Page 21 - Drumul_socialismului_1976_06
P. 21
119 © MARŢI, 15 IUNIE 1976 Pag. 5
\ IN CONTINUA CUKSA... ^
Mi-am cumpărat o bicicle
tă de la magazinul auto-moto
din Hunedoara. Aici, mi s-a
spus că în caz că se iveşte
vreo defecţiune tehnică, în
termenul de garanţie, să mă
adresez Cooperativei „Mu în strălucita expunere a tovară 16 ani. De doi ani, conduce o e- tismul unor tineri care se sustrag
şe a reşul" din Deva. La puţin şului Nicolae Ceauşescu la recen chipă de mineri de la raionul 120 in mod repetat de la muncă, fac Noi reglementări
timp după ce am cumpărat
bicicleta, am constatat că tul Congres al educaţiei politice şi m de la sectorul I Musariu. Om o serioasă „economie" de efort şi
are o defecţiune Ia torpe- al culturii socialiste o debsebilă de o deosebită hărnicie, bun or gîndire, se călăuzesc după princi
dou. La Cooperativa „Mure importanţă se acordă muncii edu ganizator al muncii şi priceput mi piul „mie să-mi fie bine, de rest privind carnetul
şul" din Deva mi s-a spus : cative, formării omului nou, ade ner, conduce în aşa fel formaţia nu-mi pasă". Din păcate unii tineri
„Nu reparăm în termen de vărului binecunoscut că munca sa de lucru incit niciodată nu a sint încurajaţi de părinţi, ca
P planificat pen- 1 garanţie fiindcă nu avem constituie factorul determinant in muncă
icrare: 72 ae ore. J piese de schimb". De atunci formarea conştiinţei socialiste, in rămas sub plan. Dimpotrivă, în re ii ajută să trăiască pe retri
■e. Record pe ţa- i educarea morală şi politică a tu-, fiecare lună înregistrează însem buţia lor, impiedicindu-i să se în
i egalat pe rînd I fac mereu curse — deşi nu nate depăşiri de plan, economii la cadreze în activitatea productivă, Prin Decretul Consiliului de Stat
J. furnalul 9. I particip la vreun concurs — turor oamenilor, punindu-se pe prim materiale'. Luna trecută planul a să se formeze ca cetăţeni demni, publicat în Buletinul oficial nr. 37
raţie capitală la I pe la birourile cooperativei plan educarea prin muncă şi pen
lanificat : 24 zile ; i „Mureşul" din Deva, dar tru muncă. Organizaţiile de partid, fost depăşit cu 28 la sută iar în folositori societăţii. Tînărul Ştefan din 26 aprilie a.c., oare intră în vi
Alt record. 1 fără nici un rezultat. (Gavril de masă şi obşteşti, prin întreaga prima decadă a acestei luni, cu Grancea din Brad are doar 25 de goare la 3 luni de la data publi
irea căilor de ru-, i Nădăşan, Hunedoara). activitate politieo-educativă şi 15 la sută. Comunistul Teodor ani şi nu este încadrat in muncă. cării, s-au adus unele îmbunătă
paraţii propun să eultural-artislică, trebuie să deter ţiri vechii reglementări privind
fără oprirea fiu- i mine înţelegerea temeinică de către Cit e ziua de mare îi place să oarnetul de muncă.
le elaborare a o- 7 OBICEIURI VECHI bată strada şi să joace remy. Este O primă îmbunătăţire prevăzu
nţia că nu-1 vor i fiecare om, şi în special de într-o continuă stare de letargie,
Se lucrează e- / In oraşul Călan sint multe către tineri, a datoriei mo nu-1 stăpineşte decit lenea şi zi tă de noile reglementări priveşte
i de temperatură \ unităţi comerciale unde se rale şi patriotice de a-şi pu reconstituirea vechimii in muncă.
ci'area se termină practică un comerţ civilizat. ne în valoare întreaga energie lele cind tatăl său încasează retri Potrivit prevederilor decretului;
vreme decit pre- \ Din păcate, nu acelaşi lucru şi capacitate de muncă dezvoltă buţia. Mircea Beldea, tot din Brad, dacă se dovedeşte cu acte că ar
iitatea ei: irepro- ! rii şi lărgirii -proprietăţii socialiste Circu este în fruntea unei echipe are 27 de ani şi deşi are o meserie hiva unităţii unde persoana a pre
unor asemenea \ se poate spune despre ma frumoasă — lăcătuş mecanic — nu stat activitate a fost distrusă, ac
îăie-strie profesio- t gazinul de subproduse nr. 3 care este principal izvor al în ce lucirează intr-un abataj din a- tivitatea depusă pe baza unui con
tică: în frun- ) din oraşul nou Călan şi ma floririi patriei noastre socialiste. celaşi sector. Deşi are numai 38 o practică. A făcut în schimb cu
;e sanode şi şe- ţ gazinul de desfacere a pîinii Prin dimensiunile sale, datoria de de ani, este cunoscut ca un miner noştinţă cu penitenciarul. Nu-i tract de muncă, funcţia, meseria
stase Sava şij u- j a munci se instituie ca un impor place să muncească... dar frecven sau specialitatea, se vor putea re
ei, specialiştii Ni- tant act al conştiinţei, ca principal cu multă experienţă, care poate tează localurile unde nu se je constitui. în toate cazurile, recon
licolae Costea, sc element al educării, formării şi executa orice lucrare de minerit stituirea se face de către comisii
itică Purcică, llie şi se bucură de mult prestigiu în nează să ceară de la diferite per care funcţionează pe lingă comi
îza Sfavref, lăcă- perfecţionării personalităţii umane, rîndul minerilor. Echipa sa este soane de băut. Dacă este refuzat, tetul executiv al consiliului popu
şi Benedek Iu- un criteriu de bază al unei vieţi face scandal. S-a perindat aproape lar judeţean.
Rada şi mulţi nr. 61 din oraşul vechi. Res cinstite, demne. întotdeauna printre (jele mai bune în toate întreprinderile. Stă o lună Reconstituirea poate fi solicitată
ponsabilii celor două unităţi La întreprinderea minieră Barza din sector. De fapt, aici ca şi în şi apoi pleacă. E mai uşor să a-
şi o secvenţă J sint mii de oameni cu o înaltă alte sectoare ale minei la deviza : meninţe pe părinţi să-i dea bani ! numai de către persoanele care de
nouă, socialistă, | obişnuiesc să servească pre pun activitate pe baza unui con
şi viaţă a ce- 7 ferenţial uneori cu marfă conştiinţă morală pe care ii carac „Să fii întotdeauna printre cei La vîrsta celor doi tineri de mai tract de muncă, de către cadrele
toare industriale, ţ dosită sub tejghea. Iată de terizează dorinţa nestăvilită de a mai buni" aderă marea majoritate ' sus, alţii de seama lor sint deja permanente ale Ministerului Apă
c spune — se lu- , ce invităm organele de con munci, dragostea faţă de meseria a minerilor. „Este nu numai o oameni formaţi, meseriaşi sau mun rării Naţionale şi Ministerului de
ea unei nărti din ţ trol să-i viziteze mai des. de miner, conştiinciozitatea, res citori destoinici care se bucură de Interne şi dc către membrii coo
de la O.S.M. II. / Poate le schimbă obiceiul. ponsabilitatea profesională, disci mîndrie să ştii că te afli printre aprecierea celor oare-i cunosc. Ei
:u nu-s uşoare, ţ (Ion Marinescu, Călan). minerii de frunte, ci şi o datorie" sînt priviţi cu admiraţie nu cu perativelor meşteşugăreşti. Cereri
tază. Insă oamenii t plina, spiritul de ordine, iniţiativa, — ne spunea Iosif Toma, priviri dojenitoare, cu urme de re le de reconstituire se adresează
lărbăţie şi curaj", ţ spiritul creator. Antrenaţi într-o comisiei competente, după domici
i? Cei care „azi" l DE TOATE, entuziastă întrecere pentru minereu membru al biroului Comitetului de gret pentru nesăbuinţa lor. Tim liul solicitantului, însoţite de în
dau dovadă de * IN AFARĂ DE CROITORIE mai mult şi mai bun, minerii îşi partid de la I.M. Barza. pul nu este pierdut, locuri de scrisuri din care să rezulte că în
e şi curaj, care 1 Baia de Criş, comună mare muncă sînt. Trebuie doar învinsă
crări de cea mai i etalează înalte valenţe morale şi în comparaţie cu atitudinea îna tendinţa .de a trăi pe spinarea al tre părţile arătate în cerere a e-
în timpi cit mai l şi frumoasă, dispune în pre etice. Şeful de echipă Ioan Bol- intată a harnicilor mineri pare tora. xistat un raport de muncă, precum
ţara să aibă me- 1 zent de o serie de unităţi derea lucrează la I.M. Barza de anacronică fuga de muncă, parazi şi dovezi care să confirme că nu
bun. Notăm doar l prestatoare de servicii către C. SANDU s-au putut obţine actele necesare
i de echipă zidari ' populaţie. Cu toate acestea, dovedirii situaţiilor ce urmează a
Gavrilă Cocos, \ cetăţenii de aici sint nemul se stabili de comisie. De aseme
Petru Weiss, Gri- > ţumiţi că în centrul de co cetăţean — nea, tot prin cerere se vor indica
zidar. Şi Încă un l mună nu există un atelier C e n t e n a r u l cel puţin două persoane pentru
e la cuptoare in- ;
jmisit pînă acum \ de croitorie. Numeroşii cetă UN TITLU DE ONOARE. fiecare perioadă reconstituită, din
a cărămizilor re- ■ ţeni de aici trebuie să mear r u c i i r o ş i i tre cele care dovedesc cu acte că
din demolări — ţ gă pînă la Brad de mai mul au lucrat in aceeaşi perioadă şi
tre de peste 5 mi- / te ori la probă atunci cînd CE FACEM PENTRU CA unitate cu solicitantul. împotriva
îşi confecţionează un nou procesului verbal al comisiei, so
„mecanicului şef" i costum. Poate acum, după a- SA-L PURTAM CU MÎNDRIE ? Şi săptămîna care a trecut a fost marcată de acţiuni si activi licitantul sau unitatea unde lu
ăderurgic huneSo- J pariţia acestor rînduri, con tăţi închinate Centenarului Societăţii de Cruce roşie din R.S.R.
a epuiza intr-un V ducerea cooperativei va veni crează acesta se va putea adresa,'
cu plîngere, judecătoriei în a că
în înlîmpinarea cerinţelor ADUNĂRI FESTIVE, CONFERINŢE, FILME rei rază' teritorială funcţionează
fRU GHEONEA cetăţenilor din Baia de Criş. i Atribute ale hărniciei o La Simeria, Brad, Petrila şi Lupeni au avut loc adunări fes comisia.
\
CONVENŢIA S-A FĂCUT, tive închinate comemorării a 100’ de ani de la înfiinţarea Societăţii Pe baza noului decret, şi activi
DAR NU SE RESPECTA de Cruce roşie la noi în ţară. Cu această ocazie s-au decernat di tatea in cadrele militare perma
LE — Cura sada. Comună cu 11 sate ri nente, precum şi îndeplinirea o-
în numeroase rînduri, an sipite pe ramificaţiile Apusenilor ; cu plome jubiliare .şi insigne de evidenţiat unor activişti de Cruce
iLTATE, gajaţii întreprinderii de pre economie preponderent agrară, „pig roşie. Au urmat programe artistice. bligaţiilor militare, pot fi recon
stituite, în cazul în care arhivele
fabricate din beton Bîrcea, mentată“ cu puţină industrie extrac e La I.M. Barza, E.M. Ţebea, U.U.M.R. Crişcior, autobaza şi ofi au fost distruse ori din scriptele
tivă *constind dintr-o exploatare de
CARNE conducerea unităţii reclamau bentonită, cu puţină cercetare aplica ciul P.T.T.R. Brad au avut loc conferinţe care au marcat acest în existente nu rezultă datele nece
greutăţile ce Ie întîmpină cu tivă constind dintr-un centru expe semnat eveniment în viata organizaţiilor de Cruce roşie.
transportul în comun. Con rimental de încercare a soiurilor de o în zona Brad au rulat în acest timp un număr de 11 filme sare. Cererile formulate de persoa
nele interesate vor fi soluţionate
ducerea autobazei de trans cereale; cu 7 magazine noi, 6 şcoli cu teme educativ-sanitare, vizionate de peste 2 450 de spectatori.
porturi călători din Deva, noi, două grădiniţe pentru copii, cu de comisii instituite în acest scop
venind în întîmpinarea do ( J din cele ii sate electrificate, două CONCURSURI în cadrul Ministerului Apărării
rinţei călătorilor de la aceas urmind la rind;' locuită de peste 3 1)00 Naţionale sau Ministerului de In
atcă, cu lor 5 autobuze, stabilind cu de cetăţeni ai României noi, dornici cipală a concursului grupelor sanitare. Pe primele locuri s-au cla terne, după caz.
tă unitate, a pus la dispoziţia
• La Petroşani, Hunedoara şi Deva s-a desfăşurat faza muni
de mal bine, pentru ţară şi pen
S-a instituit obligativitatea ca la
conducerea întreprinderii ca tru ei. sat : la Petroşani — grupa sanitară a comunei Aninoasa, la Hune încetarea raporturilor de muncă ale
Calitatea de cetăţean incumbă, pen
persoanelor încadrate în muncă să
roductie toţi cei care călătoresc cu manifestare refiectind o conştiinţă doara — grupa sanitară a C.S.H., la Deva — grupa sanitară a între se verifice de către şeful compar
tru locuitorii satelor, multe forme de
procure
autobuzele
să-şi
prinderii „Avicola". La start s-au aliniat, în cele trei municipii,
abonamentele necesare. în nouă, socialistă. Am întilnit şi la un număr de 28 grupe sanitare. Numai la Deva, pe stadionul „Ce timentului care are în sarcină e-
ziua de 10 iunie a.c., Gurasada mulţi asemenea cetăţeni. tate" au fost prezente 16 grupe sanitare. întrecerea de aici a im videnţa personalului din unitate;
ente o asigurăm 1 la un control efectuat La recentul Congres al educaţiei valabilitatea tuturor înregistrărilor
Avem un minus 1 pe autobuze, aproape 100 de politice şi al culturii socialiste s-a presionat prin t'nuta şi buna pregătire a formaţiunilor aflate in făcute în carnetul de muncă din
n, dar avem un i cetăţeni au fost găsiţi fără dat o mare apreciere locului pe ca- competiţie, relevînd preocuparea şi grija manifestate faţă de aces perioada cit acesta s-a aflat în
re-l ocupă munca in educaţia socia
tone la trifolie- / abonament. Călătoreau pe listă a oamenilor. Am văzut cimpul tea, atît de comisia municipală de Cruce roşie, de conducerile în păstrarea unităţii, semnînd în car
ilturi-masă verde \ gratis. Cum rămîne cu con semănat cu grine al cooperatorilor treprinderilor în care activează, cit şi de cadrele medicale care se net după ultima menţiune efectua
culentfe. Am în- i venţia ? din Gurasada. In iunie se unduieşte ocupă de instruirea lor. Nivelul ridicat al întrecerii a făcut ca şi tă.
recoltă de masă 1 DATORNICI sub adieri ca marca sub briză, pro- pentru ocuparea locurilor doi şi trei să se organizeze concursuri- Menţionăm că atît carnetele de
1 000 tone şj vom l miţind bogăţie de roade. La comite baraji muncă întocmite, înscrierile făcute
iţă de plan încă ^ Din luna mai 1976, Teodor tul comunul de partid se apreciază • La Oră.ştie s-a organizat pentru copii un concurs de desene în acestea, cit şi dovezile privind'
Hormei, din Hunedoara, că in acest an participarea la muncă activitatea in muncă, pînă Ia data
in C.A.P. a fost mai bmiă ca ori-
strada Streiului, nr. 2, blo pe asfalt, cu tematică din activitatea sanitară.
formării fermei l cul D 3, ap. 15, nu şi-a mai cînd, fapt : reflectat in modul cum intrării în vigoare a decretului'!
e într-o unitate } sint întreţinute culturile. Participarea DONĂRI respectiv, sint valabile dacă au
bţinerea de pro- ţ achitat taxele comune, res aceasta ,,de masă** a avui stimuli in fost întocmite cu respectarea dis
exemplul oferit an de an de briga
lapte şi carne, a 1 tanţa depăşind 2 600 lei. Ve diera Ana Pele, de Alexandrina Cos La Brad, 76 de donatori onorifici au donat sînge. Celor 300 de poziţiilor legale în vigoare la data
cinul său, Cocze Carol, de efectuării lor.
t mai mari, am / la ap. 4, a „uitat" să-şi a- tea şi Elena Circi, de Davld. Costea şi donatori mai vechi li s-au adăugat 45 de nume noi. Iată cîteva i ('
toate loturile de \ •ehite aceste obligaţii din iu David Biriş, de Otilia Curea ori Vir- Viorica Cioara, Sabin Oprea, Ion Simedrea, Ioan David, Mihai Stoica, IOAN VASILIE
gil Frenţ.
i pricepuţi — ca l lie 1975, iar Didina Bădoni,
Comuna
mobilizatoare
are
sarcini
>ani şi Dani Ale- 1 strada Delavrancea, blocul la constituirea fondului centralizat de Cornel Şerban, Cornel Ciocan şi alţii. jurist
aria, Ileana Popa l J 3, ap. 28, are o datorie la produse agroalimentare al statului.
jnca în fermă se 7 cheltuielile comune de peste Pentru realizarea lor, manifestarea a-
;ă de program, în ţ 4 300 lei. Vecinii îi aşteaptă titudinîl cetăţeneşti prin participare
nă ca la fabrică, l şi pe ei să intre în rîndu- la muncă se cere completată; com
•etribuiţi pe bază 1 rile oamenilor corecţi, cin pletată cu înţelegerea necesităţii de a
contracta cu statul o seamă din pro
Ie asemenea, pen- ţ stiţi. ria proprie. Există la Gurasada şi o Sintem cu toţii interesaţi să menţinem igiena publică
dusele ce se pot realiza în gospodă
şi uşurarea mun- l CINE INCALCA LEGEA,
asigurat alimenta- 1 SUFERĂ RIGORILE EI asemenea pregnantă manifestare a
toate grajdurile, ţ Locuitorul Terhetea I. To- calităţii de cetăţean. Comuniştii fac
d vom introduce dor din satul Grid, oraşul prima dovadă. La una din adunările înfiinţarea, în octombrie, anul unităţile economice, asociaţiile de mai multe unităţi de desfacere şi
izată, cu racleţi, }, Călan, a fost sancţionat con generale trecute ale comuniştilor din trecut, a Consiliului Sanitar Su locatari, comitetele de cetăţeni — alimentaţie publică din sistemul'
In acest scop vom travenţional cu amendă de Boiu de Jos s-a luat hotărîrea de a perior a determinat în toate com a fost suficient. In realizarea lui comerţ de-stat şi turism nu şi-au!
incheia pe loc, după adunare, con
in funcţiune o in- 650 lei pentru tăierea de tracte de lapte. S-au încheiat atunci partimentele sectorului sănătate s-au făcut paşi înainte. S-au ame procurat recipientele necesare pen
eleotrică. Avem material lemnos* fără apro contracte pe mai mult de 24 000 litri înviorarea activităţii. In scopul najat 17 noi rampe de colectare tru depozitarea gunoiului. De ace
oucătărie furajeră barea organelor de stat, de de lapte. Im fel au procedat comu prevenirii îmbolnăvirilor, în toată a deşeurilor, s-au asigurat 173 de eaşi lipsă se fac vinovate unele,
comitete de cetăţeni pe străzile cui
recipienţi de difertie mărimi şi for
niştii din Cimpurl de Sus. In exem
area furajelor în pe terenurile pe care le de plul pensionarului • Adrian Dan din ţara s-au iniţiat acţiuni de igieni
• tocate şi pre- ţine în proprietatea sa. Cine Gothatea, care a contractat cu sta zare a unităţilor de servire, a car me, s-au instalat în centre civice locuinţe individuale.
Nu e nevoie, credem, să subli
e deosebită acor- ignoră legea, are de a face tul 3 vite mari, un porc şi lapte, tierelor şi oraşelor, a gospodării şi pieţe 270 noi coşuri de hîrtii,
au fost asanate 290 de subsoluri, niem pericolul pe care-1 prezintă i
gătirii profesiona- cu ea ! I în cel al lui Trandafir Costea, Vio- lor populaţiei.
La nivel de judeţ s-a înfiinţat dintre cele cu infiltraţii de apă, gunoiul descoperit. Oferă posibi
rel Dehel şi Teofil Igna, cetăţenii din
r, ridicării con- Gurasada văd materializată o altă la în luna aprilie Comandamentul este în curs de finalizare acţiunea litatea de transmitere a unor boli
;e. Aceasta pentru LENEŞUL MAI MULT ) tură a calităţii de cetăţean. pentru coordonarea acţiunilor de de deratizare a unităţilor econo din cele mai grave, ca hepatita e-
, hărnicia şi răs- PÂGUBEŞTE... ţ Repararea drumurilor la Boiu de salubrizare, igienizare şi combatere mice, comerciale şi a locuinţelor pidemică, dizenteria, toxinfecţiile
lor care lucrează Ferma zootehnică din Riu i Sus de Jos, amenajarea digului la a dăunătorilor în centrele urbane, particulare. De. asemenea, la unele alimentare şi altele. Salubrizarea,
e şi obţinerea de Bărbat a I.A.S. Haţeg are, * Mureş, electrificarea satelor, reface zonele de agrement, localităţi şi platforme gospodăreşti s-a trecut igiena publică e o problemă care j
bune. Omul sfin- în locul numit Bulea, din ( rea fondului forestier, curăţatul pă trasee turistice. A fost adoptat cu la containerizarea evacuării guno ne interesează deopotrivă pe toţi..
ane un vechi pro- marginea comunei Pui spre 7 şunilor, amenajarea pepinierelor de această ocazie un vast plan de iului menajer. Salubrizarea localităţilor se execu
material săditor, construirea magazi
1
tul depinde în ul- satul Livadia, un teren cu ţ nului din satul centru de comună au acţiuni menite să ducă, în toate Acţiunea de igienizare şi salubri tă de către unităţi create şi dotate
om, de cel care fîn. Finul era numai bun de 4 fost lucrări care au dat prilejul să unităţile, în toate localităţile la zare, cu toate acestea, se află in în acest scop. Menţinerea stării de
ieste animalele. Şi cosit. Dar cei de la fermă, i se manifeste o altă latură a calită crearea unui mediu ambiant plă tr-un stadiu departe de a mulţumi. igienă însă se realizează de către,
lăm în continuare ca să nu aibă bătaie de cap l ţii de cetăţean — aceea de bun gos cut, la înlăturarea oricăror foca Un control efectuat în ultimul mai mulţi factori şi la aceasta
■ cam lucrează în cu cositul, uscatul, strînsul podar. Trandafir Crăciun din Cărmă- re de transmitere a bolilor. Intre timp, îndeosebi în cartierele noi contribuie, nu în ultimul rînd,
cu „foc continuu" şi transportul finului, au bă- ţ zăneşti, Emil lacob şi Virgil Andrică, de locuit şi în unităţile de servire, populaţia. Folosim această ocazie
gat ciurda de vaci în el şi i Titus lacob din Vica, Otilia Curea din acestea se înscriu completarea do
lică. Vlieş, Iulian Neag din Runcşor se tărilor necesare sectoarelor de sa a arătat că, în privinţa curăţeniei, pentru a face apel la înţelegerea
— şi rezultatele l-a făcut una cu pămîntul. i manifestă plenar ca cetăţeni de bază lubritate ale unităţilor de gospo atît unităţile de gospodărie comu faptului că populaţia e beneficiarul'
,ă — să transfor- Leneşul mai mult păgubeş- 4 ai satelor comunei in acţiunile de dărie comunală, amenajarea plat nală cit şi cetăţenii au datorii ; direct al mai bunei stări de igie
stră într-o fermă te... dar nu numai pe el, ci / gospodărire şi înfrumuseţare. formelor pentru depunerea rezi datorii constind din nerespectarea nă a localităţilor, dar este un fac
şi pe noi în cazul de faţă. j
, care să aducă Cetăţean — un titlu de onoare. Ce duurilor menajere, dezinsecţia şi graficului de ridicare a gunoiului, tor activ în realizarea şi mai ales
ituri tot mai mari Conducerea I.A.S. Haţeg şi t facem pentru ca să-l purtăm cu mîn deratizarea, mai buna organizare a dintr-o anumită lipsă de discipli în menţinerea ei.
Trustul I.A.S. sînt de acord > drie ? Ceea ce au făcut şi fac cetă
te îngrijitorilor. ecarisajului şi altele. nă civică în depozitarea reziduu
cu acest mod original de a 1 ţenii din Gurasada. eroi ai acestui re Timp pentru transpunerea în rilor, în menţinerea toaletei stră Dr. VOICU DRAGAN
recolta fînul ? / portaj, este unul din răspunsurile po
MUNTEANU sibile. fapt a acestui program — la care zilor ; din faptul că, deşi aveau, inspector sanitar şef
e C.A.P. Şoimuş HON ClOCLEl erau chemate să-şi dea concursul de multă vreme obligaţia s-o facă, al judeţului Hunedoara