Page 20 - Drumul_socialismului_1976_06

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI

CINCINALUL REVOLUŢIEI TEHNICO STIINT

Preocupări susţinute, realizări deosebite Investiţiile — în termen, de calitate Ce este „meca

in îndeplinirea sarcinilor de pian şi a Toate forjele, toate preocupările-orientate şi ce face

angajamentelor în întrecerea socialistă (Urmare din pag. 1) de în<
tru o
spre ial: devansarea noastre socialiste, înseamnă, elabo­ Real iz;
ră. R
rarea
executarea
tehnologiilor
şi
CU PLANUL SEMESTRIAL ÎNDEPLINIT de piese de schimb pentru nevo­ la fiu*
O.S.l
ile combinatului, înseamnă autouti- cu p tari
şi
termenului de punere în funcţiune larea schimb asimilarea de red piese realiza
de
vederea
în
li­
unităţile economice din oraşul brad corii efortului valutar al sUvtulfii. O.S.P
Intr-un efort comun de mobilizare şi acţiune, dînd dovadă de Dezvoltarea combinatului, creşterea lare. (
hărnicie şi înaltă conştiinţă socialistă, colectivele de muncă din uni­ La Mintia, constructorul, montoml, gă: „Am făcut treabă bună şi repede producţiei de metal, sporirea exi­ efectu<
tăţile economice ale oraşului Brad raportează îndeplinirea sarcinilor beneficiarul, într-un efort amplu, şi la betonarea morilor de cărbune, genţelor economice au determinat xului
de plan pe primul semestru al anului, premisă a încheierii cu suc­ conjugat, dau o bătălie dîrză pertru iar in aceste zile lucrăm la electro- şi perfecţionarea şi îmbunătăţirea ţelului
stinjen
activităţii uzinei noastre.
ces a primului an al noului cincinal. Pînă la sfîrşitul lunii se esti­ finalizarea unui important obiectiv filtrele de la cazan şi la ventilatoa­ Trecem în revistă secţiile şi ate­ , >roic.
mează realizarea unei producţii globale suplimentare de 16,5 mi­ energetic. Condiţii obiective şi su­ rele de gaze arse. Aplicăm pentru lierele uzinei, cu particularităţile înaltă
prima dată o metodă îmbunătăţită
lioane lei şi a unei producţii marfă de 14,5 milioane lei. biective grevează in oarecare măsu­ de lucru: montarea electroflitrelor lor specifice. Notăm fapte, acţiuni, cir $
ră activitatea pe şantier, fieeare din­
OCOLUL SILVIC PUI tre cei trei factori confrunlîndu-se la sol, apoi ridicarea lor cu maca­ iniţiative, realizări, nume de oa­ vedea
meni care se evidenţiază zi de zi
şabllâ.
Colectivul Ocolului silvic Pui a realizat planul pe primul se­ cu probleme specifice, pe care se raua şi montarea pe cazan. In acest în hărnicie, nume de oameni cu o fapt*/
fel
ne uşurăm
şi
sensibil munca
mestru al anului la producţia silvică în proporţie de 102 la sută. străduiesc să le rezolve cit mai re­ sporim mult productivitatea. atitudine înaintată, socialistă, în naU
pede şi cit mai bine. De la începu­
Paralel cu acest succes, cheltuielile de producţie au fost reduse cu tul anului, cele mai bune realizări Bine se lucrează şi in sectorul tur­ muncă, in viaţă. E greu cu ce şi te -iii
4 la sută. Important de subliniat este faptul că a fost îndeplinit şi le înregistrează şantierul energo-mon- bine. Şeful lotului, tinărul inginer cu cine să Începi, cu ce şi cu cine ful dc
măr 1;
să termini. Dacă e vorba despre
depăşit cu 5 ha planul anual de împăduriri. La această realizare taj (şef şantier, ing. Dinu Silion). Traian Gaură, ne-a vorbit despre hăr­ cei de la atelierele mecanice, tre­ eolae
de prestigiu a colectivului Ocolului silvic Pui (şei de ocol ing. Ian- — E drept că avem o depăşire dc nicia oamenilor, despre buna orga­ buie amintiţi frezorul VioreJ fii de
cu Vonica) o contribuţie deosebită şi-au adus-o brigadierii silvici plan de peste un milion lei — ne nizare şi coordonare a muncii, de­ Urs şi strungarul Vasile Va- Iiruşet
spre grija deosebită faţă de calitatea
Ioan Tirea — Sălaşu de Sus şi Petru Rahotă — Baru, pădurarii spunea inginerul şef al şantierului, lucrărilor, ţinînd seama de gradul man, tinărul inginer Vaier Păcurat tuşii :
Monica Stăncic — Cîrnic, Ion Oprean — Uric şi Gheorghe Rusu — Dumitru Timotin — dar ăsta nu-i un lor ridicat de fineţe, de precizie. — şeful atelierului mecanică II lin, s
Baru. motiv de automulţumire pentru noi. „Ne-am angajat să terminăm mon­ maistrul principal Ştefan Dan, lă­ alţii.
Să
Oamenii se mobilizează energic în
cătuşul Szasz Iosif şi sculerul Au­
FERMA ZOOTEHNICA A C.A.P. SILVAŞ continuare, şi-au luat unele angaja­ tarea turbinei pînă la finele anului rel Napău, a căror activitate coti­ de i
Ţăranii cooperatori care lucrează în ferma zootehnică a C.A.P. mente şi se străduiesc să le ono­ şi avem încrederea că meseriaşi des­ diană este exemplară, de înaltă ca­ faţă .
toinici ca şefii de echipă Emanoil
Silvaş, datorită unei bune îngrijiri şi furajări a animalelor, au reze cu succes. De curînd am fina­ Bandui, Valentin Maghiari, Otvos litate. Aceleaşi calificative le întru­ lor di
reuşit să realizeze înainte de termen sarcinile de plan semestriale lizat două lucrări deosebit de im- Alexandru, Vangyos Francisc, sudo­ nesc şi şefii de echipă Ioan Roşia- „Chiar
la producţia de lapte marfă. Pînă în prezent, s-au livrat suplimen­ portarle pentru împlinirea obiectivu­ rii Gheorghe Frugină, Cornel Cerb, mi, Ion Savu şi Iosif Gherman, dc '•ve'i'/.ă
la confecţii metalice, forjorii Pavel
bolta
probele
turbinei
şi
betonarea
lui:
tar 26 500 1 lapte marfă. Avansul cîştigat faţă de plan este în pre­ hidraulice complete ale condensato­ Alexandru Manea, Emilian Jiganie, Averchi şi Alexandru Forgaci. Cornii ţ
zent de o lună. Acum s-a ajuns să se livreze, zilnic peste 1 200 1 rului. acţionăm cu forţe spo­ toţi ceilalţi ne vom respecta angaja­ La secţia reparaţii siderurgice ne Cup toi
lapte marfă. O contribuţie deosebită la obţinerea acestei frumoase rite la pregătirea cazanului pentru mentul”. atrage atenţia colţul propagandis­ dau d
Peste tot, în toate punctele de lu­
realizări şi-au adus-o comuniştii Gheorghe Nendrean, Maria Nen- intrarea în probe de presiune (sec­ cru, mentorii dau zor, în strînsă co­ tic şi de agitaţie, ingenios organi­ Cine :
drean, Danilă Săbău, Viorica Săbău, familia lui JVIoise Nopcea şi torul de la cazane s-a angajat să laborare şi înţelegere cu constructo­ zat, cu materiale proaspete, bine ca în
mulţi alţi îngrijitori, toţi lucrînd pe baza acordului global. dea obiectivul gata pentru intrarea rul (deşi acesta are încă unele ră- scrise, cu listele fruntaşilor în pro­ pricep
în probe de presiune cu peste o lu­ mîneri în urmă în ceea ce priveşte ducţie, cu fotografii şi note, au ca
lucru
fronturi
de
CĂRBUNE EXTRAS cele conduse de Ioan Miclea III şi nă de zile mai devreme decît pre­ asigurarea unor şi cu beneficiarul, toate încadrînd Expunerea se­ bună
scurţi*
cretarului general al partidului, to­
Solomon,
Constantin
montor)
vedea termenul iniţial). în paralel pentru
IV,
sectorul
SUPLIMENTAR varăşul Nicolae Ceauşescu, la Con­ tal ma
Gheorghe Poenaru, sectorul II. lucrăm la turbină, a cărei montare care trebuie să acţioneze mai ener­
sectorul de aici s-a angajat s-o ter­ gic pentru punerea la dispoziţia moni­ gresul educaţiei politice şi al cul­ cîteva
Printre colectivele de muncă din turii socialiste. Discutăm cu secre­ Simior
Valea Jiului care obţin realizări me­ SARCINILE LA EXPORT — mine pînă la finele acestui an, deci torilor a tuturor utilajelor. tarul organizaţiei de partid, George Gheor;
ritorii în producţie se situează şi cel ONORATE EXEMPLAR eu mult mai repede decît s-a pre­ — Dacă ne vom intensifica stră­ Simode, cu preşedintele comitetului gore 1
al Exploatării miniere Lonea. La văzut în graficele de execuţie. Am­ daniile şi noi, montorii, dar şi con­ sindicatului, Năstase Sava, şi cu se­ fapt:
plusul de producţie de 2 800 tone a- Intensificînd întrecerea socialistă şi bele lucrări sînt avansate, ceea ce structorul şi beneficiarul, vom putea cretarul comitetului U.T.C., Vasile iluştri:
cumulat pe 5 luni ale anului se a- organizînd riguros munca şi pro­ ne dă certitudinea că angajamentele să apropiem cu mult — aşa cum Purţuc. Ni se vorbeşte cald despre — pri
ne-am propus — punerea în func­
daugă cele aproape 1 900 tone extra­ ducţia, colectivul Cooperativei meş­ vor fi respectate, că termenul de pu­ oameni, despre munca lor colec­ f raclai
nere în funcţiune a obiectivului va ţiune a obiectivului. Este vorba în­
teşugăreşti „Haţegana“ din Haţeg a
se suplimentar numai în această lu­ depăşit cu peste 28 la sută sarcinile fi sensibil devansat. deosebi de urgentarea asigurării tivă, despre conştiinţa lor munci­ mafceri
nă. La baza acestor realizări stă bu­ torească, aşa cum au înţeles-o ei 1 io a re
de plan la export pe primul semes­ Am urmărit activitatea monlorilor, fronturilor de lucru de către Con­ Dar
na organizare a producţiei, întărirea tru al anului. Sporul de producţie li­ am discutat cu unii dintre ei. Mun­ structor pentru montor şi invers şi din lucrările recentului Congres al al coi
disciplinei muncii, spiritul de dărui­ vrat la export de la începutul anului ca se desfăşoară la cote înalte, ho- de asigurarea utilajelor din partea educaţiei politice şi al culturii so­ reai.v
re şi responsabilitate al minerilor. se cifrează la aproape 75 000 lei va­ tărîrea unanimă este devansarea ter­ beneficiarului. cialiste, ni se dau exemple concre­ articol
te de destoinicie în muncă, de a-
Cele mai bune rezultate pe această lută. Secţiile care şi-au adus cea mai menului de finalizare a obiectivului şi Remarca aparţine secretarului or­ devărate recorduri:
lună le înregistrează sectoarele IV mare contribuţie la acest succes sînt calitatea ireproşabilă a lucrărilor. ganizaţiei de partid pe şantierul e- Furnalul 7, înlocuirea aparatului
(+ 1010 tone) şi I (+ 751 tone), iar broderie manuală (responsabil Auro­ „Există un bun climat de lucru — nergo-montaj, Ioan Radu, care a ţi­
dintre brigăzi (70 % sînt cu planul ra Coţolan) şi confecţii artizanale remarca maistrul Ioan Indrieş, şeful nut să evidenţieze şi eforturile altor
la zi şi peste plan) se evidenţiază (responsabil Doina Uleia). muncitori, cum sînt şefii de echipă
lotului cazane. Oamenii lucrează în de la confecţii metalice Costel Pro- ÎN TOATE COOPERATIVEI,!
schimburi prelungite, pun mult su­ dar, Virgil Ursu şi Pavel Maghiari,
flet in tot ceea ce fac, ii caracte­ şeful de echipă electricieni Aurel FERME ZOOTEHNICE PUTERN
rizează o atitudine sănătoasă, robus­ Cobzarii, strungarul Alexandru Că-
tă faţă de muncă, o conştiinţă îna­
Insiluzarea furajelor — intată, aş zice“. După ce notăm cîţi- mărăşan, maiştrii Panait Banu şi CU PRODUCŢII SPORITE DE I
Constantin Murşa.
Aceleaşi opinii de intensificare a
va dintre meseriaşii cei mai vred-
rici (Nicolae Iacob, Ioan Şuleu, Nogy eforturilor comune, aceeaşi hotărîre
de finalizare înainte de termen a o-
Ştefan, Rucz Ioan, Paisz Iosif, Şte­
lucrare care trebuie intensificată fan Pantici, Londroman Vian — şefi biectivului au exprimat şi tovarăşii Obiectivul nostru
de echipă, Ioan Petrilă, Ioan Jiga- ing. Ieronim Rusan, directorul I.E.C.
şi
din
partea
beneficiarului
nie, Fulop Andrei, Alexandru Ungur, Deva,
Ordosch Willi, Iosif Drîngă, Orban ing. Nicu Mar tac, şeful şantierului asigurarea efectivul
Acţiunea de recoltare şi însilo- rea remorcei. Tot aici în loc de Ioan, Pecsi Arpad, Gheorghe Jiganie, energo- construcţia.
zare a furajelor trebuie intensificată trei combine funcţionau doar maiştrii Dumitru Miclea şi Esenslci DUMITRU GHEONEA
Iuliu), maistrul Ioan Indrieş adau­
şi în unităţile consiliilor intercoo- două. Dacă la Ostrov s-au însilo-
peratiste Toteşti şi Haţeg. Asigu­ zat 200 tone, la C.A.P. Clopotiva, un potenţial ridicat
rarea unor cantităţi cit mai mari Rîu de Mori, Ciula Mare şi
de semisiloz, după cum se ştie, Sarmizegetusa nu s-a realizat
permite o bună furajare a anima­ nimic din plan, S.M.A. Ci rn eşti Consiliul de conducere al C.A.P. grosiere
lelor şi obţinerea unor producţii trebuie să asigure buna funcţio­ Şoimuş, comitetul de partid conforn
mari dc lapte şi carne. Prepararea nare şi folosirea la întreaga capa­ şi organizaţia de bază de la ferma de 30
furajelor sub formă de semisiloz citate a combinelor de siloz şi re­ zootşhnică, cadrele de specialişti exceder
asigură furaja de bună calitate, morcilor. şi-au fixat ca obiectiv principal ne, 60 '
duce la evitarea pierderilor ce se * în unităţile consiliului intercoo- în acest an asigurarea efectivului şi ?•
matcă, în principal din prăsilă pro­
silo-..,..-
înregistrează, mai ales în anii peratist Haţeg s-au însilozat doar
ploioşi, in cazul cind lucerna, tri­ 1 200 tone, din care cele mai mari prie, cu un ridicat potenţial de verde ş
foiul şi alte nutreţuri verzi sînt cantităţi s-au realizat la C.A.P. producţie. Ce am întreprins şi vom realiza
800 tom
transformate în fin. Haţeg, Băieşti şi Pui, dar sînt co­ întreprinde pentru atingerea aces­
tui ţel ?
In această privinţă se procedează operative ca cele din SăLaşu de In sc
bine la C.A.P. din Toteşti, unde Sus — 500 tone plan, Livadia — Au fost luate măsuri pentru îm­ noastre
şeful fermei zootehnice se ocupă 400 tone plan, Rîu Bărbat — bunătăţirea selecţiei şi reproducţiei piiterni
în vederea obţinerii de exemplare ducţii s
personal de recoltarea şi insilo- 400 tone plan, Şerel — 400 tone de animale cu un ridicat potenţial unor v
zarea furajelor. Aici, lucrindu-se plan şi altele care n^au însilo­ de producţie. In acest scop am în­
cu o formaţie de 5 .tractoare — zat nici un kilogram de nutreţ. asigura
două la transport şi trei la recol­ Acţiunea de însilozare trebuie fiinţat un lot de viţele de repro­ animale
tat — s-a reuşit să se facă 600 intensificată, iar organele comu­ ducţie — care numără în prezent familiil
80 capete — pe care l-am dat în xandrn.
tone de semisiloz. La C.A.P. Den- nale de partid şi de stat, consiliile primire celor mai buni îngrijitori şi alţii
suş lucrau la recoltat Viorel Fu- intercooperatiste, consiliile de con­ de animale. Acestui lot i se asigu­ desfăşo
garu şi Liviu Lăzăroru, la trans­ ducere ale C.A.P. trebuie să mili­ ră o hrănire şi o îngrijire deose­ ordine
port Augustin Dănescu şi Iacob teze pentru realizarea integrală a bită. De asemenea, pe baza pro­ îngrijit
Vasiloni, iar la tasat Miron Hel- planului la însilozări — prevederi gramului întocmit, vom scoate din
joni. Aici ritmul de lucru era în­ care sînt minime — precum şi efectiv toate vacile .tarate, cu un de acor
greunat din cauză că în loc de 4, pentru depăşirea substanţială a La C.A.P. Deva s-au însilozat pînă acum 600 tone de furaje. Lucra­ slab potenţial de producţie. Măsu­ tru îmi
se lucra numai cu trei remorci la planului prin folosirea trifolienelor rea o execută o formaţiune de mecanizatori formată din Gavrilă Miti- rile luate au şi început să-şi arate cii în 1
teanu, Petru Florea, Ion Oniţă şi Szabo Balint. Iată-i pe doi dintre ei
transport, o combină fiind nevoită şi a finului pentru producerea de lucrînd lntr-o tarla de trifoi la brigada din SSntuhalm. roadele. rea cu
să staţioneze pînă la reîntoarce­ semisiloz. Foto : VIRGIL ONOIU In primele cinci luni ale acestui iar în
evacuai
an am reuşit să depăşim efectivul a guno
planificat ia total bovine cu 16 procuri
capete, la vaci şi juninci cu 23 ca­ stalaţie
pete, iar numărul de viţei obţinuţi amenuj
este mai mare decît cei planificat pentru
Bogăţia recoltelor depinde de executarea la timp pentru această perioadă cu 18 ca­ hrana
pete. Depăşirea efectivului plani­
ficat, îmbunătăţirea calitativă a parate,
a lucrărilor de întreţinere a culturilor acestora a dus la sporirea produc­ dăm ri
le a îi
ţiei de lapte şi carne. Astfel, pre­
vederile de plan pe cinci luni la ştiinţei
(Urmare din pag. 1) 435 ha cultivate cu cartofi — spu­ Lucrările de întreţinere — spuneau re a culturilor se desfăşoară bine. lapte total au fost depăşite cu 265 că de
punder
nea ing. Ioan Medrea, preşedintele dînşii — se fac, aşa cum aţi vă­ A fost terminată praşila a doua la hl, fapt ce ne-a permis să livrăm
suplimentar 127 hl lapte marfă. De in feri
Conducerea autobazei avea şi are acestui consiliu — am făcut praşi­ zut, în condiţii bune. La cartofi şi cartofi şi sfeclă, iar prima praşilă asemenea, prin livrarea a 30 cape­ rezulta
datoria să creeze angajaţilor săi la a doua pe 360 ha şi stropiri sfeclă s-a terminat praşila a doua, la porumb pe aproape 80 la sută te taurine la calitatea I, am reu­ ţeste 1<
posibilitatea să-şi îndeplinească şi contra manei pe 370 ha. La po­ iar la porumb se apropie de sfîr- din suprafaţă. Culturile de legume şit să realizăm deja jumătate din verb p
rumb s-a terminat prima praşilă şit prima praşilă. Legumele sînt, la C.A.P. Pui şi Rîu Bărbat au
obligaţiile dc cooperatori. pe 1 300 ha şi a doua pe 235. Din de asemenea, bine întreţinute. O fost erbicidate şi prăşite. La C.A.P. prevederile planului anual la li­ timă ii
întreţinerea culturilor se pre­ cele 112 ha cu sfeclă furajeră, s-a contribuţie deosebită o aduc me­ Sîntămăria-Orlea — inginer şef Ilie vrările de carne. Toate aceste rea­ îngrije;
zintă bine şi în cooperativele din aplicat praşila a doua pe 89 ha. canizatorii Anton Cioană, Mihai Ştefănie — trebuie luate măsuri lizări se răsfrîng în mod pozitiv noi arr
comuna Densuş. La Peşteana, de Am întîlnit, pe ogoarele C.A.P. din Rotaru, Ştefan Sora, cooperatorii pentru a se plivi răpită din lanu­ in situaţia economico-financiară a atenţie
exemplu, s-a terminat praşila a comuna Sălaşu de Sus, o mare Gheorghe Gaşpar, Ştefan Bal (L), rile de cartofi, cultură care este, fermei. Veniturile planificate a fi sectoru
doua la cartofi şi sfeclă furajeră, mobilizare de forţe la întreţinerea Ion Cînda (G), Ion Hobean, Mag- dealtfel, foarte frumoasă. realizate din zootehnie în primele — ferr
dar la porumb s-a făcut o lucrare culturilor. Mecanizatorii şi coope­ dalena Tirea, echipa de la legu- întreţinerea culturilor trebuie con­ cinci luni au fost depăşite cu 65 000 Aven
cu sapa rotativă şi prima praşilă. ratorii, unindu-şi eforturile, mun­ micultură a lui Mihai Bursescu (D) tinuată cu perseverenţă. Timpul lei. amintit
In toate unităţile Consiliului inter- cesc cu hărnicie şi răspundere la şi alţii. mai rece din această zonă a în- Este ştiut că sporirea efectivului măm i
cooperatist Toteşti întreţinerea cul­ întreţinerea culturilor. Am avut O activitate sus'inută se desfă­ tîrziat dezvoltarea porumbului. La şi creşterea producţiei de lapte şi model,
turilor se face în condiţiuni bune. ca interlocutori pe tovarăşii Ioan şoară şi pe ogoarele C.A.P. din Li­ această cultură, in următoarele zi­ carne nu se pot realiza fără a coopen
într-un ritm susţinut se desfă­ Bursescu, vicepreşedintele consiliu­ vadia, din comunele Pui şi Sîntă- le, trebuie mobilizate toate forţele avea asigurată o bogată bază fu­ şi cîşti
şoară activitatea de întreţinere a lui popular, Ştefan Breteanu, pre­ măria-Orlea. Primarul comunei pentru terminarea praşiielor me­ rajeră. Asigurarea hranei nera pre­
culturilor şi în unităţile Consiliu­ şedinte şi Nicolae Moldovan, ingi­ Pui, tovarăşul Ioan Zaharie, canice si manuale. ocupat şi ne preocupă în perma­
lui interepoperatist Haţeg. Din cele ner şef la C.A.P. Sălaşu de Sus. sublinia că lucrările de întreţine­ N. BADIU nenţă. întreaga cantitate de furaje