Page 17 - Drumul_socialismului_1976_06
P. 17
Prolefari dfn toafe fsrife, unîfi-văd
-------------------------------- £------------------------------------------------------
ANUL XXVIII
NR. 6119
MARŢI,
15 IUNIE
1976
8 PAGINI - 50 BANI
în__lumina Programului unitar al activităţii actualitatea politică
ideologice, de educaţie politică şi culturală, toata In cursul săptămînii trecute, ficiaiă în ţara noastră. Cu acest
tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, prilej au fost evocate relaţiile de
secretar general al Partidului Co prietenie care s-au statornicit şi
forţele şi mijloacele orientate permanent spre munist Komân, a primit pe tova se dezvoltă între ţările, partide
răşul Todo Kurtovici, membru le şi cele două popoare şi s-a
al Prezidiului C.C. al Uniunii exprimat convingerea că extin
Comuniştilor din Iugoslavia, se derea şi aprofundarea acestor ra
FORMAREA OMULUI NOU, cretar în Comitetul Executiv al porturi slujesc construcţiei socia
Prezidiului C.C. al U.C.I., care,
liste în România şi Iugoslavia,
la invitaţia C.C. al P.C.R., a fă
cut o vizită de prietenie în ţara sînt în folosul ambelor slate şi
popoare, cauzei socialismului si
noastră. In cadrul' întrevederii păcii.
cu o Înaltă conştiinţă revoluţionară s-a procedat ia un schimb de pă Presa centrală a publicat textul'
reri cu privire la activitatea interviului acordat de tovarăşul
Partidului Comunist Român şi NICOLAE CEAUŞESCU ziarului
Uniunii Comuniştilor din Iugosla „Ghanaian Times" şi revistei
via şi s-a exprimat satisfacţia în ..VVeckley Spectator" din Acera,
legătură cu bunele raporturi de în care secretarul generai al
— factor determinant în educarea prietenie şi colaborare dintre ţă partidului nostru, preşedintele
Munca rile, partidele şi popoarele noas Republicii Socialiste România, re
tre. Totodată, s-a reafirmat do afirmă cu limpezime principiile
rinţa comună de a dezvolta şi care stau la baza politicii ţării
socialistă a maselor, al conştiinţei întări colaborarea multilaterală noastre în relaţiile cu ţările în
dintre P.C.R. şi U.C.I., raportu
rile de bună vecinătate şi coope curs de dezvoltare, direcţiile de
dezvoltare a relaţiilor cu aceste
rare dintre România şi Iugosla ţări — în rîndul cărora se nu
„Formarea omului nou trebuie să pornească de la adevărul binecunoscut via, în folosul ambelor popoare, mără şi Ghana —, ajutorul pe
în interesul cauzei generale a
după care munca, activitatea socială utilă constituie factorul determinant în formarea socialismului şi păcii, al mişcă care România îl acordă Ghanei,
poziţia României faţă de lupta
conştiinţei socialiste, în educarea morală şi politică a maselor". rii comuniste şi muncitoreşti in popoarelor africane pentru elibe
ternaţionale. Au fost, de aseme rare naţională şi sprijinul acor
nea, examinate unele aspecte ac
NICOLAE CEAUŞESCU tuale ale vieţii internaţionale. dat de România acestora, rapor
Spre sfîrsitul săptămînii trecute, turile ţării noastre cu „Grupul
Vastul program al educaţiei so tilateral personalitatea umană, te locurile lor de muncă, de a nu lăsa tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, celor 77“, precum şi activitatea
cialiste de formare a omului nou, renul cel mai fertil de creaţie, îm să treacă o oră, o zi fără rezulta secretar general al Partidului Co ţării noastre în cadrul acestui
înfăţişat cu strălucire de secreta pliniri şi satisfacţii, modalitatea te concrete. Această angajare stă munist Komân, preşedintele Re crup.
rul general al partidului, pre principală de educaţie revoluţio la temelia realizărilor de prestigiu publicii Socialiste România, co Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU,
preşedintele Republicii Socialiste
şedintele republicii, t o v a r ă ş u l nară, de cultivare a trăsăturilor pe care le-a obţinut judeţul în cin mandantul suprem al forţelor ar România, a primit pe Jean Sau-
Nicolae Ceauşescu, în expunerea definitorii omului nou, subliniate cinalul trecut şi pe care le ridică mate, a primit pe general-colo- vagnargues, ministrul afacerilor
la marele forum al conştiinţei re cu pregnanţă şi în Codul eticii şi în prezent la noi cote. nel Dane Petkovski, adjunctul se
externe al Franţei, care s-a aflat
voluţionare, deschide o largă per echităţii socialiste : hărnicia, cin Desfăşurînd cu un tot mai sus cretarului federal pentru apăra într-o vizită oficială în ţara noas-
spectivă de acţiune care vizează stea, spiritul de întrajutorare, uni ţinut efort de muncă, dăruire şi rea naţională a R..S.E. Iugosla
una din cele mai importante sfere tatea dintre vorbe şi fapte, înţele via, care, în fruntea unei dele
ale activităţii umane — zona în ca gerea conştientă a intereselor ge gaţii militare, a făcut o vizită o- (Continuare in pag. a 2-a)
re se îmbină acţiunea omului pen nerale ale societăţii de care depind (Continuare în pag. a 2-a)
tru transformarea naturii şi a lui nemijlocit bunăstarea • şi fericirea
însuşi : munca. tuturor şi ale fiecăruia în parte.
■ Edificarea societăţii socialiste Pentru partidul şi poporul nos
multilateral dezvoltate şi înainta tru, pentru fiecare om al muncii,
re a Roţnâniei spre comunism nu tînăr sau vîrstnic, constituie o ma
este de conceput fără ridicarea re fericire de a avea ca viu model
muncii la rangul de cea mai înal supremul exemplu de muncă pe
tă valoare morală, întrucît socie care ni-1 dă secretarul general al
tatea pe care o edificăm este so partidului, t o v a r ă ş u l Nicolae
cietatea celor ce muncesc, ea se Ceauşescu, neobosit activist şi ce
întemeiază nemijlocit şi are ca u- tăţean, prezent întotdeauna la da
nică sursă de dezvoltare munca torie, în mijlocul oamenilor, la lo
creatoare a tuturor membrilor ei. cul confruntării lor cu greutăţile
Intr-adevăr, aşa după cum se sub şi bucuriile. Acest minunat exem
liniază în acest document progra plu ne arată cum trebuie să pri
matic, munca liberă, despovărată vim munca, cum trebuie să acţio
de exploatare, este unica sursă de năm pentru ca ea să devină un
a spori avuţia naţională, prosperi factor determinant în formarea
tatea poporului şi cea personală. omului nou, etalonul conştiinţei
Ideile cuprinse în expunerea to socialiste şi totodată constituie cel
varăşului Nicolae Ceauşescu con mai vibrant îndemn de a munci
stituie .un inestimabil îndreptar fără preget, acolo unde societatea
pentru înţelegerea valenţelor edu o cere, de a ne face pe deplin da
cative ale muncii, a nobilelor ei toria pentru a primi pe drept dd
mobiluri. Munca este o îndatorire la ea ceea ce ni se cuvine, in ra
de onoare a fiecărui cetăţean, o port cu contribuţia adusă la pros
datorie morală şi patriotică a oa peritatea şi înflorirea patriei.
menilor societăţii în care ei au ca
litatea de proprietari, producători Desigur, ceea ce caracterizează
şi beneficiari, o obligaţie de la care imensa majoritate a oamenilor
nimeni nu se poate şi nu are drep muncii din judeţul nostru sînt pa
tul să se sustragă. Munca este, în siunea în muncă, dăruirea, dorin
acelaşi timp, mijlocul şi locul unde ţa de a-i face cit mai bogate roa I.C.S. Hunedoara, şantierul montaj, lot 3. O parte din brigada condusă de IULIU CLEP, care execută
se afirmă cel mai pregnant şi mul dele, voinţa de a se realiza la montarea de utilaje şi instalaţii de mare complexitate.
reportajul să.ptămînii RAID ÎN CONSILIILE INTEKCOOPEKATISTK HAŢEG SI TOTEŞTI
Bogăţia recoltelor depinde de executarea la timp
C e este „mecanicul şef"
şi ce face el ? a lucrărilor de întreţinere a culturilor
Acum, în unităţile agricole zării temeinice a muncii, al or o lucrare cu sapa rotativă, am ter
Cocs, fontă, oţel, laminate. Adică dintr-un compartiment cheie al minat prima praşilă mecanică, a
metal. Metal hunedorean. Sute de combinatului, acela de „mecanic socialiste, toate eforturile sint ca dinii. disciplinei şi răspunderii me
tone, mii de tone, zeci de mii de şef“, adică spre colectivul Uzinei nalizate către lucrarea principală canizatorilor şi cooperatorilor s-au doua este în curs de executare.
tone peste pian. Este rodul muncii nr. 5 reparaţii şi piese de schimb. — întreţinerea culturilor. întreţi obţinut şi la C.A.P. Toteşti. Tova Mecanizatorii Ion Suciu, Ton Stăn-
cotidiene a siderurgiştilor din „ce Oamenii de aici, de profesii multi nerea culturilor prăsitoare — spu- răşii Ion Zeiconi, primarul comu cioni, Petru Servenscbi, Ştefan Dă-
tatea de foc“ de pe Cerna, rod ple — de la electrician şi lăcătuş, neâu tovarăşii Mircea Ursii, prima nei, şi Gheorghe David, inginerul nescu, cooperatorii Viorica Dum
mai bogat an de an, pentru care pină la zidar şi turnător — lucrea rul comunei Rîu de Mori, şi Fonel şef al unităţii, arătau că întreţine bravă, Alexandru Suciu. Romulus
colectivul de aici a primit din par ză în tot combinatul, ia majorita rea culturilor se face in bune con- Iovănescu, Petru Huniadi, Ioacliini
tea partidului şi statului multe dis tea utilajelor şi agregatelor, asigu- Mihuţoni, secretarul organizaţiei de Voinoni şi alţii sînt fruntaşi la în
tincţii, încununate anul trecut cu rindu-le mersul continuu, normal, parlid de Ia C.A.P. Ostrov — este diţiuni. Privind cînipul, ai, de fapt, treţinerea culturilor — spunea in
înalt ol titlu de Erou al Muncii So asigurînd deci fluxul neîntrerupt al obiectivul numărul unu pe agenda imaginea hărniciei oamenilor, a
cialiste. metalului. de lucru a organelor de partid şi muncii lor care se vede în min- ginerul şef al C.A.P., Gheorghe
— Asta înseamnă — releva zilele Despre activitatea „mecanicului de stat. a consiliilor de conducere dreţea de culturi, dovada bunei Vrîneeanii. Avem doar pe Costică
trecute inginerul Ionel Cîndea, se şef* al combinatului discutăm cu ale C.A.P., pentru că de executa lor îngrijiri. Cartofii — 110 ha — Dumbravă, Dorica Dumbravă,
cretarul comitetului de partid pe inginerul Virgll Clrlan, unul din rea la timp a prăşitului şi de ca au fost erbicidaţi şi prăşiţi de două Gheorghe Dumbravă şi Emil Igna,
combinat — pricepere şi hărnicie, „stîlpii" uzinei nr. 5, şeful secţiei litatea tuturor lucrărilor de între ori, la fel şi sfecla furajeră. .Şl de la brigada din Breazova, care
abnegaţie si dăruire, Înseamnă, hi producătoare. Zimbeşte cu subîn nu participă la muncă. Mai mult,
trei cuvinte, CONŞTIINŢA MUNCI ţeles, Nu-i place să vorbească de ţinere — erbicidare, tratamente la porumb s-au făcut două praşile E. Igna a adus o adeverinţă de
TOREASCA INAlNTATÂ, aşa cum spre munca oamenilor de aici — contra manei şi dăunătorilor la mecanice, iar manual pe 40 ha. la Autobaza T.A. Haţeg, cum că el
sublinia secretarul general al par deosebit de interesantă, de vastă, cartofi — depinde nivelul produc Mecanizatorii Ion Ioani şi Teodor
tidului nostru, tovarăşul Nicolae de fructuoasă (n.a.) —, iar atunci ţiei. Avem culturi frumoase de Nieodim executau lucrarea de com nu poate să participe la muncă în
Ceauşescu 1 , la recentul Congres al cînd o face, clntăreşte cu mare batere a manei la cartofi în bri C.A.P.“.
educaţiei politice şi al culturii so atenţie cuvintele, faptele, rezulta cartofi în toate cele trei coopera De cînd şi în baza cărei legi îşi
cialiste. Asta plămădim noi aici, tele. tive ale noastre — spunea prima gada din Cirneşti, iar Viorel Tă- permite conducerea acestei auto
la Hunedoara, cu braţele şi cu — Ce să zic. Oamenii îşi fac da rul. întreaga suprafaţă de 215 ha măşloni lucra la prăşit. Zeci şi baze să elibereze asemenea adeve
mintea, cu tot ce avem mai bun toria. Iar datoria noastră se chea cartofi a fost erbicidată, s-a înche sute de cooperatori lucrau la în
In noi: CONŞTIINŢA şi METAL. iat al doilea prăşit mecanic şi ma treţinerea manuală a culturilor. rinţe, cînd este ştiut că toţi locui
mă întreţinerea şi reparaţia agre
Rostim cu mindrie: SIDERUR- gatelor şi utilajelor mecanice din nual. La porumb s-a terminat pri O activitate susţinută la întreţi torii satelor, indiferent de unită
GIŞTI. Şi ne glndim imediat la: întregul combinat, după metodolo ma praşilă mecanică, iar cea ma nerea culturilor am întilnit şi pe ţile unde sînt angajaţi, trebuie
cocsari, fumalişti, oţelari, lamina gii adecvate şi In baza legislaţie! nuală s-a executat pe 150 ha. Şi ogoarele C.A.P. Sarmizegetusa. să-şi .îndeplinească şi obligaţiile ca
turi. Dar în combinat lucrează mii „Am aplicat două praşile mecani membri ai cooperativelor agricole ?
de oameni în sute de meserii. Să la culturile de legume-rădăcinoase
ne îndreptăm azi privirea spre cei (Continuare în Dag. 4-5) s-au făcut erbicidarea şi prăşitul. ce şi manuale la cartofi şi sfecla
Bune rezultate, rod al organi furajeră, iar la porumb am făcut (Continuare în pag. 4-5) ,
