Page 18 - Drumul_socialismului_1976_06

DRUMUL SOCiALISMULUl fi
Pag. 2

_ : 1 ^ • •
viata
Sltfiatâl-dei
■ 1 fârfi? v. ' - MAR r
6,00 R.adiop
ţii ; 8,00 Sun
La microfon,
Fiecărui comunist, sarcini concrete. Munca - factor determinant In educarea ta ; 0,00 Bul<
Mult mi-e d
— muzică po
tori de muzii
Îndeplinirea lor exemplară—o înaltă socialistă a maselor, etalon af conştiinţei ccl Dimitriu
10,30
ţia ;
legii ; 10,45 (
L George Enesi
slaba solicitudine la chemările pen­
le raportează judeţul nostru în-
cotcca „U“ :
(Urmare din pag. 1)
şi permanentă îndatorire! creativitate ampla întrecere pen­ înmănunchează munca neobosită a tru a aduce o contribuţie în plus) 12,05 Intiln
sfera creaţiei bunurilor materiale
şi altele. Aceste neajunsuri pro- L
populară şi
tru realizarea sarcinilor de plan minerilor, siderurgicilor, energeti- duc- greutăţi în realizarea sarei- > rat ; 12,30 Şt
1
Itevisla şlagă)
şi a angajamentelor asumate pe cienilor, celorlalţi oameni ai mun­ nilor în minerit, construcţii, agri- X 1 la 3 ; 16,00 :
Noi am generalizat de cîţiva ani tăinuit abaterile uni comunişti i97G — primul an al cincinalului cii din întreprinderi, de pe ogoa­ cultură şi în alte sectoare ale eco- i Să învăţăm t
acest stil de lucru, de a trasa, mem­ din tura. sa. revoluţiei tehnico-ştiinţifice — co­ re şi şantiere, în frunte cu comu­ nomiei şi vieţii sociale ale jude­ înnoitor al v
brilor de partid sarcini concrete, Este un adevăr care nu se mai lectivele de oameni ai muncii din niştii, un volum uriaş de fapte ţului. ' I Bazavan ; 16,
specifice locului de muncă. Este cere demonstrat că fiecare organi­ economia judeţului, în frunte cu deosebite de muncă, reflectă tră­ Fiecare organizaţie de partid, de mintului rom
X 1LLU1 L Vil ^Ulil/iU VIL UV. ţltli tlUţ U.L j
. niliiOUlVH Iviit
un stil adoptat şi practicat de toa­ zaţie de partid este atît de puter­ comuniştii, au obţinut. în perioada săturile noi pe care le dobîndeşte sindicat, a U.T.C., şcoală, familie, y înregistrări t
‘
1T9n r
te cele 26 birouri ale organizaţii­ nică. pe cit sînt de tari în con­ ce a trecut din acest an succese fiecare colectivitate de muncă ar ră ; 17,20 Cc
lor noastre de bază, ca şi de cele ştiinţă comuniştii ce o formează. de seamă în sporirea suplimentară această supremă activitate umană, reţinut şi trebuie să reţină din ex- ) rane. Educaţi
ştiinţă revolut
6 comitete. Prin urmare, nici unul In acest sens, repartizarea de sar­ a producţiei materiale, în ridica­ dintre care se detaşează hotărîrea punerea-progranx a tovarăşului l eroilor patrie:
din comunişti nu rămîne în afara cini concrete întăreşte necontenit rea eficienţei: întregii activităţi, în de autodepăşire, de a lucra azi Nicolae Ceauşescu, din celelalte rli ; 20,00 Cor,
mai bine decît ieri, mîine mai bine
cuprinderii, ştie concret ce sarcini organizaţia de partid. contribuţia adusă la progresul şi decît astăzi-. Ele se reflectă şi în documente ale Congresului educa- ) lui românesc
îi revin la locul său de muncă, ca Cum bine se ştie, activitatea po­ înflorirea patriei. Este semnifica­ numeroasele şi valoroasele iniţia­ ţiei politice şi al culturii socialiste i se ; 20,30 Rii
şi după orele de program, în ceea litică este o muncă vie, neconte­ tiv pentru angajarea şi responsa­ ca munca, activitatea socială uti- V
ce priveşte diversele activităţi nită cu oamenii. Aşa că noi, cei bilitatea colectivelor de muncă, fap­ tive izvorîte din confruntarea oa­ lă constituie factorul determinant 1
obşteşti. Âm eliminat şi latura bi­ 39 de membri ai comitetului de tul că. în. primele ă luni, faţă. de menilor cu sarcinile, cu greutăţile, în formarea conştiinţei, principalul /
cum sînt cele ale furnaliştilor, o-
rocratică, să zic aşa, a trasării a- partid pe nod, membrii birourilor perioada corespunzătoare a anului teren unde se afirmă omul nou şi )
cestor sarcini. Cu ani în urmă în- organizaţiilor de bază nu ne limi­ trecut, producţia industrială a ju­ ţelarilor şi laminatorilor, „Brigada că educaţia prin muncă şi pentru /
minam în scris fiecăruia sarcinile tăm doar la a trasa sarcini comu­ deţului a crescut cu aproape 700 ele producţie şi educaţie socialistă", muncă se cere să fie pusă pe ) cienţă ; 20,45
ce le avea de îndeplinit. Nu mai niştilor şi a aştepta să vedem cum milioane lei, fără a intra în func­ „De vorbă cu conştiinţa", „Un a- prim-planul activităţii de educaţie.I sa dunn»' avo
într-o ; 2.
facem treaba aceasta. Repartizarea le finalizează. O dată stabilite sar­ ţiune capacităţi mai deosebite, că partament pe trimestru cu mate­ a oamenilor, îndeosebi a tinere- zicale.
rial economisit", „Tineretul — fac­
sarcinilor se face în cadrul adu­ cinile fiecăruia, urmează îndruma­ la principalele produse — mine­ tului. Este necesar ca toate for- )
nărilor generale de partid, precum rea, ajutorul, controlul modului reuri,. cărbune, energie electrică, tor activ în realizarea cincinalului mele muncii de educaţie,, toţi fac- ţ MIEKCU)
şi în şedinţele de birou şi ale comi­ cum şi le îndeplinesc. în felul a- metal. — sporurile suplimentare revoluţiei tehnico-ştiinţifice" şi torii educaţionali să cultive cu ma-l
tetului. Fiecare organizaţie de bază cesta comuniştii simt mai bine răs­ cresc continuu, lună de lună, pe multe altele. ximă perseverenţă conştiinţa da-' 6,00 Radiopr
îşi extrage sarcinile specifice care punderea ce o au, organizaţia de temelia, sănătoasă a. ridicării pro­ în contextul aeestui climat ge­ toriei morale şi patriotice de a) ţii 5 8,00 Sum
La microfon,
îi revin din hotărîrile organelor partid se întăreşte tocmai pentru ductivităţii muncii. De asemenea, neral sănătos de muncă, de an­ munci pentru dezvoltarea proprie-1 tă ; 9,05 Mult
tăţii socialiste, să menţină treaz)
superioare (hotărîrile proprii se că sporeşte rolul ei, puterea de a sînt relevante pentru pulsul supe­ gajare totală mai persistă însă şi în mintea copiilor, tineretului, a 1 pâmint — n
înţelege că sînt pe de-a-ntregul ale influenţa şi mobiliza colectivul de rior al activităţii economice, pen­ unele fenomene şi stări de lucruri, tuturor cetăţenilor vechiul dicton.' 9,35 Prinos d
fiecăreia), ştie exact ce are de fă­ ceferişti la îndeplinirea sarcinilor tru climatul sănătos de muncă, e- ca.: tendinţa unora de a căuta un „nici muncă fără pîinc, nici pîine y binte — cin
cut. în funcţie de domeniul în care mari şi grele ce le avem. Aş da forturile ce se fac pentru îndepli­ loc mai călduţ, în care să nu se fără muncă", să acţioneze cu fer-i 10,30 Din ţării
îşi desfăşoară activitatea comuniş­ iar un exemplu : Gazeta de perete nirea de pe acum a angajamen­ pretindă o muncă concretă, măsu­ mitate revoluţionară pentru ca oa- 1 Disc muzical
Manoilă ; 11,0!
rabilă sau chiar fuga de muncă;
tii ce o formează. a staţiei avea activitate slabă, ne-' telor anuale asumate de către u- mentalitatea altora de a pretinde menii să-şi dea seama că socie-1 nierilor ; 12,05
Firesc, munca la calea ferată convingătoare. Comunistului Vladi- nele colective, precum şi rapor­ societăţii mai mult decît îi dau ; tatea socialistă multilateral dezvol- / lodia popular
cere înainte de toate o înaltă con­ mir Cazacu comitetul de partid tarea de către altele a realizării cazurile de absenţe nemotivate, tată şi comunistă se poate edifica ) preferat ; 12,3
i-a stabilit sarcina să răspundă de
ştiinţă şi răspundere, ordine, dis­ mai devreme a sarcinilor semes­ nefolosirea programului- de lucru, numai, prin consacrarea întregii l ce ; 12,35 Muz
De ia 1 la 3
ciplină, grijă faţă de avuţia naţio­ activitatea gazetei. După două luni triale de plan. lipsa de responsabilitate faţă de energii, competenţă şi forţă. de 1 vltatilor ; 16
de la încredinţarea acestei sarcini
nală, punctualitate, atenţie. Aceas­ a fost pus săi raporteze în faţa co­ Realizările de prestigiu pe care calitatea lucrărilor şi produselor, muncă acestui măreţ ideal. 16,25 Odă lim)
ta este sarcina numărul 1 a tutu­ Fotbal minut
ror membrilor de partid de la noi. muniştilor. A avut ce spune. Edi­ României —
Despre îndeplinirea ei exemplară ţiile sînt tot mai atractive, se lă ; 19,30 Alm.
Comori ale l
fiecărui comunist îi revine rîndul schimbă din două în două săptă- dicţionar politieo-econoxnic nesc cu Aur
mîni, sînt concrete şi, drept urma­
să raporteze o dată, de două ori pe re. eficiente, urmărite cu interes > şi Nicu Stâne
an. în faţa adunării generale. As de ceferişti. ţara în curs de dezvoltare, laţiei, nivelul consumului pe locui­ în România,
spune, de pildă, că în primele 5 Nucleul nostru de comunişti este denumire- dată ţărilor care; după ni­ tor la diferite produse şi altele. Ri­ ca : 20,40 IV
luni din acest an majoritatea co- puternic. De felul cum fiecare îşi velul lor de dezvoltare economicc- dicarea mai rapidă a ţărilor în curs dumneavoastr;
vîrşitoare a comuniştilor noştri socială. se află mult în urma nive­ de dezvoltare, apropierea lor, din într-o oră ; 2!
şi-au îndeplinit exemplar această îndeplineşte sarcinile depinde acti­ lului ţărilor industriale. Pe plan in­ punct de vedere economic, de sta­ în cadrul întrevederii zicale.
sarcină primordială.: planul de vitatea în ansamblul ei. Mai avem ternaţional, nu există criterii una­ tele puternic industrializate, lichida­ videnţiat cu satisfacţie faptul că l JOI,
însă multe de corectat şi pus la
transport şi angajamentul au fosl nim acceptate pentru, stabilirea ni­ rea- marilor decalaje dintre niveluri­ relaţiile tradiţionale româno-fran-,
a-!
punct. Acţionăm pentru ca influen­ velului de dezvoltare economico-so- le de dezvoltare economico-socială ale
îndeplinite şi depăşite, în condiţiile ţa comuniştilor în rîndurile rie- cială a ţărilor. în mod frecvent, se statelor reprezintă cerinţe obiective ceze înregistrează un curs me- y 6,00 Radiopr
unei depline siguranţe a circulaţiei. membrilor de partid să crească foloseşte drept criteriu venitul na­ ale progresului general, inclusiv al reu ascendent şi rodnic. în a'ce-i ţii ; 8,00 Sum
La microfon,
fără nici un eveniment de cale sau necontenit. Şi aceasta se poate face ţional pe locuitor, - exprimat într-o statelor avansate, imperative ale co­ laşi timp s-a exprimat dorinţa ) tă ; 0,35 Papi
-
accident de muncă, iar staţia Si- în primul rînd printr-un perma­ unitate monetară comună. în acest laborării pe baze noi, echitabile în­ reciprocă de a stimula dezvolta- ( „Crai nou " d<
meria-Triaj a fost evidenţiată pe nent efort şi exemplu personal, sens, de obicei, sînt socotite sub­ tre toate popoarele lumii. Rezultat rea relaţiilor politice, economice, y bescu şi „N-a
nemijlocit
al
politicii
imperialiste,
dezvoltate ţările care realizează un
tară ! A? aminti modul exemplar îmi vine în minte ceea ce atît de venit pe locuitor de pînă la 500 de colonialiste şi neocolonialiste de do­ tehnico-ştiinţifice şi culturale din-] frumoasă" de
în care şi-au îndeplinit sarcinile bine spunea secretarul general al dolari, iar, în curs de dezvoltare, minaţie şi asuprire a popoarelor, de tre cele două ţări, de a promo­ lescu ; 10,10
ciincrete ce le au la locul de mun­ partidului, tovarăşul NICOLAE cele care realizează un venit naţio­ jefuire a bogăţiilor lor naţionale, va o cooperare tot mai fructuoa-1, Cristinoiu ; 1(
log. Omul, V;
că de zi şi noapte, comuniştii CEAUŞESCU, la Congresul educa­ nal de pînă la 1 500 de dolari pp consecinţă a relaţiilor economice i- să în diverse domenii de activi 11.35 Discoteci
" n- V .
nechitabile,
rămîne-
subdezvoltarea,
persoană. Deoarece însă, venitul na­
Gheorghe Suciu, secretarul organi­ ţiei politice şi al culturii socia­ ţional nu exprimă pe deplin struc­ rea în urmă a o serie de ţări, pot ta-te, inclusiv în viaţa- internaţio-^ Clerc ; 12,05
zaţiei de bază de la Simeria-Triaj, liste, la care am avut cinstea să tura 'economiei naţionale, se mai iau fi lichidate prin eforturi susţinute nală. lodia popular,
apoi Iosif Jabatinschi, Iulian Drij- particip : ..Prin muncă, prin înde­ în calcul gradul de industrializare din partea fiecărui popor şi, toto­ Tot în cursul săptămînii preferat ; 12,3
man. Ion Păcurar, Aurel Cărola, plinirea sarcinilor de fiecare zi, la (reflectat prin , partea din produsul dată, prin sprijinul substanţial, sub trecute, tovarăşul) NICOLAE i 12.35 Revista
locul de muncă al fiecăruia dintre
diferite forme, acordat de ţările dez­
De la 1 la 3
intern brut care provine din indus­
Gheorghe Blăgăilă şi mulţi alţii, noi, să dovedim că am înţeles ce trie, producţia industrială pe locui­ voltate, îndeosebi de către acelea oa­ CEAUŞESCU a primit pe : prima l-l club ; 16,00 R
şefi de manevră, mecanici de lo­ înseamnă educaţia socialistă, să tor, ponderea producţiei industriale re- au realizat această dezvoltare şi rul oraşului Ankara-, ambasade-1 Să învăţăm u
comotivă, manevranţi, acari. Alţii, în exportul ţării ş.a.), precum şi ra­ pe seama asupririi şi 1 exploatării po­ rul Statelor Unite ale Amerieii,,' înnoitor al v
care nu şi-au îndeplinit sarcinile, dovedim că ne-am însuşit spiritul portul dintre populaţia ocupată în poarelor slab dezvoltate. Se impune, preşedintele Asociaţiei de priete-y neu ; 16,45 ^
au fost puşi să raporteze în faţa si hotărîrile marelui Congres !“. agricultură şi aceea ocupată în ra­ de asemenea, instaurarea unei noi nie sovieto-română, ambasadorul l 17,20 Semnale
,______ ______, care şi-a —
adunărilor generale, sancţionaţi pe muri neagricole. Indicatori impor­ ordini economice şi politice mon­ Republicii Peru, care şi-a pre-i Orelo serii. 1
r
diale,
democratizarea
in­
relaţiilor
măsură. Aşa s-a intîmplat cu Ma­ IOSIF RĂDUŢ tanţi în definirea 'ţărilor în curs de ternaţionale, dezvoltarea colaborării zentat scrisorile de acreditare, pe» n cască: 20,00
clorului roma
rin iDefta, care a adus pagube ave­ secretarul comitetului de partid dezvoltare sînt, de asemenea, stan­ şi cooperării bi şi multilaterale în­ dr. Ilelmut HoM, preşedintele/ Lătăretu si 1
rii obşteşti. Gheorghe Curea, Cos- de la nodul de cale ferată dardul de viaţă al populaţiei, lon­ tre state, fără nici un fel de restric­ Uniunii Creştin-Democrate din) ţeanu : 20,30 F
tache Rusii, Ioan Cioacă, care a Simeria gevitatea, pregătirea şcolară a popu­ ţii şi discriminări. R.F. Germania. y mic ; 20,50 M
dumneavoastr?
tr-o oră ; 23,0
Cum acţionaţi pentru a răspunde exigenţelor şî sarcinilor stabilite de VINERI
6,00 Radiopr
tii ; 8.00 Sum;
Gong! La microfon,
;resul educaţiei politice şi al culturii socialiste ?
tă ; .9,05 Mult
oămînt n
Organizaţia de partid de la E. M. Petrila. ca, lor municipal şi judeţean de partid. Mă refer în special la în general. Vom. urmări ca toţi tinerii să-si însuşească | 10,10 Autoport
dealtfel, toate organele şi organizaţiile de partid editarea şi difuzarea unor expoziţii itinerante, concepute o calificare şi s-o exercite cu pasiune şi răspundere. De / Noru Dcmetri
adoptă cele mai adecvate măsuri pentru a răs­ pe probleme. De pildă, ar fi bună o astfel de expoziţie asemenea, avem 50—60 de tineri care n-au încă 8 clase: ) tatea : 10,45
punde cerinţelor şi exigenţelor noi, izvorîte din documen­ pe problematică istorică, care să conţină principalele mo­ Ne vom îngriji să-i ajutăm să-şi completeze studiile. In i din Turcia ;
tele Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste. mente, dată' şi evenimente privitoare la formarea şi dezvol­ acest scop ţinem o bună legătură cu şcoala nr. 6, patr, latro- > „U“ : Arsen 1
Membrii comitetului de partid, ai birourilor organizaţiilor tarea limbii şi a poporului în spaţiul geografic românesc, nată de mină, şi care, la rîndul ei, patronează această y tîlnirc cu mei
de bază, toate cadrele cu atribuţii în munca de educaţie idee foarte bine conturată în expunerea tovarăşului Nicolae preocupare la noi. r interpretul pre
pentru formarea omului nou, gîndesc, reflectează cu ma­ Ceauşescu. Ioachim Beraru: După cum se ştie, gazeta de perete li turli istorice :
ximă atenţie la noile cerinţe şi exigenţe ale programului V. Drăgan : Comitetul sindicatului intenţionează să ac­ „Minerul" a desfăşurat şi pînă în prezent o activitate bună, u şlagărelor ; 13.
ideologic al partidului, iniţiază acţiuni noi, le îmbogăţesc ţioneze cu mai multă hotărîre pentru extinderea iniţiati­ ea deţinînd trofeul premiului- X la concursul pe judeţ. Do- 15.00 Student-c
pe cele existente cu idei proaspete, cu suflul creator al. velor al căror conţinut este legat de problematica educa­ cumentele congresului ne oferă o largă problematică de )| jurnal ; 16,25 I
şa cum ai vi:
indicaţiilor de excepţională însemnătate din expunerea se­ ţiei socialiste, să le dăm caracter educativ mai pronunţat. care să ne ocupăm, şi ne vom ocupa. Principalele acţiuni „ muzică uşoari
cretarului general al partidului', tovarăşul. Nicolae Ceauşescu,. De pildă, pe de o parte vom face ca „Brigada de produc­ ale gazetei se vor desfăşura sub genericul „Cărbune mail patrie; 18^00 i
din celelalte documente ale congresului. ţie şi^educaţie socialistă" să fie extinsă la toate locurile de bun, mai mult şi mai ieftin", vizînd, prin aceasta, şi alte’- Acolo unde ţi
în acest climat de preocupări intense, de căutări şi- a­ muncă, iar „Dirigenţia muncitorească" — la toţi maiştrii. cerinţe ale actualului cincinal, cum ar fi creşterea pro-y
să-ţi creezi f<
daptări permanente, redacţia ziarului nostru a organizat o Pe de altă parte, vom introduce în criteriile de întrecere ductivităţii muncii în abataje, reducerea preţului de costi le — radioaiK
discuţie la masa rotundă, încercînd' să obţină răspuns. 1» ale acestor iniţiative- şi alte criterii, direct legate de for­ si îmbunătăţirea calităţii cărbunelui. Ne vom strădui să)l
întrebarea : Cum acţionaţi pentru a răspunde exigenţelor şi marea atitudinii socialiste faţă de muncă. împletim cit mai bine preocupările pentru îndeplinirea L zică pe adresa
sarcinilor stabilite de Congresul educaţiei politice si al cul­ sarcinilor economice cu cele de creştere şi formare a oa-!; 22.00 O zi într
turii socialiste ? menilor. Toate rubricile gazetei vor fi consacrate acestor y juterii muzica
Au participat tovarăşii : Gh. I. Pavel, secretarul comite­ iasă rotundă la E. U. Petrila preocupări. V SÎMBAl
tului de partid- al exploatării', Tiberiu Svoboda, responsa­ Mircea Bujorescu : Formaţiile artistice ale clubului îşi î
bilul cabinetului de ştiinţe sociale al comitetului de partid, vor reorienta programele- în raport cu cerinţele izvorîte y 6,00 Radiopr
Vasile Drâg'an, responsabil cu întrecerea socialistă în comi­ Gh. I. Pavel: Am început să acţionăm pe un front din documentele congresului. Vom pune un accent mai ij ţii ; 8,00 Sum
tetul sindicatului, Eugen Cosman, secretarul comitetului larg. Chiar în aceste zile avem organizate dezbateri cu mare pe spiritul revoluţionar, militant în activitatea echi-) La microfon,
U.T.C. pe minăv Ioachim Be'raru, responsabilul colectivului lectorii, propagandiştii şi agitatorii asupra documentelor pei de teatru, a brigăzii artistice de agitaţie, a formaţii­ tă ; 9,30 Ro
de redacţie al gazetei de perete „Minerul" şi Mircea Buj'o- Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste: De lor de muzică. Brigada de la mină va continua să dea ţara mea de
rescu, artist amator, epigramist. asemenea; am- recomandat propagandiştilor' ca la dezbate­ iul republican
T.. Svoboda: Din- cîte am constatat, din discuţii cu mi­ rile recapitulative' de ia încheierea învăţămîntului' de programe în sala de apel. şi în căminul de nefamilişti. niereşti : 10,1:
!
nerii, a creat o impresie deosebit de profundă întreaga partid-, indiferent ce temă ^şi-au ales cursanţii, să se rea­ Frecvenţa şi conţinutul acestora vor depinde de pulsul pro­ Elerfa Grigori
ducţiei, vom însufleţi întrecerea pentru plan, vom lăuda
expunere a tovarăşului N-icolae Ceauşescu, spiritul său ana­ lizeze o îmbinare organică a acesteia cu acele idei din ce este bun şi vom critica ce este rău. Cenaclul „Venus" Ioniţă ; 10,3(
litic. profund ştiinţific. Foarte mulţi mineri' apreciază cu documentele congresului care sînt în strînsă legătură cu di-n cadrul clubului- va pregăti spectacole complexe, de 10,50 Moment
1
deosebire capitolul privitor la lupta poporului român pen tema. nelief sonor :
tru în luna iulie vom dezbate aceste documente în toate amploare şi le va prezenta în faţa minerilor şi a fami­ -ţ ru ; 12,05 Inii
nar organizaţiile de partid şi de masă de la exploatare. La liilor lor. S populară şi i
1
bună fel, continuăm unele acţiuni de combatere a indisciplinei Spre sfîrşitul discuţiei, în jurul mesei rotunde s-au i rat ; 12,30 Şti
de un puternic şi înalt patriotism, de dragoste fierbinte şi neglijenţei, a lipsei de răspundere faţă- de îndeplinirea conturat nu numai idei-, preocupări şi acţiuni concrete, ci) Revista şlagăr
pentru limba şi glia strămoşească. El ne vă' ajtita să culti­ sarcinilor. în legătură cu aceasta, periodic ţinem procesul şi un însemnat număr de propuneri’ şi sugestii-, din cărei
văm în landurile. oamenilor aceşte sentimente nobile. absentomanilor. Cel care absentează de lcţ lucru în mod redăm ţîteva : * 1 la 3 ; 15,0
Colectivul cabinetului- de sfiinţe sociale s-a si gîndit la repetat este chemat în faţa uriuL colectiv format din se- — Muzeul mineritului din Petroşani să fie mar intens) 16,00 Railiojui
" concrete pentru dezbaterea largă- a expunerii, cretari de partid, responsabili de grupe sindicale, secretari-
uneie acţiuni .......... " ’" zb folosit pentru educarea tineretului. Aici- s-ar putea crea diodivertismer
a celorlalte documente; Ne-am întocmit un grafic de lucru, de U.T.C., mineri vîrstnici. întreprindem şi alte astfel de o adevărată şcoală de educaţie minerească, patriotică, prin Orele serii; i
după care, între 14—30 iunie, organizăm în- cad^Uf cabînetu- acţiunii simpozioane, dezbateri, întîlniri între tineri şi mineri vîrst- cintece de t
1
şi consultaţii asupra expunerii pe I. Svoboila: Expunerea tovarăşului
lui : suită, de dezbateri şi consultaţii asupra expunerii pe I. Svoboila: Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Nicolae Ceauşescu-, ni’cî ete.; Azi, in Romă
capitole. Fiecare capitol îl dezbatem: două zile, pentru a cuvîntarea de la sfîrşitu-l lucrărilor congresului, ca şi re- — artiştii amatori să fie mai bine sprijiniţi şi stimu- > pe adresa du
cuprinde toate schimburile. Vor participa- la aceste acţiuni zoluţia formează o' bună bază de desfăşurare pe tot timpul laţi în activitatea creatoare, dîndu-li-se posibilitatea să 1 lctin de ştiri
1
în primul rînd lectorii, propagandiştii, agitatorii, ebndiîce- verii a unei susţinute activităţi politico-ideoîogice în toa- deschidă periodic expoziţii- colective şi personale. / Radiojurnal ;
rile colective ale organizaţiilor de masă şi obşteşti; ele'insa- te organizaţiile de partid, de masă si obşteşti,
vor fi deschise pentru: oricine, vrea să-partioipe. Eugen Cosman: Organizaţia U.T.C. are c ca principal stop.
Pentru ca activitatea cabinetelor să fie cit mai rodnică, obiectiv cultivarea la tineri a dragostei faţă de muncă, Masă rotundă consemnată de ţ
consider necesar un sprijin substanţial din partea organe- prin muncă, precum şi ridicarea nivelului de cunoaştere, CORNEL ARMEANU \—