Page 19 - Drumul_socialismului_1976_06

DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6119 ® MARŢI, 15 IUNIE 1976 Pag. 3

11 DINII 1941$. Sub conducerea Partidului Comunist Român, poporul

a înfăptuit un act hotăritor, fundamental al revoluţiei noastre socialiste

NAŢIONALIZAREA MCiPALM MIJLOACE I PRODUCŢIE
Astăzi peste patru milioane de şoare tot mai mult în labora­
elevi de pe întinsul României toare, cabinete şi ateliere. Numă­ •» »
socialiste încearcă bucuria în­ rul laboratoarelor a ajuns la 347, Au trecut 28 de ani din ziua a- scurt a înapoierii mo.şlenite din Aproape 110 000 de locuinţe noi
cheierii unui nou an şcolar, pe­ al cabinetelor la 153, iar al ate­ ceea — H iunie 1948 — zi în care trecut, a întăririi independenţei s-au ridicat pentru oamenii jude­
rioadă de muncă intensă pentru lierelor-şcoală la 432. Au fost a- poporul român, sub conducerea naţionale, a ridicării nivelului de ţului în aceşti ani, din care peste
continua perfecţionare a procesu­ menajate în acest an la Deva, partidului comunist, înfăptuia acel bunăstare şi civilizaţie al întregu­ 71 000 din fondurile şi cu ajuto­
lui instructiv-educativ, pentru o Simeria, Vulcan şi Petr.ila, 5 a- act hotăritor, fundamental, rămas lui nostru popor". rul statului. Aceasta înseamnă că
mai organică integrare a învă- teliere interşcolare. Şcoala hune- în istoria nouă a României ca li­ Muncitorul a devenit producător tot a doua familie din judeţ lo­
ţămintului cu mata, cu produc­ doreană a asigurat un sistem nul dintre marile momente, cu şi beneficiar, Telul suprem al po­ cuieşte în case noi, în oraşe lo­
ţia. Slujitorii şcolii fac azi bi­ progresiv de pregătire practică profundă rezonanţă pentru revolu­ liticii partidului nostru este feri­ cuind 71,3 la sută din populaţia
lanţul muncii desfăşurate pentru productivă a elev.ilor. Din planul ţia noastră socialistă : naţionaliza­ cirea şi Bunăstarea omului, creş­ judeţului. © Volumul desfacerilor
aplicarea in viaţă a sarcinilor pe de producţie pe întregăl an 1976, rea principalelor mijloace de pro­ terea nivelului său de trai, mate­ de mărfuri a crescut vertiginos, o
care Plenara C.C. al P.C.R. .din (11 milioane lei), elevii au reali­ ducţie. îşi găsea împlinirea fireas­ rial şi spiritual. Omul este benefi­ dată cu puterea de cumpărare a
iunie 1973, Programul partidului, zat peste 7,2 milioane lei. Conlu­ că, legitimă, măreţul ideal al mun­ ciarul a tot ceea ce se înfăptu­ oamenilor muncii. Din 1970
documentele celui de-al XI-lea crarea fructuoasă cu unităţile pa- citorimii româneşti, acea cerinţă ieşte. S-a statornicit o retribuţie pînă în 1975, volumul des­
Congres şi ale recentului forum tronaioare a făcut ca mai mult esenţială a construcţiei socialiste : •echitabilă, după cantitatea, calita­ facerilor de mărfuri a sporit
al spiritualităţii româneşti le-au de 30 la sută din planul de pro­ exproprierea expropriatorilor, fa­ tea şi importanţa socială a muncii cu 41 la sută. • Reţeaua de ocro­
pus in faţa ircvăţămîntului nostru ducţie al şcolilor .să fie integrat bricile şi uzinele, bogăţiile solului prestate. Din 1950 pînă acum, re­ tire a sănătăţii hunedorenilor —
de toate gradele. şi realizat in cadrul planurilor şi subsolului, băncile şi mijloacele tribuţia nominală a sporit dc 5,4 mineri, siderurgişti, constructori,
de transport «încetînd să mai apar­
Pentru cele 5215 cadre didac­ de proăucfie ale întreprinderilor.. ţină exploatatorilor, revenind pen­ ori. energeticieni, ceferişti, forestieri,
tice din judeful nostru ca şi Perioada practicii de vară va tru întîia oară celor îndreptăţiţi Actul înfăptuit la 11 -iunie 1948 «lucrători ai ogoarelor — are peste
consemna, fără îndoială, noi iz-
5 600 de paturi. Funcţionează 12
pentru cei peste 112 000 elevi',(da 'binzi în educarea prin şi pentru să le stăpînească oamenii muncii, a creat noi condiţii sociale şi uma­ spitule, 13 policlinici, două sana­
la cursurile de zi, .serale şi fără muncă a elevilor. în .atelierele adevăraţii făuritori ai bunurilor ne muncitorului din România.
frecventă) instruiţi în acest an şcoală, in .întreprinderi, .pe şan­ materiale, ai întregii avuţii sociale. Muncitorul a devenit producător torii, 103 «circumscripţii sanitare,
de învătămint în unităţilă şco­ tiere de muncă patriotică, pe o- Din mai multe puncte de vede­ şi conducător. Clasa muncitoare a 32 dispensare medicale de între­
lare hunedorenc, bilanţul este goarele 1 C.A.P., mai mult de re, însemnătatea actului de la 11 devenit clasă conducătoare -în stat. prinderi, 11 case de «naştere. e
fructuos. El relevă cit de anga­ Reprezentanţii clasei muncitoare şi Invăţămîntul, cultura sînt la dis­
30 000 de elevi hunedor.ehi vor iunie 1948 este de-a «dreptul covîr- poziţia oamenilor muncii, din judeţ
jată a fost munca dascălilor., cil face dovada angajării lor în şitoare : Răspunzînd unei necesi­ ■ai ţărănimii, excluşi cu totul odi­ cu 2 590 săli «de clasă, -8 700 locuri
dc spornică strădania elevilor munca productivă. tăţi obiective a progresului social nioară de la conducerea statului,
pentru ca progresul şcolar să acest act a întregit puterea poli­ constituie astăzi ponderea, au ro­ «în internate, 1100 locuri în cămine
Trimestrul patru de şcoală —
cunoască dimensiunile noi ale vacanţa marc — se anunţă în tică a clasei muncitoare, putere lul hotăritor în organele centrale studenţeşti, peste 18 000 locuri în
timpului pe care-l parcurgem — acest an mai generos ca ori- cucerită, .după cum bine se ştie, şi locale ale puterii de stat. «grădiniţe, cămine, creşe. Aproape
cină şcoala este definită ca prin­ cind în acţiuni recreativ-educa­ cu mari sacrificii, cu puterea eco- Afirmarea acestui «drept al cla­ 89 000 elevi învaţă în -şcoli noi, pen­
cipal factor de educare şi formare tive, conferind celor peste 100 000 .nomică.; a asigurat lichidarea pen­ sei muncitoare a făcut ca «în mai tru fiecare dintre ei statul chel­
a omului nou. Procentul de pro- de elevi himedoreni o odihnă tru totdeauna a exploatării omului puţin de 3 decenii România să dea tuieşte peste 5 700 lei şi mai bine
movabiUtate în cele 857 unităţi reconfortantă. IExcursiile, tabe­ de către «om ;în industrie, a dus o producţie industrială cît aproa­ de 12100 )lei pentru instruirea fie­
şcolare din judeţ atestă o fru­ rele de la munte şi mare îşi Ia crearea sectorului socialist, cu pe 38 de «Românii ale anului «naţio­ cărui student.
moasă creştere faţă de perioada deschid porţile pentru peste rol conducător în întreaga econo­ nalizării — 1948, înţelegerea deplină; conştientă a
corespunzătoare a anului trecut, 30 800 de elevi, expediţiile .„Cu­ mie ; pe temelia acestui act hotă- 0 Judeţul Hunedoara a cunoscut . înaltelor îndatoriri şi răspunderi
relevând răspunderea cu care s-a tezătorii“ vor porni din nou „A- rîtor au pittut fi dobîndite toate o dezvoltare şi înflorire pe măsura ce revin clasei muncitoare faţă de
muncit pentru eliminarea eşecu­ saltul Carpatilor" in patriotica marile noastre realizări, care au întregii Românii. El furnizează e- prezentul şi viitorul României se
lui şcolar. lor acţiune ide marcare şi remar- schimbat radical înfăţişarea ■Româ­ conomiei naţionale 40,2 la sută -din exprimă prin atitudinea înaintată
niei, viaţa noastră, a tuturor fii­
învăţământul 'huneăor.ean a cu­ care a traseelor, CosteşUul va lor ei. producţia dc fontă, 38,1 la sută faţă de muncă, faţă de avuţia ob­
noscut. creşteri pe toate treptele găzdui un nou forum judeţean — oţel, 42,2 la sută — cocs me­ ştească.
sale. Invăţămintul preşcolar a al pionierilor, în şcoli vor fi „Naţionalizarea, crearea -proprie­ talurgic, 33,2 la sută — laminate,
cuprins in unităţile sale pesta create 169 de ,cluburi .ale vacan­ tăţii socialiste — ai-ăta secretarul 29,3 la sută — cărbune, mai bine Colectivele de muncă hunedore-
70 la sută din populaţia de 3—6 ţei, iar casele pionierilor vor .general al partidului, .tovarăşul de 12 la sută energie «electrică, o- ne cinstesc aniversarea naţionali­
ani şi peste 90 la suită din cea funcţiona ca centre de vacanţă, NICOLAE CEAEŞE&CU — nu des­ cupînd locul al doilea -pe ţară. Este zării mobilizindu-şi plenar forţele
de 5 ani, asigurând pregătirea îndrumând activitatea palitico-e- chis -"alea trecerii la condueerua unul dintre cele «mai industriali- şi capacităţile creatoare pentru a
planificată .a «economiei naţionale,
pentru trecerea spre viciul pri­ ăucativă şi turistică. Ediţia de •zate din ţară. Numărul angajaţilor transpune exemplar }n viaţă sar­
mar o majorităţii copiilor da vară a ,(Cupei tinerelului“ va cu­ la folosirea «conştientă a legităţilor în sfera producţiei materiale la cinile actualului an şi cincinal —
economice :în interesul sporirii a-
virstă Rezultatele meritorii de prinde competiţii de masă la vuţiei naţionale, al dezvoltării ar­ 1000 locuitori «este de .350. în cinci­ treaptă înseninată pe drumul as­
la acest sfîrşit de an şcolar sini minifotbal. oină. tenis, iar loca­ monioase a forţelor de producţie. nalul 1971—1975 s-au creat peste cendent al progresului multilateral
date şi de modul în care s-a fă­ lităţile Deva, Hunedoara. Orăştie, S-au creat premisele aplicării po­ 13 000 noi .locuri de muncă, iar în al României socialiste, trasat de
cut cuprinderea copiilor în ciclu­ (Brad, Vata, Geoagiu-Eăi, Călan, liticii de industrializare socialistă, acest cincinal se vor crea mai bine -cel de-al XI-lea Congres al parti­
rile primar şi gimnazial, precum Haţeg. Petroşani, Vulcan, Lu- condiţie a lichidării intr-un termen de 20 000 ! dului.
şi prin orientarea elevilor spre peni şi Simeria vor deveni xentre
liceele de specialitate a căror da învăţare a înotului pentru i
pondere in judeţul nostru de­ încă 8 000 de elevi. Vacanta mare
păşeşte 75 la sută din totalul u- In înfîmpinarea Zilei Carnet cultural
•nităţilor liceale. 1976 va adăuga — prin bogăţia
manifestărilor ei plăcute şi re­
Preocuparea pentru continua
creative — noi valori la ■educa­
perfecţionare şi modernizare a rea politică, patriotică şi revolu­ TRECERE ÎN REVISTA
procesului instructiv-educativ, Duminică, la Vălişoara a .avut iloc o „trecere în
pentru integrarea sa cu practica, ţionară a tinerelului şcolar hu­ Ziua pionierilor, sărbătoarea purtătorilor cravatelor i revistă" a brigăzilor artistice de agitaţie. Au evo­
cu viaţa, a făcut ca, în acest ne doreau. ro?îi cu tricolor, care va fi omagiată în întreaga luat pe scena căminului cultural formaţii din Do-
ţară duminică, este aşteptată şi în judeţul nostru cu
an şcolar, lecţiile să se desfă­ LUCIA LIGIU manifestări şi îapte demne de organizaţia revoluţio­ bra, Pficaz, Brănişca, Vălişoara, precum şi echipa
nară de tineret. Acţiunile politice şi icultural-educative , Fabricii „Vidra" din Orăstie.
poartă însemnul angajării cu care pionierii ţă£fi răs­ „ACUSTICON ’7G“
pund înflăcăra lei chemări adresate lor de secretarul Aşa s-a intitulat spectacolul desfăşurat sîmbătă
general ăl partidului la tribuna recentului forum al seara la Clubul „Siderurgistul" din Hunedoara, or­
I spiritualităţii 'româneşti. Cerinţa de educare a tine­ ganizat de Comitetul judeţean pentru cultură şi
1 rilor .în spiritul muncii — ca factor determinant în educaţie socialistă, Consiliul judeţean al sindicate-
formarea conştiinţei socialiste — găseşte, în mani­
Poşta elevilor festările ce premerg apropiata sărbătoare, loc central. ■ lor, în colaborare cu studioul de radioteleviziune
„Sub genericul „DE VORBA CU TVIESERIILE" — din Oluj-Napoca.
ne scrie pionierul Viorel Arion, de Ta subreclacţia „Toi în cadrul spectacolului au evoluat ansamblul
1
M. Popa — Haţeg : Liceul industrial de mecanică nr. 2 Petro­ înainte" Hunedoara — elevii claselor a Vil-a de la de muzică populară „Someş-Napoca", actori ai
şani are sediul pe str. 30 Decembrie, nr. 6. Pentru anul şcolar 1976/ şcoala generală nr. 4 au desfăşurat o suită de acţiuni Teatrului naţional din Cluj-Napoca, corul de ca-
menite să-T apropie de viitoarele lor (locuri de muncă.
-rfieră al C..S. Hunedoara, poeţii Miron Scor.obete,
1977, la treapta I do liceu, anul I are prevăzute următoarele locuri : Vizitele în principalele secţii ale combinatului side­ - 'Horia «Bădescu, Iv Martinovici, Dan Constantinescu
învăţămînt de zi, la profilul mecanic — .190 locuri ; la profilul elec­ rurgic, unde le-au fost ghizi părinţii, intxlnirile cu şi Neeulai Chirica, soliştii de muzică folk Tudor
muncitorii .fruntaşi, cu Eroul -Muncii Socialiste Nico-
trotehnic — 114 locuri ; învăţămînt seral : profil mecanic — 38 lae Mârculescu, au fost adevărate lecţii de o’ ientarc Gheorghe, Adrian Ivaniţchi şi Toan Evu. în holul
locuri ; pro'fil electrotehnic — 76 locuri. Pregătirea practică se face şcolară şi .profesională". clubului s-a deschis o expoziţie de artă plastică
în atelicre-şcoală, cabinete tehnice şi laboratoare, precum şi în sec­ Ideea muncii stă şi la baza EXPOZIŢIEI JUDE­ contemporană, organizată de Muzeul de artă şi
ţiile întreprinderilor miniere. Absolvenţii treptei I (cu durata de 2 ŢENE ,,MINITEHNICU S “, organizată .la Casa de cul­ «Cenaclul «tineretului din «Cluj-Napoca.
tură din Deva. Peste 100 de lucrări, cele mâi reuşite
ani) aii posibilitate' să continue pregătirea în treapta a U-a la li­ creaţii ale membrilor cercurilor tehnic o - ap 1 i ca t Lv e din „FLOAREA DIN GRADINA"
şcoli şi case ale pionierilor sînt prezente în expoziţia
ceele industriale de mecanică (dacă îndeplinesc condiţiile de .învăţă­ judeţeană, oferind vizitatorilor o nouă dovadă .a ini- Pe scena Casei de cultură din Deva s-a «desfă­
tură prevăzute de legislaţia în vigoare), sau să continue .pregătirea .ţiafivei, fanteziei şi capacităţii creatoare a elevilor. şurat săptămîna trecută emisiunea-concurs „Floa­
prin şcolile profesionale pentru a deveni muncitori calificaţi. Pot, Exponate ca machetele 'funcţionale - .^Instalaţie de rea -din grădină", în regia lui Sorin Grigorescu
şi prezentată de prof. dr. 'Mihai Florea. Au con-
de asemenea, să se încadreze şi să se califice în continuare în pro- | extracţie. cu schip", „Puţ de ^extracţie"* alimentatoare ' curat solişti de muzică populară din judeţul Hu­
ducţie. electrice (Luperii), «„Sirenă electronică", .„Termometru 1
•electroiiic (Petroşani), „Tester pentru determinarea nedoara : Cornelia Jurcă, Elena Cornea, Mihai
scurgerilor de apă din conductele sitbternne" (Vulcan), Bud, Sabina Popa -si Elena Pal.
«Cornel Cosma — Deva : In noul an şcolar, pe lingă Grupul şco­ „Aparat spentru învăţarea tablei înmulţirii" (De-va. DIALOG TE ACEEAŞI SCENA
lar minier Deva va funcţiona o clasă (38 locuri) şcoală de maiştri, Petriltt) şi multe âltele sînt lucrări care ridică nivelul Satul Tătăreşti (comuna 'Vaţa de Jos) a găzduit
: cu durata ele un an, curs de zi, cu scoatere din producţie. Pe lingă calitativ al actualei ediţii „Minitehnicus". „SAPTAîVfî- « «în aer .liber un dialog :pe aceeaşi scenă, în cadrul
M HATTNIGIEI“ — .aşa au declarat .pionierii din ciclul
■celelalte unităţi de învăţămînt de specialitate nu vor funcţiona ■primar âl -Şcdlii generale <hr. 9 'Hunedoara ultimele ■căruia s-au întrecut talentele artistice din rîndul
' şcoli postliceale. zile de şcoală, ^perioadă în tcare s-au întrecut 'în > «pionierilor din localitate cu cele din Ociu. -Dia-
(recoltarea iplantelor medicinale şi colectarea deşouri- 1 «iQgul" :a «finalizat tradiţionala manifestare „Prie­
C. Popa — Brad : La Simeria funcţionează Liceul mecanic Tor, dar .pionierii de la şcolile ^generale nr. M şi 7 au teni de ;pe Oraş",, .care :acum. la «ediţia a V-a. a
■ M/M.R., numărul locurilor pentru noul an şcolar este de 200. răspuns faptic «Chemării .„Şcoala .noastră — grădină început în satul «Ociu prin manifestări artistice
înfloritoare" (E. Sîrbu, A. Puşcaş). „Detaşamentul antr.enînd, intr-o -serbare cîmpenească, pă-
f
I. Popescu — Petroşani, Gh. Lazăr — Brad : Şcoli ale UCECOM . clasei a Vil-a B de la Şcoala generală -nr. 5 Deva a ; rinţi şi copii. Transferată «de Ha 'Ociu ila Tătăreşti,
1 oferit preşcolarilor din Microraionul JT5 tin spectacol
j vor funcţiona în noul an de învăţămîn.t in cadrul şcolilor generale : de cîntec şi poezie, iar cu colegii lor din iclaseJe a i manifestarea -s-a încheiat printr^o atractivă şi în­
!
Haţeg, Brad şi nr. '4 Petroşani. OfI-a A şi C au avui un dialog privind semnificaţiile j drăgită paradă a portului popular local. («Prof. N.
•cravatei roşii cu tricolor (Comandamentul clasei a CREŞTEA — Vaţa ale Jos).
Vil-a B, Şcoala generală nr. 5 Deva).
î ă r e ş t s
. >
întrecerea pentru buna gospodă­ dc 1,8 milioane lei. Munca avîntată, LUCRĂRI
rire şi înfrumuseţare a localităţi­ plină de aiinegaţie pentru gospodă­ edilitar-gospodAresti
lor urbane şi «r-urale -din judeţul rirea şi înfrumuseţarea comunei. ÎN VALOARE DE «00 000 XJEI
nostru antrenează mase tot mai pentru a o apropia tot mai mult
largi dc cetăţeni care, acţionînd de cerinţele de viitor centru ur­ Valoarea lucrărilor realizate prin
sub conducerea organizaţiilor «de ban, a dus la realizarea unor lu­ mancă voluntur-jpatriotică «de către (
«partid, muncesc cu hărnicie «pen­ crări edilitar-.gpspodăr.eşti în va­ «cetăţenii comunei Certeju de Sus, .
tru finalizarea obiectivelor de larg loare de peste 2 milioane lei, la în cele 5 luni «care au trecut din
interes obştesc prevăzute pentru îndeplinirea angajamentului in mai aaest ân, se -ridică «la 800«000 ilei, .
acest an. Âu fost obţinute, atît la pu.ţin de o jumătate de «an. «Au fost faţă de 1 161 000 lei «cit «prevede ;
construite 2U0 ml trotuare şi s-au
oraşe, cît şi la sate, realizări im­ «angajamentul anual. Ei şi-:au .adus (
portante în «acest domeniu de acti- făcut «reparaţii pe 30000 mp Străzi contribuţia la canalizarea Văii Ger- i
tejului pe o lungime de 500 ml, în- •
;
«vitate obştească, de manifestare şi trotuare, precum şi pe 45 km Ire.ţinerea «a 2,5 ha parcuri şi zone
largă a «iniţiativei gospodăreşti a de drumuri, întreţinerea a 3,5 ha
cetăţenilor. spaţii si «zone verzi, s-au plantat verzi, «reparurea şi întreţinerea a i
4 000 pomi şi arbuşti, s-au construit 17 «fam drumuri, plantarea a 3 600
ANGAJAMENT ANUAL 10 podeţe şi s-au reparat două, a .pomi, construcţia a două podeţe şi a .
fost amenajată o bază sportivă, s-au unui zid de sprijin în satul Nojng, i
ÎNDEPLINIT făcut îndiguiri pe 4)7 km şi talu- amenajarea «şi întreţinerea bazelor ;
znri de maluri pe 2 km. sportive şcolare şi a stadionului şi 1
Locuitorii comunei Ilia s-au an­ Traian Crişan, Viorica Constan­ altele.
Fruntaşi în «gospodărirea comunei
gajat să realizeze în acest prim an tin, Ioan Hui, Asineîta Mica, Se- sînt deputaţii «Cornel Ştdf din Mă- i ;
al cincinalului revoluţiei tehnico- bastian Sorea. Viorica Bu.şton, Tra- «gura, Nicuşor «Călană «din Nojag, :
ştiinţifice, prin muncă voluntar-pa- îao Iorgovan sînt cîţiva dintre de­ Viorica Luca din «.Gertej, Gheorghe i
Ea GeoagLu-Băi s-a predat de eurînd un nau bloc de locuinţe. Ea
triotică, lucrări edilitar^gospodă- putaţii şi «cetăţenii care au contri­ Manea din «Hondol şi mulţi ulii • parter se aflfi noi -magazine cure pun la dispoziţia populaţiei un bogat
re.şti şi de înfrumuseţare în valoare buit la aceste frumoase realizări. cetăţeni. sortiment de mărfuri. Foto : V1RGIL ONOIU