Page 14 - Drumul_socialismului_1976_06

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6118 © MARŢI, 8 IUNIE 1976

Educarea moral-politică şi

patriotică a preşcolarilor —

Dacii în conştiinţa lumii antice act pedagogic de răspundere

Intenţia de a organiza în Va­ Vulcan, montajul literar-muzical
Istoriografia antichităţii, cu precă­ lenus, de pildă, rezultă că, în viziu­ şi ridicarea unor monumente ca cel lea Jiului un schimb de experien­ „Copiii cîntă patria, partidul" (mo­
dere a antichităţii greco-romane, con­ nea acestora, dacii erau blonzi, cu de la Adam Clissi sau Columna Tra- ţă privind educarea moral-politică ment de emoţionant şi vibrant me­
semnează, deşi sporadic, viaţa şi u- ochi albaştri, pielea albă şi curată, iana de la Roma, formează semnul şi patriotică a preşcolarilor a fost saj patriotic realizat cu gingăşia
nele fapte strălucite din existenţa de statură, potrivită ; purtau părul bucuriei ce a fost acordată ieşirii vic­ recompensată de nivelul ridicat al vîrstei) de la Grădiniţa cu pro­
strămoşilor noştri daci sau geţi, po­ mare, pletos, retezat la tîmple şi la torioase din lungul şi aprigul conflict acţiunii, de interesul manifestat de
por care de la începuturile sale s-a frunte. Femeile zvelte, aşa cum apar angajat cu ultimul şi cel mai temut gram prelungit nr. 1 Aeroport-Pe­
bucurat in conştiinţa lumii antice de şi pe monumente, purtau părul le­ inamic al imperiului roman, dacii lui cele peste 70 de educatoare parti­ troşani, expoziţia materialului di­
o admiraţie şi un renume pe care şi-l gat în coc şi despicat în cărare la' Decebal. cipante, de fructuoasele dezbateri dactic organizată de grădiniţele
crease şi pe care îl merita. înainte mijloc. Tucidide (sec. V î.e.n.) cu­ Actele de vitejie şi calităţile atît de şi utilul schimb de idei. Organizat din oraşul Petrila, ca şi spectaco­
de a lua insă cunoştinţă de viziunea noaşte, la fel, pe bărbaţi ca buni caracteristice ale dacilor sau geţilor, de Inspectoratul şcolar judeţean şi lul spontan al preşcolarilor de la
pe care a avut-o antichitatea asupra luptători şi „isteţi călăreţi", care trag prezente, după cum s-a văzut, în con­ Casa corpului didactic Deva cu grădiniţa gazdă a expoziţiei — fie­
dacilor, pentru a ne feri de orice cu arcul din fugă, ca şi mai tîrziu ştiinţa antichităţii, au fost însuşite condutătoarele unităţilor preşcola­
confuzie, considerăm că e potrivit a strănepoţii lor, românii evului mediu. cu mîndrie, tocmai pentru strălucirea care punct, al programului acţiunii
relata că cele două numiri, gefi şi Arma lor caracteristică, atît de te­ lor, de mai multe popoare din evul re din municipiile Hunedoara, De­ a prilejuit un bun şi merituos
daci, sub care apar ei în izvoarele mută, purta denumirea semnificativă mediu, punîndu-le nu din eroare, ci va şi Petroşani, schimbul de ex­ schimb de experienţă, care au fa­
istorice antice (la greci geţi, la ro­ de „jalx dacica", cunoscînd, bineîn­ voit pe seama propriilor lor strămoşi. perienţă şi-a găsit un binemeritat vorizat dezbaterile din final. Inter­
mani daci), e vorba de unul şi ace­ ţeles, şi alte instrumente de luptă, Putem cita în acest sens pe goţi, al loc în contextul preocupărilor ac­ venţiile scurte, dar la obiect, ale
laşi popor, cu aceeaşi limbă şi ace­ inclusiv armele ţărăneşti, la care se căror istoric, lordanes (sec. VI e.n.), tuale ale şcolii noastre româneşti, educatoarelor Olimpia Butuza —
eaşi origine tracă. Istoricul şi geo­ mai adaugă stindardul de luptă, ca­ ca şi alţi istorici de mai tîrziu, pro- tema acţiunii relevînd — prin tiu-
graful Strabon (sec. I î.e.n.), bună­ pul de lup cu corpul în formă de fitînd de asemănarea dintre denumi­ Petroşani, Cornelia Ropceanu —
oară, arată, repetat, în acest sens că şarpe. Tot legat de vitejia lor se rea celor două popoare — geţi şi goţi na organizare şi desfăşurare a ei Brănişca, Gheorghiţa Smed — Lu­
„dacii au aceeaşi limbă cu geţii". consemnează că „în luptă scot stri­ — atribuie acestora din urmă fap­ — diversele mijloace de realizare peni, Eleonora I-Iariton — Petrila,
Prima informare istorică scrisă, ca­ găte, sînt aspri şi şireţi". O trăsătu­ tele legate de trecutul, atît de stră­ a sarcinilor educaţiei moral-poli- Elena Muntoiu — Lonea, Eufimia
re ni s'-a păstrat asupra înaintaşilor ră morală şi de vitejie este lucit, al dacilor. Şi tot asemănării tice şi patriotice a copiilor, rolul Săvulescu — Deva, prof. Natalia
noştri o datorăm istoricului grec şi aceea că „sînt netemători de moar­ de nume, de astădată a dacilor cu a lor in formarea personalităţii a-
Herodot denumit „părintele istoriei" te”. Sufletul fiind considerat nemuri­ danezilor, faptele şi chiar geografia cestora. Aldica, Ana Schcrvan — inspectori
şi care a trăit în secolul al V-lea tor, ei luptau cu un avînt şi curaj dacilor a fost integrată în istoria şi la Inspectoratul şcolar judeţean,
î.e.n. Opera lui rămîne lucrarea de nemărginit, iar atunci cînd înfrînge- geografia daneză. S-ar putea cita în Valea Jiului, cu bogatele sale au pledat în favoarea aspectelor
bază pentru istoria acestor timpuri, rea nu se mai putea evita, urma si­ acest sens şi alte exemple. In tot tradiţii revoluţionare, cu oamenii metodologice ale unităţii dintre
aducîndu-ne la cunoştinţă informaţii nuciderea. Un exemplu în acest sens cazul, un lucru e clar, isprăvile mă­ ei inimoşi, unde educatoarele do­ elementele de conştiinţă şi cele de
deosebit de preţioase. Cu prilejul ex­ ni-l oferă însuşi viteazul rege Dece- reţe de vitejie ale dacilor, personajele vedesc cu fapta că simt cu întrea­ conduită moral-politică şi patrio­
pediţiei regelui persan Darius la Du­ bal. de seamă ale acestora (Deceneu, Za- ga fiinţă chemarea spre nobila lor tică la preşcolari, apropierii copii­
năre, cînd geţii opun o dîrză rezis­ Aceleaşi surse antice aruncă lumină molxes, Burebista, Decebal etc.) se îndeletnicire, a oferit un teren fer­
tenţă, el relatează, admirativ, că asupra ocupaţiilor agricole şi pasto­ perpetuează şi pătrund, pe nedrept, lor de tradiţiile revoluţionare şi
„sînt cei mai viteji şi cei mai drepţi rale, a cultivării cinegii, a griului şi în Istoriografia unor cercuri largi til de experienţă, sarcinile' educa­ obiceiurile folclorice locale (for­
dintre traci". E de reţinut că această de mai multe specii, a creşterii în ale popoarelor evului mediu al Eu­ ţionale puse de partid în faţa în- me importante de educaţie patrio­
ştire transmisă nouă, cu care străbu­ mare număr a albinelor, a cunoaşte­ ropei. văţămîntului cunoscînd aici o me­ tică), dezvoltării vorbirii ca miiloc
nii noştri îşi fac intrarea în istorio­ rii în scopuri medicale a cîtorva zeci Cu atit mai mult e de subliniat ritorie aplicabilitate. Gazdele ac­ esenţial de sădire în suflete a dra­
grafia antichităţii, formează o pagi­ de plante medicinale. De asemenea, că imaginea glorioasă, plină de avînt, ţiunii au fost grădiniţele nr. 1 Lu­ gostei de patrie (cu accent pe so­
nă intuitivă, de mare mîndrie, pri­ sînt prezentaţi ca mari iubitori de a începuturilor de istorie străbună a peni, 4 Vulcan, grădiniţele cu pro­
vind vitejia şi caracterul lor. Sînt ospeţe şi petreceri. fost prezentă, vie şi neştearsă, şi în licitarea verbalizării în scopul co­
însuşiri fizice şi morale de la care tradiţia orală şi conştiinţa urmaşilor gram prelungit cuplate cu creşe rectării, îmbogăţirii, nuanţării ex­
Poate că nimic nu caracterizează
ei nu se abat, practicate şi păstrate mai bine şi mai intuitiv forţa politică lor direcţi daco-romanii, ca şi în ge­ nr. 1 Aeroport-Petroşani şi Petri­ primării).
peste milenii pînă la strănepoţii lor, (am zice politică şi militară) a so­ neral, peste veacuri, în aceea a po­ la, dar, de fapt, gazdă a fost în­ Şi dacă la acţiunea din Valea
românii de astăzi. cietăţii dacice şi a statului dac din porului român, purtător demn al fap­ treaga Vale a Jiului. Pentru că în Jiului educatoarele participante au
Potrivit conştiinţei popoarelor lumii sec. I î.e.n. şi teama inspirată ofi­ telor strălucite ale înaintaşilor săi, fiecare grădiniţă specificul Văii simţit permanent nevoia de a-şi
vechi, consemnată în scrierile isto- cialităţii romane, cît şi cetăţeanului îmbogăţite mereu în cele două mile­ de cărbune a fost prezent impre­ nota, dacă legătura şcoală—pa-
riografice ale vremii şi ajunse sub o de rînd, ca amestecul lui Burebista, nii de existenţă pe pălftîntul în care sionant în munca de educare a
formă sau alta la cunoştinţa noastră, „cel dinţii şi cel mai mare rege din îşi are adine fixată obîrşia şi pe care preşcolarilor, relevat atît prin lec­ tronatoare — grădiniţă s-a dovedit
caracteristicile sub care erau pre­ Tracla”, în marile evenimente care l-a apărat şi stăpînit de totdeauna. ţii deschise, cît şi prin sutele de aici prezenţă viabilă, dacă în fie­
zentaţi dacii sînt de-a dreptul im­ zguduiau lumea romană în timpul „Contactele cu marile civilizaţii an­ care unitate s-a putut observa cum
presionante şi măgulitoare. Astfel, războiului civil. In rivalitatea dintre tice — spunea secretarul general al exponate realizate de copii, lucrări valorile moral-politice şi patrioti­
spicuind din aceste izvoare aflăm fi­ Caesar şi Pompei, puternicul rege a] partidului nostru, tovarăşul NICOLAE care au împodobit fiecare sală de ce se înfiripă de la frageda vîrstă
zionomia generală sub care au fost dacilor, implicat în luptele interne de CEAUŞESCU, la primul Congres al clasă, coridor, încăpere a grădini­ a preşcolarilor, acestea au confir­
cunoscuţi şi, nu odată, apreciaţi de la Roma, apare ca partizan şi spri­ educaţiei politice şi al culturii socialis­ ţei. mat că manifestarea pedagogică
contemporanii lor, dacii fiind consi­ jinitor al lui Pompei. te —, războaiele duse împotriva nă­ Activităţile practico-aplicative
deraţi de ei, pe drept, unul dintre în preajma izbucnirii războiului vălitorilor — îndeosebi împotriva im­ din municipiul Petroşani a fost un
popoarele cele mai însemnate ale an­ periului roman — cucerirea Daciei de desfăşurate la Grădiniţa cu pro­ veritabil şi util schimb de expe­
tichităţii. însă, cu armate uriaşe pregătite, cei către romani şi convieţuirea îndelun­ gram normal nr. .1 Lupeni, lecţia rienţă.
doi rivali, Caesar şi Burebista, nu
Pe lingă admiraţia care se desprin­ mai ajung să se confrunte, ambii gată a dacilor şi romanilor pe acest deschisă „Frumuseţile şi bogăţiile
de din aceste informaţii, pentru vite­ dispărînd prin violenţă internă, în teritoriu, au pus o amprentă puter­ Văii Jiului" de la Grădiniţa nr. 4 LUCIA LICIU
jia lor, cum s-a arătat, „cei mai viteji acelaşi an (44 î.e.n.). E impresionant nică pe caracterul şi fizionomia mo­
şi cei mai drepţi dintre traci", sau de relevat că pericolul şi teama in­ rală a poporului nostru. Urmaşi ai
pentru numărul lor impresionant, spirată cu acest prilej, tulburase atît „celor mai drepţi şi mai viteji dintre
„după cel al indienilor, cel mai mare traci" — cum îi numea Herodot pe
dintre toţi", fără îndoială că au in­ de mult conştiinţa cetăţeanului ro­ gato-daci — precum şl ai minărilor
spirat respect pentru prieteni şi tea­ man, îneît întrebarea curentă a aces­ romani, poporul român s-a distins
mă pentru duşmani. tuia, plin de spaimă, pe străzile Ro­ întotdeauna prin dragostea de ade­ bucură corul amintit li se adaugă şi
mei era... „numquid de Dacis au-
Conjugînd ştirile rămase de la greci dişti”. ? (ce ai mai auzit despre daci?), văr şi dreptate, prin dlrzenie şi ne­ „NEDEIE VULCĂNEANĂ" acest cordial mesaj venit din depăr­
cu cele transmise de romani, vom întrebarea parcă luase locul obişnui­ tare.
afla şi alte multe date preţioase care tului salut de bineţe... înfricare în luptă, prin voinţa de a Ieri, s-au declanşat manifestările
completează nu numai caracteristicile fi stăpln pe destinul său, de a-şi politico-ideologice şi cultural-artistice LANSAREA VOLUMULUI
de luptători şi iubirea de libertate a Acelaşi spectru al pericolului dac făuri viitorul In deplină libertate". din cadrul săptămînii „Nedeia vul-
acestora, ci şi o serie de alte date şi-a făcut loc în inimile populaţiei căneană". Pînă în ziua de 13 iunie „PASĂREA DE FOC"
privind portretul lor fizic, limba, o- romane şi cu prilejul aprigelor con­ Sînt trăsături care caracterizează şi a.c. vor avea loc în cadrul acestei In cadrul manifestărilor orilejuite
biceiurile şi etnografia, geografia, re­ flicte din timpul lui Diocleţlan, apoi astăzi întregul nostru popor. interesante „săptămîni", expuneri, de aniversarea a 20 de ani de la în­
ligia etc. Astfel, în ce priveşte înfă­ dintre Traian şi Decebal. Sfîrşitul a- simpozioane, sesiuni de comunicări i fiinţarea cenaclului literar „Flacăra"
ţişarea lor fizică, deşi la unii istorici cestui din urmă război şl organizarea Dr. docent ştiinţifice, întîlniri cu activişti de din Hunedoara, vineri, după-amiază,
diferă, luînd de bază datele transmi­ In Italia, la încheierea lui, a unor partid şi de stat, cu fruntaşi în pro­ la librăria „Mihai Eminescu" din
se de unii autori, ca Strabon şi Ga- serbări cu totul ieşite din comun, ca OCTAVIAN FLOCA ducţie şi scriitori, vor evolua bri­ Deva, a avut loc lansarea volumului
găzi ştiinţifice, se vor deschide ex­ „Pasărea de foc" al scriitorilor aces­
poziţii de carte social-politică, de
desene, foto sau ceramică, vor avea tui prestigios cenaclu. In prezenţa
loc proiecţii de filme documentare unui numeros public, au citit din
Universitatea populară şi necesitatea modernizării procesului instructiv şi artistice româneşti, întreceri spor­ creaţiile lor poeţii Ioan Evu, Ion Ra­
du Igna, Valeriu Bârgău, Dan Con-
tive. La realizarea programelor ce stantinescu, Neculai Chirica şi Iv
se vor desfăşura cu acest prilej şi-au Martinovici, iar Ioan Evu a inter­
Formă a educaţiei permanente a mat, magnetofon, planşe şi diapo­ tere a oamenilor muncii în pas cu anunţat participarea, în afară de pretat cîteva piese de muzică folk.
cetăţeanului, universtiatea popu­ zitive, alte aparate şi materiale a- descoperirile noi ce se obţin în formaţiile artistice din Valea Jiului,
lară a intrat de multă vreme în decvate fiecărui curs, deşi, în cele toate domeniile gîndirii şi cercetă­ şi cele de la Luncoiu de Jos, Hăş- SPECTACOL DEDICAT
peisajul spiritual al judeţului nos­ mai multe cazuri, acestea există rii nu se poate desfăşura doar cu dău, Dăbîca, Zam, Dobra, lila, Geoa- FRUNTAŞILOR
giu, Vaţa de Jos, Sălciva, de la clu­
tru. Funcţionează în acest an un în dotarea aşezămintelor pe lîngă mijloacele pedagogiei clasice. Nu- t bul din Simeria şi casele de cul­ Sala „Arta" din Deva a găzduit
numgr de 36 de asemenea univer­ care funcţionează universităţile mai printr-o continuă modernizare, tură din Hunedoara şi Haţeg. un spectacol de cîntec, poezie şi joc,
sităţi (24 în mediul rural!), ce cu­ populare. De cele mai multe ori universităţile populare îşi vor în­ pe care elevii şcolii generale „Dr.
prind în cadrul cursurilor lor pe­ cursurile — ne referim în special deplini sarcinile importante ce le „FLOAREA DIN GRĂDINĂ" — Petru Groza" din localitate l-au în­
ste 13 600 de cursanţi. la cele de cultură generală şi limbi revin şi pe care le-a subliniat cu LA DEVA chinat fruntaşilor în muncă din în­
Eforturile întreprinse în ultimii străine — se rezumă la simple ex­ aţîta claritate tovarăşul Nicolae Casa de cultură din Deva va găz­ treprinderile şi de pe şantierele mu­
ani pentru lărgirea reţelei univer­ puneri. Or, în această etapă, a Ceauşescu, secretarul ’ general al dui, în această săptămînă, cunoscu­ nicipiului şi părinţilor. Pe parcursul
a două ore, formaţiile corale diri­
sităţilor populare, diversificarea revoluţiei tehnico-ştiinţifice, cînd partidului nostru, la Congresul e- ta cmisiune-concurs „Floarea din jate de prof. Oliviu Seleşan şi Ghe­
cursurilor, creşterea calitativă a în procesul instructiv-educativ al ducaţiei politice şi al culturii socia­ grădină". Vineri, după-amiază, pc orghe Crişan, echipele de dansuri,
acestora sînt salutare. „La univer­ şcolii româneşti asistăm la susţi­ liste ! „Ele trebuie să-şi extindă şi scena concursului vor evolua, în pri­ grupurile vocale, brigada artistică de
sitatea noastră — ne spunea Sil­ nute eforturi de modernizare şi să-şi intensifice activitatea pentru ma etapă, soliştii de muzică popu­ agitaţie, recitatorii au oferit specta­
viu Setei, de la Casa de cultură perfecţionare, se impune ca şi în a deveni puternice instrumente de lară Cornelia Jurca (Prăvăleni), Ele­ torilor un program în care mesajul
na Pal, Mihai Bud (Haţeg), Elena
din Deva — avem un număr de 20 cadrul universităţilor populare să educare ştiinţifică şi culturală a Comea (Orăştie) şi Sabina Popa patriotic s-a întîlnit, prin mijlocirea
de cursuri de cultură generală, 4 se petreacă un asemenea reviri­ maselor, adevărate focare de lumi­ (Deva). artei, cu preocupările cotidiene ale
de limbi străine şi trei cursuri ment. Activitatea de răspîndire a nă şi cunoaştere a poporului". tn preziua concursului — joi — şcolii.
tehnico-aplicative, organizate atît cunoştinţelor ştiinţifice în mase, la Casa de cultură din Deva va a. SESIUNE DE REFERATE Şl
la sediu cît şi în unele întreprin­ de lărgire a orizontului de cunoaş- C. DROZD vea loc o preselecţie pentru viitoa­ COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE
deri, instituţii precum şi în satele rele emisiuni „Floarea din grădină"
comunei Cîrjiţi. Numărul celor ce şi „Steaua fără nume". Succes! Duminică, la Liceul „Decebal" din
frecventează cursurile se ridică la Poşta elevilor FELICITĂRI DIN... CASABLANCA Deva, s-a desfăşurat sesiunea de re­
şi
ferate
ale
comunicări
ştiinţifice
peste 860". La Orăştie, audienţa o Gheorghe Popa — Lupeni, I. o Dorel Pavel — Petrila. Nu exis­ La redacţia ziarului nostru a so­ elevilor. Peste 80 de elevi din licee
la cursuri este asigurată de... 2,5 Munteanu — Petroşani, M. Dorobanţ tă liceu cu profilul ce vă interesea­ sit o scrisoare expediată din Casa- de specialitate şi real-umaniste din
la Sută din numărul locuitorilor — Deva. Liceul agroindustrial Geoa- ză. Puteţi urma un liceu cu profil blanca (Maroc), de către un cititor judeţ au susţinut referate şi comu­
oraşului ! giu are trei profile: zootehnie, hor­ de mecanică (ex. Liceul mecanic al ziarului nostru, profesorul Victo- nicări în 9 secţiuni de profil (limba
Se semnalează însă în activitatea ticultura şi mecanică. Pentru anul M.M.R. Simeria), după care puteţi rin Bătrîncea, aflat în această tară, română, istorie, economie politică,
filozofie,
matematică,
fizică-electro-
universităţilor populare o deficien­ şcolar 1976—1977, învăţămînt de zi, urma la Centrul de calificare Ti­ împreună cu soţia, ca specialişti. în tehnică. chimie, biologie, geografie-
la treapta I se prevăd 144 locuri la
mişoara o şcoală de scurtă durată
urma acordurilor de cooperare din­
ţă ce nu poate fi neglijată : ane­ profilul agricultură, 36 locuri la me­ de mecanic ajutor de locomotivă. In tre cele două ţării. Exprimînd sa­ geologie). Sesiunea, care s-a ridicat
voioasa modernizare a procesului canică agricolă. Pentru învâţămînlul funcţie de aptitudini puteţi urma, tisfacţia faţă de succesele oamenilor la un bun nivel, a premiat un mare
instructiv. Creşterea substanţială fără frecvenţă, la fiecare profil cile apoi. o şcoală de mecanic. Absol­ muncii din judeţ, de care a luat cu­ număr de lucrări, deţinătorii locului
a bazei materiale a aşezămintelor 36 locuri. Candidaţii proveniţi din venţii unei şcoli profesionale, după noştinţă prin intermediul ziarului I avînd cinstea de a participa la fa­
culturale din ultimii ani nu se re­ promoţia 1976 vor fi înscrişi la con­ doi ani de practicare a meseriei, pot nostru, la care ' este abonat, autorul, za pe ţară, ce va avea loc în va­
percutează încă într-6 proporţie curs pe baza adeverinţei de promo­ urma un curs de calificare de 3 luni scrisorii ne roagă să transmitem fe­ canta de vară, în cadrul taberelor de
profil.
satisfăcătoare asupra modernizării vare a clasei a VlII-a, eliberată de în depou pentru meseria de fochist licitări corului Liceului pedagogic Tot duminică, la Liceul „Decebal"
şcoli în acest scop. Admiterea se
predării lecţiilor. La Universitatea face. de regulă, fără concurs. In de locomotivă. După o practică oa­ Deva pentru locul I ocupat la faza din Deva. a avut loc vernisajul ex­
recare se poate da examen de ad­
republicană
profesorului
şi
cît
I.
populară din Deva şi la celelalte cazul în care numărul candidaţilor mitere pentru şcoala de mecanic- Munteanu pentru activitatea neobo­ poziţiei de creaţie tehnică „Tehnium
din judeţ se resimte lipsa unor a- depăşeşte numărul locurilor, se dau ajutor (pe locomotivă Diesel sau e- sită desfăşurată pe tărîmul muzicii. ’76“ in care sînt expuse peste 30 de
parate ca retroproiector, a'specto- probe de verificare a cunoştinţelor. lectrică). Aprecierilor unanime de care se lucrări ştiinţifice şi tehnice.
PETRE CONSTANTIN s-au făcut lucrări In valoare de
A PREDAT ŞTAFETA... De la corespondenţii voluntari aproape 500 000 lei, între care : a-
menajarea de uliţi şi pietruiri de
După 14 ani de muncă asiduă, drumuri pe 800 mp, plantarea a
2 500 arbori ornamentali şi pomi
fructuoasă, în fruntea uneia dintre fructiferi, îndiguiri pe 1,6 km, talu-
cele mai bune brigăzi de la mina D-2, strada Poştei, nr. 7, Hunedoa­ mianţi ucenicii din cooperativele : face stimat şi preţuit de consătenii zări de maluri pe 1 000 mp, ame­
Lupeni. Eroul Muncii Socialiste ra, au prestat un număr de 2000 „Drum nou" Hunedoara — locul I, săi. (I. Coţoi — Brad). najarea şi curăţarea a 10 000 mp
Petre Constantin a predat ştafeta. ore de muncă patriotică la înfru­ „Unirea" Petroşani — locui II, „Re­ ZILNIC, 630 LITRI LAPTE—MARFA zone verzi şi parcuri, construcţia
Absolvind şcoala de maiştri mineri, museţarea cartierului. In primele tezatul" Haţeg — locul III şi „De­ a 7 podeţe. (T. Manca — Brănişca).
Petre Constantin a primit o nouă rînduri s-au situat locatarii : Ma­ servirea" Lupeni — menţiune. (Au­ Atîta laptp a ajuns să livreze în
rian Rusu, Simion Popa, Ioan Taus,
rel Anca — Haţeg).
misiune în cadrul aceluiaşi sector Ioan Covaci, Ioan Damian, Marin prezent ferma zootehnică a C.A.P. CĂLĂTORIE pe harta lumii
IV — cel mai mare din Valea Jiu­ Rotariu. (Vasile Grigoraş — Hune­ APROPIAT SEMENILOR SAI Boşorod, care a depăşit planul cu La Şcoala generală nr. 1 din Si­
peste 2 000 1. Evidenţiaţi sînt îngri-
lui. El a predat conducerea brigă­ doara). jitoril-mulgători Victoria Nanciu, meria s-a desfăşurat o interesantă
Comunistul Aurel Lup, factor călătorie pe harta lumii, sub gene­
zii fostului său ortac Constantin poştal în satele Bulzeştii de Sus, Septimia Visoi, Ilarie Crintoaie, ricul : „Nicolae Ceauşescu — pre­
Nichita, care este hotărît să ducă CONCURS PE MESERII Tomnatic şi Grohot, străbate zilnic Toma Jurj şi alţii. (I. Grecu — şedintele României, sol al păcii şi
Boşorod).
mai departe faima brigăzii conduse La cooperativa meşteşugărească peste 42 km, dar niciodată nu se al prieteniei". Au fost evocate mo­
mente
emoţionante
călătoriile
din
atîţia ani de Petre Constantin. (G. „Drum nou" din Hunedoara a avut plînge că i-e greu. Membru în co­ ANGAJAMENT ONORAT secretarului general al partidului
mitetul comunal de partid, deputat
Dinu — Lupeni). loc recent faza judeţeană a con­ comunal de 13 ani. de 6 ani încoace Locuitorii comunei Brănişca s-au nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
cursului pe meserii pentru ucenicii pe meridianele pămîntului. în nu­
anului III. In urma probelor prac­ factor poştal, Aurel Lup este prie­ angajat' să facă în acest an, prin
2000 ORE DE MUNCA PATRIOTICA tenul apropiat al tuturor locuitori­ muncă patriotică, lucrări edilitar- mele păcii, înţelegerii şi respectului
tice efectuate, comisia de organi­ lor din cele 3 sate, părtaş la toate gospodăreşti şi de înfrumuseţare în între popoare, (Mircea Furca —
Zilele trecute. locatarii blocului zare şl examinare a declarat pre­ bucuriile şl necazurile lor, fapt ce-1 valoare de 796 000 lei, Pînă acum Simeria)