în teren, la nanciar pe anul 1976, care a fost naţi toţi cooperatorii, explicindu-le economiştii
cialiste constituie un nou si puternic O situaţie nesatisfăcătoare se intîl- unităţi, ne relata că întreţinerea cul­ aprobat de adunarea generală a să urmare;
imbold în munca ţărănimii, mecani­ neşte aici la însilozarea furajelor din turilor nu ridică probleme. Mecani­ cooperatorilor, am ţinut seama să în toate împrejurările că de apor­
zatorilor, a tuturor oamenilor muncii prima recoltă. La C.A.P. Ilia s-au in- zatorii şi ţăranii cooperatori Îşi fac tul fiecărei formaţii de muncă la cunoască 1
de pc ogoare pentru Creşterea pro­ silozat 250 tone, dar la C.A.P. Sîrbi cu conştiinciozitate, seriozitate şi răs­ gospodărim cu maximă chibzuinţă sporirea producţiei agricole depin­ de producţ
ducţiei agricole vegetale şi animalie­ nici un kilogram, iar la Bretea Mu­ pundere datoria. Sint unele rămîneri resursele materiale şi băneşti ale de nemijlocit creşterea veniturilor cu exaclita
re. pentru a întări şi dezvolta pro­ reşană doar 40 tone. în urmă la prăşilul porumbului. In unităţii, să asigurăm ca din ve­ unităţii şi a celor personale. Aşa nologiile ci
prietatea obştească. In comuna Gurasada — unde am cîteva zile se va intra in normal. Nn nituri proprii să acoperim toate se explică de ce în adunările ge­ turi şi In
O asemenea activitate susţinută, avut ea interlocutor pe tovarăşul există pericol de îmburuienare. In cheltuielile de producţie. nerale pe brigăzi sau C.A.P. coo­ animalelor,
conştientă şi responsabilă desfăşoară Emil Brînda, primarul comunei — ce priveşte însilozările, deşi se acţio­ Pentru a ne desfăşura activita­ peratorii manifestă răspundere terveni pre
pe ogoare şi ţăranii cooperatori, me­ situaţia întreţinerii culturilor este bu­ nează cu trei formaţii de lucru spe­ tea cu o situaţie economică bună, deosebită faţă de utilizarea resur­ îmbunătăţii'
canizatorii, cadrele de specialişti din nă. Această problemă constituie pre­ cializate, realizările sînt neasatisfă- am avut în vedere ca fiecare leu selor băneşti ale unităţii, făcînd financiare <
consiliul intereboperatist Ilia, sub ocuparea de zi cu zi a comitetului câtoare. Pînă acum s-au Snsilozat
conducerea şi îndrumarea organelor comunal de partid şi a consiliului aproape 900 tone, adică nici jumătate investit Sn producţie să aducă uni­ propuneri de înlăturare a risipei nînd în sp
locale de partid şi de stat. Ţăranii popular, a organizaţiilor de partid şi din ce s-a prevăzut in plan. Trebuie tăţii un clştig pe eît posibil mai şi pierderilor. plină, coopt
cooperatori din cele patru unităţi a- consiliilor de conducere ale celor ca ritmul de lucru la recoltarea şi mare. Acest deziderat se înfăptu­ Periodic, consiliul de conducere vedesc prin
gricole ale noastre — spunea tovară­ două cooperative •— Cimpuri Surduc însilozarea furajelor din prima coasă ieşte cu succes. Astfel, deşi pînă analizează situaţia economico-fi- pentru trar
şul Teodor Vasiu, primarul comunei şi Gurasada —a cooperatorilor şi me­ să fie intensificat, iar organele de la începutul lunii trecute a trebuit
Ilia —- mobilizaţi de organizaţiile de canizatorilor. La cartofi şi sfeclă s-a partid şi de stat să vegheze pentru să facem un volum Însemnat, de nanciară a C.A.P. şi, unde este ca­ biectivelor
partid şi urmînd exemplul comuniş­ încheiat pra.şila a II-a mecanică şi a se realiza prevederile de plan, zul, stabileşte măsuri care vizea­ al Xl-lea :
tilor. au terminat prâşila a Il-a me­ manuală. Acum se munceşte intens pentru că de asigurarea bazei fura­ cheltuieli, iar producţia valorifica­ ză sporirea veniturilor şi reduce­
canică si manuală la culturile de pentru a se termina prima praşilă jere depinde atît creşterea efective­ tă a fost în special din zootehnie, rea cheltuielilor materiale. De
sfeclă de zahăr şi furajeră, cartofi. ia porumb. Şi la C.A.P. Burjuc, din lor, eît şi a producţiei animaliere. am reuşit să înregistrăm un plus menţionat este că niciodată nu ne
Prima praşilă mecanică şi manuală comuna cu acelaşi nume, oamenii N. ZAMFIR de peste 130 000 lei la capitolul zgîrcim cînd este vorba să procu­