Page 2 - Drumul_socialismului_1976_06
P. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag 2
iiine se deschid in Capitală lucrările primului Congres al educaţiei politice şi culturii socialiste M
6,00 R.
ţii; 8,00
La inier
tă; 9,35
10,10 Aul
Eveniment Manifestări în pregătirea tre Mih:
spiritul
copii al
Atlas fo)
„U“; 12,(
populară
Congresului educaţiei politice rat; 12,3
Revista :
1 la 3; j
16,00 Rac
si culturii socialiste văţăm u
ria pămî
(Urmare din pag. 1) renţiate, în funcţie de cerinţele fiecare an pe locuri fruntaşe în Muzică
specifice diverselor categorii de întrecerea dintre judeţe. Rezultate SEARĂ DE POEZIE PATRIOTICĂ „CEL MAI BUN MESERIAŞ oontempe
roii neai
toate instituţiile antrenate în vasta oameni ai muncii, de problemele deosebite au dobîndit colectivele UTECIST' 1 rii; 20,00
muncă de educaţie socialistă au ce le ridică acest specific, buna de la C.S. Hunedoara, E.M. Vul In cadrul manifestărilor educati cal; 20,3C
subliniat cu putere unitatea indes pregătire a cadrelor din domeniul can, I.C.S.H., C.A.P. Ostrov, Sime- ve din săptămâna muzicii şi poeziei La întreprinderea „Avicola" De eiiţă.
tructibilă ce există în concepţia muncii de propagandă, amplifica ria, Boşorod şi alte unităţi econo patriotice pentru tineret, Comitetul va—-Mintia, s-a desfăşurat faza pe
partidului nostru între dezvoltarea rea formelor şi mijloacelor muncii mice ; 33 de colective de muncă comunal Dobra al U.T.C., in cola- unitate a concursului „Cel mai bun MIE
horare cu şcoala generală din lo
crescător de păsări", concurs orga
social-economică a ţării şi pro educative. La toate nivelurile, or din judeţ şi-au realizat înainte de calitate, a organizat o interesantă nizat in pregătirea Congresului edu 6,00 Ra
cesul formării omului nou, an ganizaţiile de partid au întreprins termen prevederile cincinalului. Şi seară de poezie patriotică. în faţa caţiei politice şi culturii socialiste. ţii; 8,00 s
gajat cu hotărîre în efortul pentru periodic analize asupra conţinutu în primele 5 luni ale anului, s-au unui numeros public, a membrilor Concursul a constituit pentru par Spre coî
înfăptuirea politicii partidului. lui muncii de educaţie, acordînd dat peste plan însemnate canti comitetului comunal de partid şi ticipanţi — pe scenă şi în sală — fapta ! I :
Ca rezultat al intensei activităţi acestei problematici o însemnătate tăţi de cărbune, metal, energie e- ai biroului, activului U.T.C., con un bun prilej de verificare şi îm şi muzici
politico-ideologice şi cultural-edu- corespunzătoare. Au fost iniţiate lectrică s.a. ducătorilor unităţilor economice de bogăţire a cunoştinţelor profesio lui educ
so
turii
ale
ce
şi
politice
pe raza comunei, tinerii au recitat nale
tinerilor
cative desfăşurate în aceşti ani, dezbateri şi schimburi de expe Organizaţiile de partid din jude din cele mai vibrante poezii patrio muncesc aici. Primele trei locuri compoziţi
sub conducerea organizaţiilor de rienţă, precum şi alte forme de ţul nostru au cîştigat o bună ex tice, mesajul încărcat de emoţie şi au fost ocupate în ordine de Maria 3 ; 15,00
partid, s-au produs mutaţii profun dinamizare a activităţii educative. perienţă în conducerea activităţii mîndrie patriotică al acestora fiind Raicu, Eugenia Bogdan si Cornelia tânăr; *
de în conştiinţa oamenilor, în con In acelaşi scop, al perfecţionării şi politico-ideologice şi cultural-edu- primit cu vii şi îndelungi aplauze FI or ea. (VIOREL GROZONI, activist Odă
cepţia lor despre lume şi socie îmbunătăţirii continue a muncii cative, ceea ce constituie o de cei prezenţi. Acţiunea a fost la Comitetul judeţean al U.T.C.). tăţi ac
precedată de o emoţionantă festi
Te apăr
tate, în acţiunea lor, s-au format educative, au fost folosite momen bază sigură pentru continua vitate de înmlnare a carnetelor ro
convingeri socialiste, în care se tul semnării „Angajamentului so perfecţionare a muncii educative. şii de utecist unui mare număr de SCHIMB DE EXPERIENŢĂ
regăsesc cu pregnanţă răspunderea lemn al comunistului", adună Ele sînt ferm hotărîte să-şi însu tineri din satele comunei. (ARIS-
„Organizarea şi desfăşurarea ac
faţă de sarcini, abnegaţia, devota rile generale de partid şi şească temeinic documentele Con TICA PATRULESCU, activist la Co tivităţilor de educaţie moral-politi-
mentul şi dăruirea în muncă, com U. T. C., şedinţele grupelor sin gresului educaţiei politice şi cul mitetul judeţean al U.T.C.). câ şi patriotică în grădiniţele de
portamentul demn în societate, a- dicale, învăţămîntul politico-ideo- turii socialiste, orientările ce le „HUNEDOARA — PĂMÎNT copil" a fost tema unul schimb de
taşamentul profund faţă de partid, logic, propaganda prin conferinţe, STRĂMOŞESC..." experienţă, organizat simbătă, in
faţă de întreaga sa politică inter agitaţia politică de masă, prin toa va stabili şi să muncească neobo ...a fost titlul recitalului de poe Valea Jiului de Inspectoratul şcolar
nă şi externă, consacrată propă te formele ei Prin ansamblul mă sit pentru transpunerea lor în via zie patriotică, susţinut de membrii .iudeţean şi Casa corpului didactic
şirii multilaterale a naţiunii noas ţă, să desfăşoare o activitate tot cenaclului „Mugurii" de la Casa Deva. Tema acţiunii, desfăşurată la
grădiniţe din Lupeni, Vulcan, Pe
tre. surilor de perfecţionare a activită mai rodnică pentru formarea omu- , pionierilor din Hunedoara, in ca troşani şi Petrila a prilejuit par-
ţii politico-ideologice s-a urmărit lui nou, constructor conştient al.
drul suitei de manifestări organi
Pe baza orientărilor şi sarcinilor ca aceasta să contribuie efectiv la societăţii socialiste şi comuniste. zate în pregătirea Congresului edu ticipantelor — peste 70 de cadre
stabilite de programul ideologic al cunoaşterea de către oamenii mun caţiei politice şi culturii socialiste. didactice din învăţămîntul preşcolar
partidului, de hotărîrile Congresu cii a politicii partidului, a legilor Asa după cum plenara cu activul Recitalul — cu creaţii originale alo din municipiile Deva, Hunedoara şi
lui al Xl-lea, a indicaţiilor şi în ţării, creşterea influenţei acesteia a Comitetului judeţean de partid pionierilor Ioan Cisraaş, Emilia Ro Petroşani — un larg şi fructuos
drumărilor tovarăşului Nicolae asupra comportamentului oameni a dat mandat participanţilor din taru, Fodor Monica, Horia Xalfeş, schimb de experienţă privind or
Ceauşescu, organizaţiile de partid judeţul Hunedoara la Congresul e- Mariana Man, Dorina Sorinca, Vio- ganizarea şi desfăşurarea activită
ţilor de educaţie moral-politică şi
din judeţul nostru şi-au concentrat lor, însuşirea şi promovarea în ducaţiei politice şi culturii socia rel Arion, Narcisa Gheorghe, Vic patriotică.
toria Petcu — s-a desfăşurat emo
preocupările spre ridicarea pe o viaţă a principiilor şi normelor liste, de a exprima în acest for ţionant pe fundalul muzical reali
treaptă superioară a întregii munci cuprinse în Codul eticii şi echi naţional aprobarea deplină a poli zat de elevii şcolii de muzică şi EXPOZIŢIA „MĂIESTRIE ’76“
politico-ideologice şi cultural-edu- tăţii socialiste. ticii interne şi externe a partidu arte plastice din localitate. (MAR
cative, ancorarea ei tot mai activă îmbogăţirea conţinutului activită lui, strălucit reprezentată de acti GARETA ŞOŞ — Hunedoara). Cercul de artizanat al Casei pio
în realităţile economico-sociale ale ţii politico-ideologice şi cultural- vitatea neobosită a tovarăşului se nierilor din Deva a deschis o ex
unităţilor productive, spre creşte educative a determinat creşterea cretar general Nicolae Ceauşescu, „ZILELE CĂRŢII PENTRU COPII” poziţie de şerveţele cu motive na
rea eficienţei sale în înfăptuirea gradului de conştiinţă, lărgirea precum şi botărîrea nestrămutată de ţionale, realizată de copii tntT-o
sarcinilor ce revin judeţului Hu orizontului ideologic, ştiinţific, ma- a înfăptui neabătut această politică, Săptămîna 27 mai — 2 iunie, con cromatică şi artă care stirnesc ad
vizitatorilor.
şi
aprecierea
nedoara din amplul program al terialist-diaiectic al comuniştilor şi. organizaţiile de partid, comuniştii, sacrată „Zilelor cărţii pentru copii", miraţia
dezvoltării ţării în actualul cinci uteciştilor, al tuturor oamenilor toţi oamenii muncii .hunedoreni se desfăşoară, în această ediţie, Cele mai reuşite creaţii artizanale,
sub auspiciile evenimentului politic desprinse
frumosul
motivului
din
nal şi într-o perspectivă mai lar muncii. Aceasta s-a reflectat în vor acţiona cu înaltă responsabili ce-şl va deschide, miine, lucrările popular, au fost premiate, bucuria
gă. Organizaţia judeţeană de creşterea răspunderii şi spiritului tate pentru transpunerea în viaţă In Capitală. La librăria „M. Emi- primelor locuri revenind pionieri
partid, comitetele municipale, oră de angajare ale colectivelor de a Programului Partidului Comunist nescu" din Deva, momentul inau lor: I. — Corina Dauţă, clasa a vi:
şeneşti şi comunale, cele din ma muncă din judeţ, în faptul că în anii Român în domeniul activităţii po gural al „Zilelor cărţii-.* a prile IlI-a, n. — Maria Feiralond, clasa
rile unităţi industriale au urmărit cincinalului trecut judeţul Hune litico-ideologice şi cultural-educati- juit o caldă manifestare de poezie a Vl-a, III. — Aurelia Gherman, 6,00 Ra
patriotică, realizată de copii pen
clasa a VlII-a. (LEONORA CIOA
totodată îndrumarea unitară a ac doara a obţinut rezultate econo ve, pentru a obţine noi şi remar tru publicul mic şi mare prezent RA, EUGENIA GRECU — Clubul ţii; 8,00
La micro
tivităţii tuturor factorilor de edu mice remarcabile, organizaţia ju cabile realizări în economie, în la manifestare. presei pioniereşti, Deva). tă; 10,10
caţie, asigurarea unei munci dife deţeană de partid situîndu-se în întreaga activitate socială. nistic: ]
SPECTACOL LITERAR-MUZICAL-COREGRAFIC Atlas folc
„U"; 12, G
„ÎN PAS CU TIMPUL" <lia pop
preferat;
ce; 12,3
Apropiatul eveniment major din viaţa ţării — Congresul educaţiei
Dacă vei „fora“ in semnificaţiile unei iniţiative minereşti politice şi culturii socialiste — a fost marcat sîmbătă la Deva printr-un dent-club
13,00 De
mare spectacol literar-muzical-coregrafic. Pe scena Casei de cultură,
16,25 IVIi o;
sute de artişti hunedoreni, amatori şi profesionişti, au adus un cald rapsozi p
Dacă forezi în subsolul iniţiati vechi, uneori chiar cu soţiile lor, cu el se aflau şi 3 din cei noi, şi vibrant omagiii patriei şi partidului, conducătorului iubit al poporu uşoară ;
vei „Prietenul noului angajat“, la fără nici un fel de exagerare. care ceruseră o păsuire : lui nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. 17,50 Ace
Prin vers înaripat, prin muzică şi dans. interpreţii au dat viaţă
cîntece; 2
Exploatarea minieră Lupeni, gă ha Lupeni s-a luat măsura ca — Ştiţi, fiind sîmbătă — a spus unor pagini memorabile din istoria poporului nostru, momente din Cîntecele
seşti acolo un minereu nou. Nu in fiecare sector să existe un res unul din ei — am vrea să ne spă luptele sale pentru libertate naţională şi dreptate socială, secvenţe din 20,15 Ţeln
este nici cărbune, nici aur şi nici ponsabil al noilor veniţi. Acest om lăm ceva rufe. ■ marea epopee a edificării orînduirii socialiste. Dansurile tematice sau 20,45 Muz
un alt metal nobil, ci un suflet şi poate fi secretar de organizaţie de — Şi asta-i o problemă ? — i-a \populare, piesele corala, momentele folclorice, cintecele strămoşeşti neavoastrS
o conştiinţă de miner, mai bogate partid, organizator de grupă sin întrebat şeful brigăzii. După-amia- <sau de muzică uşoară, îmbinate armonios şi redate intr-o derulare oră; 23,00
decît orice metal nobil. dicală, un maistru, un muncitor ză să aduceţi tot ce-i de spălat alertă, au fost deseori aplaudate la scenă . deschisă de numeroşii SIM1
Ce înseamnă să fii prietenul u- bun. care ţine o evidenţă asupra la mine acasă. spectatori, însemnind totodată şi o certă reuşită artistică a tuturor
nuia care abia s-a angajat la mi evoluţiei oamenilor : de unde vin, Tinerii, care ştiau unde stă şe celor care au contribuit la realizarea acestui impunător spectacol — 6,00 Rac
nă ? De ce să-i fii prieten ? ce au mai lucrat, dacă sînt căsă ful brigăzii, pentru că acesta îi interpreţi, regizori, maeştri coregrafi, dirijori, instructori de formaţii, ţii; 8,00
Tocmai aici e bogăţia frumoasă toriţi sau nu etc., intrucît „trata mai invitase la el, prilej cu care tehnicieni. In cadrul spectacolului au evoluat : corurile cadrelor didac- La microi
tă; 10,30
a . minerului. El ştie că mina se mentul trebuie să fie diferenţiat. s-au cunoscut mai bine. mai de tire. Liceului pedagogic din Deva, Casei de cultură din Orăştie si Moment J
dezvoltă, se deschid şi altele noi La sectorul II, de pildă, responsa la om la om. au procedat cum li clubului din Ghelar. interpreţii dansurilor tematice de la liceele de re Româi
şi că acestea au nevoie de mineri bil este lăcătuşul Ioan Gălan, se s-a spus. Soţia minerului le-a spă chimie, pedagogic, energetic şi minier, ai casei de cultură şi Teatrului Relief son
buni, pentru că ţara are nevoie de cretarul organizaţiei de bază. la lat rufele. Şi nevestele minerilor d- estradă din Deva, ansamblul folcloric al Institutului de subingineri melodia j
cărbune, mult şi bun. sectorul V, e Silviu Tărbălescu, ajută la stabilizarea oamenilor noi. d*n. Hunedoara, taraful şi soliştii de muzică populară Sabina Popa şi tul . fer
12,35 s ftev
— Trebuie să fii prieten cu cel organizator de grupă sindicală. Oa De aici, şi din alte asemenea pre Drăgan Munleanu de la Casa de cultură din Deva. grupul vocal al De Ia 1
care îţi vine în abataj — ne spu menii aceştia sînt cei care se în ocupări, un efect : in mai puţin (■'■«*ei de cultură din Hunedoara, echipele de dansatori populari din club; 16,(
ne minerul Ioan Rotaru. Omul ăs grijesc de cazarea noilor veniţi, de de 5 luni brigada lui Cristian a O-năştioara de Sus şi Luncoiu de Jos. liceelor pedagogic, nr. 2 şi Radiodivei
ta vine din cine ştie care colţ de modul în care se hrănesc, cum îşi dat peste sarcinile de plan 10 785 Casei de cxiltură din Deva, soliştii de muzică uşoară Irina Soroiu. 18,00 Orei
ţară şi n-are pe nimeni aici. N-are petrec timpul liber. In abataj, mi tone de cărbune. Puiu Paur, Mariana Milea şi Georgiana Marinescu de la Teatrul de ţe şi cin
20.30 Azi,
nici părinţi, nici fraţi, nici alte nerul şef de brigadă sau da schimb Noii angajaţi au la Lupeni şi estradă din Deva, actorii Paulina Codreanu şi Florin Plaur de la Muzică pc
neamuri. Omul e om, nu-i destul este responsabilul lor profesional alţi prieteni : secretarii comitete Teatrul de stat „Valea Jiului“ din Petroşani. Un reuşit moment, pio tră; 22,00
să aibă un loc de muncă, mîncare şi nu numai atita. lor de partid orăşenesc şi de la nieresc „Sintem dimineaţă patriei“ au realizat pionierii de la Şcoala 22.30 Dan.*
bună şi un cămin curat. Trebuie Intre mineri şi noul venit se în mină, activişti de U.T.C. şi sindi generală nr. 4 din Deva. Scriitorii Neculai Chirica, Iv Martinovici şi
să se integreze intr-un colectiv. cheie un contract scris, al cărui cat, formaţiile de ■ artişti amatori Dan Constantinescu din Hunedoara au citit din cele mai recente creaţii DUM
lirice dedicate patriei şi partidului, iar Iosif Mureşan a recitat, poezia
De aici s-a născut iniţiativa „Pri obiect este stabilizarea celui de al din oraş, cu care se iniilnesc a- „Pămînt însorii" de Horvath Imre. 7,00 Rac
etenul noului angajat", care, la doilea. De aici începe şcoala mi desea la clubul din propriile lor Spectacolul „In pas cu timpul" a fost înregistrat de Radiotelevi- comandări
mineri, se traduce intr-un anumit neritului, şcoala abatajului, a băr cămine. Sînt prieteni de nădejde. ziunea Români, Ilustrate
fel, printr-un efort. Cel care vede băţiei şi încercărilor. $i, la Lupeni, C. DRQZD satului; 1
pentru prima dată un abataj, me multe abataje s-au dovedit şcoli CORNEL ARMEANU 10,10 Cînt
canizat cu cadre păşitoare şi com excelente. Aşa se face că în anul voluţionai
bină, de pildă, se întilneşte cu o 1975, la această mină s-au stabili cal-in slm:
imagine pe care nu, şi-ar fi putut-o zat, după amil de încercări şi e- magazinul
tilnire cu
forma nici din citite, nici din au forturi, nu mai puţin de 605 mineri interpretu
zite. E unică şi copleşitoare prin noi. Una din ele este abatajul con toate pen
dimensiuni şi forţă. Prima intil- dus de minerul Pompei Cristian, din jurnal; 1
nire cu abatajul poate da naştere sectorul III. Aici s-a încetăţenit microfon;
14,20 Muz
la două reacţiiuna de a desco obiceiul ca o perioadă de 3 luni. dre-s hor
peri ce este dincolo de această în noul angajat să lucreze numai in ver tis-ciul
făţişare, ceea ce se apropie de do schimbul I. In această perioadă o- detelor; 1
rinţa de a descifra mineritul, iar mul nou se obişnuieşte cu munca, 19,15 Muz
alta — de un fel de reţinere, dacă iar alţi ortaci, mai vechi, fac sacri dio jurnal;
nu chiar de retragere. Oricare din ficiul de a lucra în locul lor in ce nicală; 2:
Pan o râmi
ele sînt, omeneşte, fireşti, dar mi lelalte două schimburi. Ceea ce
nerii vor să determine numai una. înseamnă că între cel vechi şi cei
De aceea, se ocupă cu grijă şi a- noi se încheie şi contracte nescrise.
6,00 Rai
tenţie de noii lor ortaci. Iată altă dovadă. De curînd, de ţii; 8,00
Cind vorbim despre eforturile ce cind mina trece prin unele greu La micro
se fac în această direcţie avem in tăţi, Pompei Cristian a cerut or tă; 9,00
vedere o seamă de instituţii şi oa tacilor un efort in plus: să vină Revista 1
meni, incepind cu statul şi legile intr-o sîmbătă la lucru, pentru a Buletin <3
sale şi terminînd cu ortacii mai mai scoate din minus. In schimb rile socia
ştiri; 11,0
triei; 11,3
Intilnire
şi Interp
Organizaţia judeţeană U.T.C. pe Mărturii
şlagăreloi
15.00 C
fos fruntaş în întrecere IC,00 Rad
blurl can
Muzică i
Comitetul Central al U.T.C.; a- 1 s-a acordat „Diploma de onoare* de ştiri;
nalizînd rezultatele obţinute de or a C.C. ar U.T.C. pentru locul III Iui; 17,45
ganizaţiile judeţene de tineret, a obţinut In cadrul întrecerii „Tine serii; 20,
21.00 Mu:
atribuit premiile organizaţiilor cu retul — factor activ în. realizarea, neavoasti
cele mai bune realizări. Organiza cincinalului înainte de termen" şi „Parada drapelelor" — moment dfn spectacolul „In pas cu timpul" ce a avut loc pe scena Casei de cui- oră; 23,0
ţiei judeţene Hunedoara a U.T.C. locul II pe ţară, In anul 1975. tură din Deva Foto : VIKGIL ONOIU